Atelier multidisciplinar pentru restaurarea bisericii de lemn monument-istoric de la Crivina de Sus

În perioada 17-22 iulie, Asociația Peisagiștilor din România, în colaborare cu Asociația Peisagiștilor – Filiala Teritorială Vest și Mitropolia Banatului, organizează la Crivina de Sus [în jurul celei mai vechi biserici de lemn din zona etnografică a Făgetului (unde se mai păstrează exemple din vechea relație spațial-simbolică a bisericii înconjurate de cimitir și de sat) și din Banat, confirmată în urma unui studiu dendro-cronologic], un atelier multidisciplinar, ce cuprinde un workshop de restaurare a bisericii de lemn monument-istoric, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”.

Biserica de lemn din Crivina de Sus, așezată într-o zonă pitorească deosebită, este o construcţie de referință în arhitectura vernaculară, de importanţă majoră pentru comunitatea acelor vremuri, dar şi pentru patrimoniul naţional actual, aceasta fiind clasată drept monument de interes național, de tip A, la poziția TM-II-A06214 în Lista Monumentelor Istorice.

Protejarea de urgență prin acoperire, restaurarea propriu-zisă, utilizarea și reintegrarea în viața comunității sunt dizideratele unui grup divers de oameni din diferite zone ale țării, format din arhitecți, peisagiști și antropologi, care, timp de cinci ani, s-a coagulat în jurul valorii de biserică istorică din lemn, formând, împreună cu părintele paroh Ionel Cotocea, o echipă interdisciplinară, cu scopul de a căuta soluții pentru salvarea acestui valoros patrimoniu bănățean. Având drept obiectiv restaurarea lăcașului de cult, timp de cinci ani, la Crivina de Sus, s-au desfășurat diverse ateliere interdisciplinare, care și-au propus să studieze biserica și acest topos sacru din mai multe perspective (releveu tradițional, fotogrametric și fișe pentru fiecare element din lemn al bisericii, studierea arhivelor, studii de parament și ale stratului pictural, expertiza biologică și structurală, analiza dendro-cronologică, interviuri în comunitate, etc.).

 

Atelierul din acest an, pe lângă faptul că este continuatorul activităților desfășurate în anii anteriori, ce aveau ca obiectiv înțelegerea și valorificarea patrimoniului rural din această parte de țară, are și un scop didactic, de a elabora o metodologie de lucru și de a forma o echipă de cercetare și proiectare pentru salvgardarea patrimoniului de lemn din Banat, având în vedere că orice intervenție pe o clădire cu asemenea trecut și valoare, necesită înțelegerea cât mai profundă a monumentului, pentru a putea lua cele mai bune decizii în deplină cunoștință și pe baza celor mai bune argumente.

În acest sens, atelierul s-a concentrat pe aducerea laolaltă a întregii echipe de restaurare (arhitect, istoric, inginer rezistență, biolog, meșter dulgher-restaurator), pentru a evalua stadiul amplului proiect de restaurare, pentru a discuta rezultatele obținute până în prezent, pe fiecare disciplină în parte și pentru a trasa direcțiile strategice concrete pentru restaurarea bisericii de lemn, planificată pentru anul viitor. Printre activitățile prevăzute s-au numărat: parcurgerea și corelerea interdisciplinară a materialului documentat, identificarea zonelor problematice găsite la nivelul bisericii și marcarea acestora, efectuarea de simulări volumetrice (3D) a etapelor bisericii, realizarea unor mostre de șindrilă de către un meșter șițar, întocmirea listelor de cantități (ex: cubaj, necesar de lemn), determinarea tehnologiei optime aplicabilă, precum și un seminar susținut de membrii specialiști ai echipei de restaurare (dr. biolog – Livia Bucșa – specializată în expertizarea din punct de vedere biologic al materialului lemnos din cadrul monumentelor; dr. ing Dorottya Lily Makay – inginer structurist, specializată pe expertizarea din punct de vedere structural al structurilor istorice din lemn; dr. arh. Alexandru Baboș – desfășoară o intensă activitate în conservarea și valorificarea patrimoniului construit din Suedia, specializat pe studierea bisericilor de lemn; dr. ing. Bogdan Ilieș – istoric specializat pe studierea din punct de vedere istoric al bisericilor de lemn; ing. chimist Iov – Nicolae Tolemeiu – coordonează restaurarea şi conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură populară din cadrul Complexului Naţional Muzeal „ASTRA”; ing. struct. Cosmin Vermeșan – inginer structurist, specializat pe proiectare și coordonarea diferitelor lucrări de construcții).

Alături de această echipă interdisciplinară, a fost prezent și Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, care a vorbit studenților și specialiștilor în restaurare despre importanța protejării bisericii de lemn, întrucât aceasta este „martorul viu” al creștinilor de pe aceste meleaguri, apreciind, totodată, dragostea și efortul lor pentru „casa lui Dumnezeu”.

„Pardoseala aceasta nu este uzată de altceva, decât de genunchii credincioșilor care s-au rugat aici atâtea secole. Dacă atingem aceste bârne, am observa că ele sunt umede, nu de umezeala de afară, ci de lacrimile credincioșilor vărsate aici. Gândiți-vă prin câte necazuri au trecut credincioșii, timp de atâtea secole, din această localitate! Să ne gândim numai la cele două Războaie Mondiale! Câți feciori au plecat pe front din satul acesta și n-au mai venit! Au fost așteptați să-și doarmă somnul de veci la streașina acestei biserici, dar nu s-au mai întors. Atunci, în această biserică, o mamă a lăcrimat în fața unei sfinte icoane, întrucât știa că fiul ei nu se mai întoarce. De aceea, în acest spațiu, nu putem avea alt comportament, decât acela al unei mari responsabilități spirituale față de înaintașii noștri. Mă bucur că, în aceste zile, am ajuns și eu aici! Deși urcând pe acest deal, am coborât câteva trepte în istoria neamului nostru românesc, creștin-ortodox. Dumnezeu să vă ajute, să faceți cât mai cunoscute aceste locuri, unde omul s-a întâlnit cu Dumnezeu! Aici, în acest loc, a pășit și Hristos de atâtea ori, la fiecare Liturghie”, a spus Mitropolitul Banatului.

Pe parcursul anilor, datorită osârdiei acestei echipe interdisciplinare, s-a realizat drenarea zonei mlăștinoase de pe drumul principal de acces înspre biserică, pietruirea drumului și curățarea canalelor de scurgere a apelor din apropierea drumului. Totodată, în urma analizei a patru opțiuni diferite de sistem constructiv: un eșafodaj clasic de lemn cu îmbinări dulgherești, un eșafodaj din lemn modular prin folosirea de piese metalice de conectare, o structură metalică portantă și, respectiv, o structură metalică făcută să susțină o structură textilă tensionată, s-a hotărât acoperirea provizorie a bisericii cu o membrană tensionată, tocmai ca să protejeze monumentul de intemperii și să ofere timpul necesar restaurării propriu-zise. De asemenea, s-au început analizele și studiile în vederea realizării proiectului tehnic de restaurare. În acest sens, lucrările au presupus atât realizarea unui releveu de detaliu și o scanare 3D a bisericii, cu inventarierea și descrierea tuturor degradărilor, cât și efectuarea de teste de fundare la fața locului.

Atelierul multidisciplinar din jurul bisericii monument-istoric de la Crivina de Sus face parte dintr-un amplu proiect, intitulat „Biserici înlemnite”, proiect inițiat în 2014 de către Asociația Peisagiștilor din România, cu scopul de a readuce în folosire și de a scoate din conul de umbră al istoriei în care au căzut în ultimul veac cele din urmă biserici de lemn din Banat. Proiectul, pe lângă faptul că reunește specialiști din varii domenii: arhitecți, peisagiști, restauratori de artă, urbaniști, dendro-cronologi, biologi, istorici ai artei, etnologi și dulgheri, urmărește să salveze nu doar bisericile, ci să ajute la ceea ce se numește astăzi, în limbaj de proiect european, dezvoltare sustenabilă în zona rurală.

Dat fiind faptul că zona unde este situată biserica de lemn este ofertantă sub aspectul peisajului natural, dar bogată şi sub aspectul patrimoniului imaterial (cum sunt datinile și obiceiurile păstrate), cu potenţial pentru dezvoltarea unui turism rural, investiţia în patrimoniul cultural naţional şi în restaurarea acestuia este nu numai o modalitate de a reda unei regiuni identitatea, ci duce, indubitabil, la dezvoltarea comunitară, regională, marşându-se în principal pe unicitatea şi specificul zonei, marcate tocmai prin acest patrimoniu. Este apriat faptul că bisericile de lemn din zona Făgetului conferă tocmai acest aspect deosebit şi particularitate ariei Banatului. Prin urmare, patrimoniul cultural poate ajuta la dezvoltarea sau stabilizarea unui brand local, marcat de trăsături definitorii precum: valoare, tradiţie, moştenire.

Text și imagini: Răzvan Fibișan

 

Comments are closed.