Simpozionul „Centenarul bănățean. Un secol de administrație românească la fruntariile României”, la Timișoara

Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la instaurarea administrației românești în Banat (1919), Arhiepiscopia Timișoarei organizează, în perioada 27-29 iulie, simpozionul internațional „Centenarul bănățean. Un secol de administrație românească la fruntariile României”.

Deschiderea festivă a avut loc în Sala Centrului Eparhial, unde Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr, de la Facultatea de Teologie din Sibiu, prof. univ. dr. Sorin Șipoș de la Universitatea din Oradea și prof. univ. dr. Nicolae Robu, primarul Municipiului Timișoara, au susținut o serie de prelegeri ce au evidențiat tematic contribuția Bisericii bănățene la efortul pentru unitatea națională, situația internațională de la sfârșitul Primului Război Mondial, perioada ocupației militare străine în Banat, instaurarea administrației românești, intrarea trupelor Armatei Române în orașele provinciei și personalitățile momentului.

Președintele Academiei Române a susținut în plen conferința cu titlul „Cine a făurit România: istorie și ideologie”, în cadrul căreia a evidențiat ideea de unitate de neam și de limbă, prezentă în conștiința poporului român chiar în cadrul existenței vremelnic separate a provinciilor românești.

„Numele de România vine e la Roma. Poporul acesta s-a numit dintru început <<rumân>> sau <<român>>, după ce a trecut, probabil, printr-o variantă intermediară din latinescul <<romanus>>. Suntem singurul popor mare, latin, care purtăm, în numele nostru, amintirea Romei. În ceea ce privește făurirea României, aceasta s-a făcut nu într-o 100 sau 200 de ani, ci aproximativ într-un mileniu. Încă de la finalul etnogenezei s-a pus cărămidă cu cărămidă de la primele țări românești, formațiuni politice care au dus la formarea Țării Românești, a Moldovei, a voievodatului Transilvaniei. Este clar că, fără națiunea română nu se putea face România. Dacă nu existam noi, ca popor, întinși de-o parte și de alta a Carpaților, nu s-ar fi putut face România. Am avut, atunci, o elită responsabilă, formată din oameni de stat care au îndrumat masele și care au luat decizii favorabile poporului român: deciziile de la Chișinău 27 martie 1918, deciziile istorice de la Cernăuți sau cele de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Să nu uităm niciodată subiectul pentru care s-a făcut unirea, și anume: poporul român! Dacă românii nu ar fi vrut unirea, nu s-ar fi putut face România întregită!”, a spus acad. Ioan Aurel Pop.

Centenar bănățean

Unirea Banatului cu România a fost proclamată pe 1 decembrie 1918 la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Preluarea de facto și de jure a administrație Banatului de către autoritățile românești s-a desfășurat cu întârziere și cu mare greutate, datorită faptului că Banatul, teritoriu aflat între Mureş, Tisa şi Dunăre, a reprezentat obiectul unei medieri internaționale, încheiate doar la mijlocul anului 1919. În urma deciziei internaționale, două treimi din teritoriul Banatului au intrat în componența României, fiind preluate în administrare de reprezentanții românilor, iar o treime a rămas Regatului sârbilor, croaților și slovenilor. Ca atare, unirea Banatului cu România a fost consfințită pe 3 august 1919, odată intrarea trupelor românești în Timișoara și cu instaurarea administrației românești.

Programul evenimentului a cuprins și dezvelirea bustului protopopului Ioan Oprea, reprezentantul Ortodoxiei românești din Timișoara anilor 1918 și 1919. În 3 August 1919, protopopul Ioan Oprea a întâmpinat primele unități ale trupelor românești aflate sub comanda colonelului Virgil Economu, la Biserica Ortodoxă „Sfântul Ilie” din Prințul Turcesc, unde a oficiat o slujbă de mulțumire pentru instaurarea administrației românești în această zonă a României. Remarcabile sunt cuvintele protopopului Oprea atunci când a întâmpinat Armată Română „V-am aşteptat cu dor şi astăzi vă întâmpinăm cu braţele deschise pe meleagurile mănoase ale Banatului”. La acestea, colonelul Economu îi răspunde: „Dumnezeu a fost totdeauna în inimile românilor, în inimi curate, cu sentimente valabile şi ne-a învăţat ca românul să se iubească şi să nu trăiască despărţit”. Prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 217 din 1999, 3 August a devenit ziua oraşului Timișoara.

Citeşte în continuare »
  • 27 Jul 2019
  • 1,295 vizualizari

A N U N Ț L I C I T A Ț I E

PAROHIA TIMIȘOARA FABRIC, Arhiepiscopia Timișoarei, organizează  licitație pentru adjudecarea lucrărilor de conservare-restaurare a picturii murale, pentru pictori restauratori de categoria a I-a (biserica este monument istoric categoria B). 

Pictorii interesaţi vor prezenta parohiei, până cel târziu 12.08.2019, ofertele de execuţie însoţite de CV-ul şi portofoliul de lucrări, urmând a fi analizate în şedinţa Consiliului parohial din data de 13.08.2019, de la ora 19:00. 

Ofertele se vor trimite la adresa: PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ TIMIȘOARA FABRIC, loc. Timișoara, str. Andrei Șaguna, nr. 10, jud. Timiș. Persoană de contact: preot Cosmin Panțuru, tel. 0745 654106.

Citeşte în continuare »
  • 26 Jul 2019
  • 92 vizualizari

Admitere la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara

Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara a organizat Marți, 23 iulie, o nouă sesiune de admitere la ciclul de studii universitare de licență (specializarea Teologie ortodoxă pastorală) și de master (programul de studii: „Religie, cultură, societate”) pentru anul universitar 2019-2020. Potrivit hotărârii biroului senatului UVT privind repartizarea cifrei de școlarizare la ciclul universitar de licență, specializarea Teologie ortodoxă pastorală beneficiază de 15 locuri bugetate.

În acest an, la examenul de admitere pentru cursurile de licenţă s-au înscris 25 de candidaţi, iar pentru cele de master 17 candidaţi. La admiterea pentru licenţă, probele au constat într-un text grilă de verificare a cunoştinţelor teologico-dogmatice, un interviu vocațional-duhovnicesc, precum și în verificarea aptitudinilor muzicale.

Comisia de examinare a fost formată din părinții profesori de la Catedra de Teologie. Din partea Centrului eparhial a participat părintele Zaharia Pereş, consilier cultural al Arhiepiscopiei Timişoarei.

Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie este una dintre facultăţile fondatoare ale Universităţii timişorene, ea regăsindu-se deopotrivă în Decretul Regal nr. 660 din 30 decembrie 1944 (prin domeniile Litere şi Teologie) şi în Hotărîrea Consiliului de Miniştri 999 din 27 septembrie, 1962. La 25 martie 1993, în temeiul Convenţiei nr. 2669, încheiată între Arhiepiscopia Timişoarei şi rectoratul Universităţii de Vest, a luat fiinţă Catedra de teologie ortodoxă.

Citeşte în continuare »
  • 24 Jul 2019
  • 1,338 vizualizari

Simpozionul internațional „Centenarul bănățean. Un secol de administrație românească la fruntariile României”

Arhiepiscopia Timișoarei organizează în perioada 27-29 iulie 2019 un simpozion cu participare internațională, prilejuit de împlinirea celor 100 de ani trecuți de la instaurarea administrației românești în Banat (1919). Evenimentul științific intitulat: Centenarul bănățean. Un secol de administrație românească la fruntariile României, va evidenția tematic contribuția Bisericii bănățene la efortul pentru unitate națională, situația internațională de la sfârșitul Marelui Război, perioada ocupației militare străine în Banat, instaurarea administrației românești, intrarea trupelor Armatei Române în orașele provinciei și personalitățile momentului.

Importanța evocărilor istorice este dată de faptul că regiunile istorice românești Basarabia, Bucovina şi Transilvania au fost integrate în Regatul României în cursul anului 1918, însă Banatul, teritoriu aflat între Mureş, Tisa şi Dunăre, a reprezentat obiectul unei medieri internaționale încheiate doar la mijlocul anului 1919. În urma deciziei internaționale, două treimi din teritoriul Banatului au intrat în componența României, fiind preluate în administrare de reprezentanții românilor, iar o treime a rămas statului sârb şi este astăzi cunoscută sub denumirea de Banat sârbesc. Prin urmare, Banatul își serbează centenarul românesc în anul 1919. Ținând seama de aceste considerente istorice și de importanța evenimentelor comemorate în mod jubiliar, simpozionul va fi sprijinit de instituțiile de cultură ale județului Timiș.

Manifestarea va începe în mod festiv sâmbătă, 27 iulie, ora 17.00, iar duminică, 28 iulie, după oficierea Sfintei Liturghii în biserica Parohiei Fabric (comunitate care a avut un rol important în economia evenimentelor amintite), se va dezveli bustul protopopului Ioan Oprea, reprezentantul Ortodoxiei românești din Timișoara anilor 1918 și 1919. Duminică după amiază vor avea loc comunicările invitațiilor.

Citeşte în continuare »
  • 23 Jul 2019
  • 210 vizualizari

Binecuvântarea lucrărilor de construcție a noii biserici din Săcălaz

În duminica a 5-a după Rusalii, Mitropolitul Banatului, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan s-a aflat în mijlocul credincioșilor din parohia Săcălaz, care, timp de 16 ani, s-au ostenit a înălța o nouă biserică parohială. Încă de la orele dimineții, Chiriarhul a fost întâmpinat de soborul slujitor condus de părintele inspector eparhial Marius Sfercoci, alături de ceilalți preoți și diaconi slujitori, printre care parohul bisericii, preotul Ionel Maftei, preotul pensionar Petru Toma, cel care a început lucrările și arhidiaconul ing. Timotei Anișorac, consilier pe probleme de patrimoniu și construcții bisericești la Centrul eparhial, care, în ultimii ani, a supravegheat și îndrumat lucrările de la noua biserică.

În cadrul Sfintei Liturghii, Chiriarhul a explicat pericopa evanghelică după  Matei, cap. 8, 28-34, arătând ce se întâmplă atunci când, în viața noastră, nu este lăsat Hristos Domnul să lucreze, omul aflat în acestă situație fiind stăpânit de duhuri necurate care îl duc, adeseori, în însingurare, în suferință și boală și îl privează de harul mângâietor și dătător de speranță al lui Dumnezeu.

După slujbă, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat lucrările de construcție de la noua biserică parohială, îmbrăcând-o, prin rugăciunile rostite, în harul lui Dumnezeu spre a fi loc de aducere a jertfei celei nesângeroase și de comuniune în Hristos. Înaltpreasfinția Sa a cercetat de nenumărate ori șantierul bisericii de la venirea Sa în Banat, colaborând îndeaproape cu cei implicați în realizarea ei. La finalul slujbei, Înaltpreasfinția Sa a mulțumit credincioșilor prezenți pentru contribuția avută, de-a lungul timpului, în realizarea idealului comun, precum și primarului localității, domnului ing. Ilie Todașcă, dimpreună cu membrii Consiliului Local Săcălaz, pentru implicarea directă în construcția noii biserici, oferindu-le acestora icoane și cărți.

Citeşte în continuare »
  • 22 Jul 2019
  • 1,374 vizualizari

Hramul Mănăstirii Dobrești, jud. Timiș

La 20 iulie, când Biserica Ortodoxă cinstește pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, mănăstirea timişeană Dobreşti, ctitoria Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a îmbracat haine de sărbătoare, cinstindu-și, prin rugăciuni doxologice, ocrotitorul spiritual.

Programul liturgic a debutat în ajunul sărbătorii,, prin săvârșirea Slujbei Vecerniei Mari, unită cu Litia și Utrenia. Sfânta Liturghie din ziua hramului, a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

Aşezământul monahal din Dobreşti, comuna Bara, a luat fiinţă la data de 9 iulie 2003, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolit Nicolae Corneanu, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel (pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei), originar din această localitate bănăţeană. Lucrările de construcţie desfăşurate la noua vatră monahală avansează, fiind demarate lucrări la biserica mănăstirii şi la noul corp de chilii pentru obşte şi pelerini.

Citeşte în continuare »
  • 20 Jul 2019
  • 1,149 vizualizari

Ateliere de tehnici tradiționale pentru salvgardarea bisericii de lemn din Crivina de Sus

În perioada 15 – 26 iulie, Fundația Filantropia Timișoara, în colaborare cu un grup de arhitecți și studenți de la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara, organizează, în satul bănățean Crivina de Sus, în jurul celei mai vechi biserici de lemn din zona etnografică a Făgetului, unde se mai păstrează exemple din vechea relație spațial-simbolică a bisericii înconjurate de cimitir și de sat, două ateliere de tehnici tradiționale: tencuieli din pământ și pavaje din piatră. Atelierele reprezintă ultima etapă a procesului de restaurare a bisericii de lemn monument-istoric, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”.

La primul atelier de tencuială interioară cu pământ local și paie, studenții, împreună cu mai mulți meșteri din zona Făgetului și Lipovei, au realizat, în spațiul naosului, suportul din alun și un prim strat de tencuială, precum și probe pentru următorul strat de tencuială. Întregul proces a fost coordonat de un specialist în arhitectură din pământ, care a explicat, în prealabil, tehnicile de testare și de utilizare a pământului.

Cunoscându-se faptul că zona perimetrală bisericii, pe lângă rolul ei de spațiu dinamic și simbolic, este extrem de importantă pentru durabilitatea în timp a bisericii, având și rolul de a dirija apele pluviale, studenții, împreună cu un grup de meșteri din domeniul drumurilor și pavajelor tradiționale din zona Pădurenilor, vor realiza, începând cu săptămâna viitoare, la atelierul de pavaje din piatră de carieră, sistematizarea terenului, straturile suport de sort de piatră spartă, nisip și pavajul de piatră locală. Se vor testa, de asemenea, mai multe tipuri și moduri de așezare a pietrei de carieră, în urma cărora se va alege stereotomia după care se va realiza întreg pavajul perimetral.

„Când am venit în această parohie, biserica era într-o stare avansată de degradare. Căutând soluții de salvare a bisericii, Dumnezeu ne-a ajutat. Tocmai atunci, un grup de arhitecți voiau să inițieze un proiect de cercetare culturală a Banatului și să găsească o biserică aflată în mijlocul cimitirului. Sfânta Parascheva i-a trimis în acest loc minunat, astfel încât fără jutorul lor nu am fi putut realiza acest proiect de restaurare”, a spus părintele paroh Florin Ionel Cotocea.

Biserica de lemn din Crivina de Sus, așezată într-o zonă pitorească deosebită, este o construcţie de referință în arhitectura vernaculară, de importanţă majoră pentru comunitatea acelor vremuri, dar şi pentru patrimoniul naţional actual, aceasta fiind clasată drept monument de interes național, de tip A, la poziția TM-II-A06214 în Lista Monumentelor Istorice. Începând cu anul 2014, prin colaborarea dintre Arhiepiscopia Timișoarei și Asociația Peisagiștilor din România- Filiala Teritorială Vest, biserica de lemn din Crivina de Sus este centrul unui proiect multidisciplinar de restaurare, gândit ca o sumă de ateliere interdisciplinare (de arhitectură şi urbanism, peisagistică, restaurare de pictură şi piatră, antropologie şi studii culturale), cu scopul salvgardării patrimoniului de lemn din Banat. Proiectul, pe lângă faptul că reunește specialiști din varii domenii, urmărește să salveze nu doar bisericile, ci să ajute și la ceea ce se numește astăzi, în limbaj de proiect european, dezvoltare sustenabilă în zona rurală.

Citeşte în continuare »
  • 19 Jul 2019
  • 325 vizualizari

70 de ani de la jertfa sângeroasă a luptătorilor anticomuniști din Banat

La Monumentul Rezistenţei Anticomuniste din Banat, aflat în proximitatea Muzeului Satului Bănățean din Timişoara, a avut loc astăzi, 16 iulie 2019, o slujbă de pomenire a celor mai neînfricați luptători bănățeni împotriva regimului comunist pentru apărarea libertății și demnității poporului român, ucişi la Timişoara între 1949 – 1952.

Slujba Parastasului a fost oficiată de către Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului alături de un sobor de preoți și diaconi de la Catedrala Mitropolitană din Timișoara și de la Parohia Timișoara Pădurea Verde, Protopopiatul Timișoara II.

La eveniment au participat reprezentnți ai Senatului României, oficialități locale și județene, reprezentanți ai mai multor asociații din Timiș și Caraș-Severin, foşti deţinuţi politic, urmaşi ai unora dintre aceştia, dar și foarte mulți timișoreni.

După slujbă Teodor Stanca, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politic, dat cuvântul reprezentanților oficilităților invitate, care au rostit alocuțiuni privind jertfa celor 12 lutători anticomuniști, uciși în acest loc în urmă cu 70 de ani, pe data de 16 iulie 1949. Au vorbit: Dan Diaconu, viceprimarul Timișoarei, s-a dat citire mesajului prefectului Județului Timiș, Eva Andreaș, senatorul Marcel Vela, Gheorghe Ciuhandu, fostul primar al Timișoarei, eroul anticommunist Nicolae Ciurică, singurul supraviețuitor al acelei perioade triste din istoria României, Cornelia Fiat, de la Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan și Cornelia Fetea, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politic din Caraș-Severin.

Monumentul de la Pădurea Verde, ridicat pe o colină şi reprezentat de o cruce, a fost sfinţit în anul 2000 de către vrednicul de pomenire Mitropolitul Nicolae Corneanu, în prezenţa domnului Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei la acea vreme, a membrilor Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (A.F.D.P.R.) – filiala Timiş, precum şi a rudelor sau a apropiaţilor celor care au pierit în timpul prigoanei comuniste.

Acest monument este înconjurat de 43 de plăci din granit negru, pe care sunt inscripționate numele membrilor grupurilor de rezistență anticomunistă, a celor executati chiar în Pădurea Verde, a celor care au murit în urma torturilor la care au fost supuși în închisorile comuniste, a sutelor de bănățeni care și-au găsit sfârșitul în apele Dunării sau pe frontierele cu sârmă ghimpată răpuși de gloanțele cerberilor infernului comunist. Simbolizând mormântul celor fără de morminte la acest monument se omagiază toți cei care au murit în confruntările cu forțele de Securitate în răscolae țărănești, în închisori, în lagăre și deportări.

Citeşte în continuare »
  • 16 Jul 2019
  • 323 vizualizari

Tabăra pentru tineret „Tradiție și noutate”, în Arhiepiscopia Timișoarei

Având în vedere nevoia tinerilor de cunoştinţe, deprinderi, experienţă și de o legătură autentică cu tradițiile care ne definesc identitatea culturală și națională, dar și necesitatea de a face faţă provocărilor vieţii cotidiene, Mitropolia Banatului, prin sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul din cadrul Arhiepiscopiei Timișoarei, organizează la Mănăstirea Timișeni-Șag, în perioada 8-14 iulie, tabăra pentru tineret Tradiție și noutate, oferind, prin acest program de tabere, tinerilor din societatea actuală, spaţiul necesar şi posibilitatea de a-şi dezvolta atât capacitatea de participare activă și asumată într-un proces creator, cu o finalitate bine determinată, cât și capacitatea de exprimare a opiniei şi de asumare a deciziilor.

Beneficiarii acestei tabere sunt 19 tineri, cu vârsta cuprinse între 18 și 24 de ani, proveniți din fiecare eparhie din țară. În cele șase zile, aceștia vor participa la diferite conferințe tematice, precum și la diverse activități creative și interactive de cunoaștere (playtech, design, educație prin imaginație-experimente științifice, jocuri).

Programul taberei a cuprins un atelier de pictură pe sticlă, dar și un tur al orașului Timișoara, capitala Banatului, cu scopul ca tinerii să viziteze principalele instituții de cultură și să descopere elementele principale ale istoriei orașului. În acest sens a fost vizitată Colecţia de artă bisericească veche a Arhiepiscopiei Timişoarei, aşezată în subsolul Catedralei Mitropolitane din Timişoara, patrimoniu care cuprinde aproape 1.000 de piese, printre care un însemnat număr de icoane pe lemn, sticlă şi pânză, obiecte de cult brodate, sculptate sau lucrate în metal şi un important fond de carte veche religioasă. Toate provin din bisericile satelor bănăţene, datând din secolele XIV-XIX. Pe lângă vizionarea documentelor istorice, ce exprimă nivelul cultural din Banat, tinerilor li s-a vorbit și despre  multiculturalitatea orașului, îmbogăţită de-a lungul secolelor şi întreţinută până în prezent de către toţi cei care au ales să trăiască în armonie pe aceste meleguri (germani, sârbi, maghiari, bulgari, slovaci, croaţi sau oameni veniţi din alte colţuri ale ţării), dar și despre interconfesionalitatea urbei, ce au determinat să fie aleasă drept capitală europeană culturală în 2021.

Nu în ultimul rând a fost vizitat și Muzeul etnografic al Banatului, muzeu conceput ca un sat tradițional bănățean, ce cuprinde atât gospodării țărănești românești, cât și gospodării ale diverselor etnii conlocuitoare în Banat (șvabi, slovaci, maghiari, ucrainieni, sârbi), toate prezentând funcția socială a spațiului rural: biserică, școală, primărie, cămin cultural, ateliere. Într-un cadru mirabil, tinerii au participat la un meșteșug cu specific tradițional românesc, și anume: atelierul de opincărit. După o demonstrație interactivă a meșterului popular, inserată cu prezentarea principalelor elemente din istoria opincilor, tinerii și-au confecționat propriile opincuțe-suvenir. În mod implicit, ei au devenit martorii formării unei șezători ad-hoc, un obicei strămoșesc cu rol important în viaţa socială a satului. La finalul atelierului, tinerii au realizat că această formă de întrunire comunitară, specifică satului românesc, nu numai că era locul unde se prelua și se transmitea, generaților tinere, tradiția populară, ci ea chiar contribuia la menţinerea unei mentalităţi colective în comunitatea satului.

„Dacă anul trecut am mizat pe descoperirea dimensunilor culturale a Banatului de câmpie, anul acesta am propus un dialog dinamic între știință – teologie, între artă – literatură, toate pe această dialectică dintre tradiție și noutate. Din multitudinea de activități, un real interes a fost asupra atelierului de biologie și chimie, unde tinerii, sub coordanarea unui profesor universitar, au extras ADN-ul la scară micro-biologică, ADN pe care l-au examinat sub lupa unui microscop electronic. De asemenea, cei prezenți au participat și la un workshop de electronică și robotică, unde 4 speciliști în IT au venit cu aparatură specifică pentru a crea, sub forma unui microcip, lumină fizică, după ce anterior am avut o discuție despre lumina necreată. Dacă la ateierul de dinainte am legat experimental biologic de extragere a ADN-ului de rațiunile lui Dumnezeu din creație, cel de al doilea work-shop a avut scopul de a releva importanța luminii fizice, pentru că Timișoara a fost primul oraș electrificat din Europa, dar și să ne trimită cu gândul la lumina necreată a lui Dumnezeu. Nu în ultimul rând amintesc și de workshop-ul de arhitectură, în cadrul căruia copiii, sub îndrumarea unor studenți și profesori de la arhitectură, au creat un ansamblu tradițional de sat românesc, precum și o machetă a unei case tradiționale”, a spus părintele Nichifor Tănase, consilier eparhial la Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul.

În penultima zi a taberei, cei 19 copii prezenți au participat la workshop-ul „Contribuția Bisericii în valorificarea moștenirii istorice, culturale și spirituale, caracteristice satului românesc”. Ziua s-a încheiat cu cel mai așteptat moment, și anume: focul de tabără.

Obiectivul general al taberei are în vedere tocmai formarea tinerilor în acord cu valorile autentice ale Bisericii Ortodoxe și ale neamului românesc. În acest sens, pe lângă oferirea unei alternative la metodele de petrecere a timpului liber pe care societatea contemporană le promovează, această tabără oferă și un cadru propice dezvoltării personale a tinerilor, în care aceștia să învețe, să interacționeze și să-și dezvolte armonios aptitudinilor sociale. Totodată, prin procesul cunoașterii interpersonale, oferit de acest program de tabere, tinerii au oportunitatea atât de a se familiarizarea cu specificul fiecărei zone a României, cât și de a afla cât mai multe aspecte, cu caracter informativ și formativ, despre moștenirea culturală și despre bogăția tradițiilor specifice spațiului Ortodoxiei românești.

Este pentru al patrulea an consecutiv, când Arhiepiscopia Timișoarei organizează o astfel de tabără pentru tineret, tocmai pentru a preveni comportamentele predelicvente și nedezirabile social din rândul tinerilor, dar și pentru a consolida viața de comuniune a tinerilor, solidaritatea creștină, prietenia, apartenența și respectul față de Biserica dreptmăritoare. Tabăra de tineret „Tradiție și noutate” se află pe agenda culturală a Consiliului Juețen Timiș pe anul 2019, fiind cofinanţată prin Centrul de Cultură şi Artă al Județului Timiş.

Citeşte în continuare »
  • 12 Jul 2019
  • 447 vizualizari

Corul de copii Cantanti din Timișoara a câștigat Medalia de Aur la cea mai prestigioasă competiție corală a Europei de Sud

Corul de copii Cantanti din Timișoara, care își desfășoară activitatea în cadrul Asociației Culturale Kratima, a participat săptămâna trecută la cea de-a 37a ediție a Concursului coral internațional de la Preveza, Grecia. Înainte de a pleca în Grecia, membrii formației corale au primit binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului.

Cei 30 de copii, purtând pe tricouri catedrala timișoreană, au reprezentat cu cinste Mitropolia Banatului, Timișoara și România la cea mai importantă competiție corală din Europa de Sud, unde au participat coruri din mai multe țări (din Polonia până în Indonezia) cu tradiție în muzica corală. În urma deliberării juriului, Corul de copii Cantanti a câștigat Medalia de Aur și Premiul pentru cel mai bun cor din categoria „coruri de copii”.

Între piesele pregătite pentru concurs, partitura „Rugăciune”, dedicată copiilor pentru această competiție de compozitorul timișorean Gabriel Mălăncioiu, a fost apreciată de juriu.

„Performanța copiilor noștri spune multe despre cum se clădește, de fapt, orice capitală culturală europeană: prin pasiune, dăruire, solidaritate, profesionalism și muncă, multă muncă – toate, împreună. Pentru toate acestea, se cuvin mulțumiri doamnei Maria Gyuriș, artizan al perfecțiunii și performanței, secondată la pian de doamna Mariana Sînmărtinean, domnului Voicu Popescu, dirijor al Corului de copii al Radiodifuziunii, invitat la Timișoara pe parcursul cantonamentului care a precedat plecarea la Preveza, compozitorului timișorean Gabriel Mălăncioiu și părinților, care susțin, de 5 ani, financiar și emoțional, această minunată experiență!”, a spus Camelia Mingasson, președintele Asociației Culturale Kratima. Palmaresul copiilor de la Cantanti mai cuprinde un Premiu II la Concursul coral internațional de la Ohrid, Macedonia, în 2018, un Premiu III la Festivalul-concurs „Gavriil Musicescu” de la Iași, în 2015, precum și foarte apreciate prezențe la festivaluri europene de prestigiu : „Meet Mozart”, la Salzburg, în 2016, și „Istramusica”, la Porec, în Croația, în 2017.

Citeşte în continuare »
  • 11 Jul 2019
  • 153 vizualizari