Astăzi, 24 ianuarie 2024, se împlinesc 165 de ani de la Unirea Principatelor Române prin dubla alegere ca domnitor a  colonelului Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul “Partidei Naționale”.

Cu acest prilej, la Timişoara au fost organizate o serie de manifestări militare și religioase, la care au participat președintele Camerei Deputaților din Parlamentul României, domnul Alfred Simonis, reprezentanți ai administrației publice judeţene şi locale, comandanții instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională din garnizoana Timișoara, reprezentanți ai Asociației Naționale a Veteranilor de Război „Eftimie Murgu” – Filiala Timiș, ai Asociațiilor Naționale a Cadrelor Militare în retragere și rezervă numeroși turiști,  elevi și studenți.

     Programul manifesărilor a debutat cu  ceremonia din faţa Palatului Baroc – Muzeul de Artă din Piața Unirii, unde oficialităţile locale au evocat momentul Unirii de la 24 ianuarie 1859, precum și personalitatea Principelui Unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza. 

     După prezentarea onorului si salutarea Drapelului de Luptă a fost intonat Imnul Național al României, în acordurile fanfarei militare a Brigăzii 18 Cercetare-Supraveghere „Decebal”. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, slujba de Te-Deum a fost oficiată în cadrul ceremonialului de către preoții militari din garnizoana Timișoara: Andrei Chiriluc, Mihai-Adrian Venter și Florin Avram. În continuarea programului,reprezentanții autorităților au rostit alocuțiuni.

     După lovitura de stat din februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza a plecat în exil, iar în drumul său spre Viena a poposit la Timișoara – care la acea vreme făcea parte din Imperiul Habsburgic și a fost cazat la hanul din centrul orașului, ”Der Trompeter/La Trompetistul”, în noaptea de 7/8 martie 1866. 

     La placa comemorativă amplasată pe clădirea fostului han, actualul “Palat Cuza”, au avut loc depuneri de coroane, jerbe și buchete de flori de către oficialitățile centrale, județene și  locale, precum şi de  reprezentanții altor instituții şi asociații din oraş.   

  După defilarea detașamentului de onoare, constituit din militarii tuturor unităților orașului, ceremonia
s-a încheiat cu interpretarea instrumentală și vocală a cântecului “Hora Unirii” și cei prezenți s-au prins în hora frățească, semn al bucuriei și al unității naționale.

     Pentru Biserica Ortodoxă Română, Unirea de la 1859 a constituit un pas important, întrucât, la 1 ianuarie 1865, domnitorul Cuza i-a acordat mitropolitului Nifon titlul de Primat al României, act important pentru recunoașterea oficială a autocefaliei, în anul 1885, iar Unirea de la 1 decembrie 1918 a constituit un element favorabil pentru ridicarea Bisericii noastre la rang de Patriarhie, în anul 1925.

PAROHIA DRINOVA, Arhiepiscopia Timișoarei, organizează  licitație pentru adjudecarea lucrărilor de pictură a bisericii parohiale (a secco), pentru pictori categoria a III-a. 

Pictorii interesaţi vor prezenta parohiei, până cel târziu 16.02.2024, ofertele de execuție însoțite de CV-ul şi portofoliul de lucrări, acestea urmând a fi analizate în şedinţa Consiliului parohial din data de 18.02.2024, de la ora 12:30. 

Ofertele se vor trimite la adresa: PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DRINOVA, sat. DRINOVA, comuna BÂRNA, nr. 21, jud. Timiș. Persoană de contact: preot Florin Florescu, tel. 0788 035 094.

Cu prilejul împlinirii a 165 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859), eveniment crucial din istoria poporului nostru, împlinire a unui ideal istoric încununat la Bucureşti prin alegerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza al Moldovei și ca Domnitor al Ţării Românești, Patriarhia Română anunță următorul program în cadrul căruia se va puncta aniversar acest important eveniment național:

Miercuri, 24 ianuarie 2024, în Ziua Unirii Principatelor Române, începând cu ora 09:30, va fi săvârşită Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală și slujba de parastas în care vor fi pomeniţi Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliţii Nifon Rusailă al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi toţi cei care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor Române. La ora 11:00 va fi oficiată slujba de Te Deum, urmată de cuvântul ierarhului slujitor.

Conform Legii 215/2016 privind ceremoniile oficiale şi Hotărârii Sfântului Sinod nr. 6.312/2022, ceremonialul religios va fi săvârşit de clerici, iar depunerile de coroane la monumente vor fi făcute de către autorităţile civile şi militare.

În ziua de 24 ianuarie 2024, ierarhii, preoţii şi diaconii Bisericii Ortodoxe Române vor oficia slujba de Te Deum în toate bisericile din Patriarhia Română. La sfârșitul acestei slujbe vor fi trase clopotele timp de un minut.

Aniversarea Unirii Principatelor Române şi comemorarea făuritorilor  acesteia constituie un act solemn care are menirea să menţină aprinsă candela unităţii şi demnităţii noastre naţionale.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Sâmbătă, 20 ianuarie, Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Timișoarei s-a întrunit în ședință ordinară de lucru la sediul Centrului eparhial, sub președinția Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Ioan, însoțit de  Preasfințitul Părinte Episcop-vicar Paisie Lugojanul. La această ședință anuală au participat părintele vicar și părinții consilieri, protopopii, părinții stareți și maicile starețe de la  mănăstirile noastre.

După oficierea slujbei de Te Deum în biserica monument istoric din incinta Centrului eparhial, sub protia Preasfințitului Părinte Paisie Lugojanul, au urmat lucrările pe comisii și în plen, în cadrul cărora au fost prezentate rapoartele de activitate pe anul 2023 și elaborate proiectele de hotărâri pe anul 2024, aprobate de membrii Adunării eparhiale.

 Propunerile de activități pentru anul în curs,  discutate pe comisii, au fost completate și cu cele ale membrilor Adunării eparhiale, apoi Părintele Mitropolit le-a supus spre aprobare în plenul ședinței ordinare.

Din rapoartele prezentate de către părintele vicar și părinții consilieri rezultă că, în anul 2023, în eparhia noastră a fost derulată o activitate bogată în sectoarele administrativ-bisericesc, cultural-educațional, economic-patrimonial, social-filantropic și juridic, precum și în așezămintele monahale.

Astfel, pentru bunul mers al vieții bisericești au fost hirotoniți preoți și diaconi, au fost târnosite și sfințite biserici, au fost binecuvântate paraclise și capele funerare, a fost pusă piatra de temelie pentru noi biserici și au fost organizate hramurile bisericești, mănăstirești după rânduială, cu prezența a mii de credincioși.

Pe plan cultural, activitatea a fost centrată pe organizarea de conferințe dedicate Anului omagial, organizarea unor sesiuni de comunicări, lansări de carte, participarea la manifestările cultural-științifice de la filiala locală a Academiei Române și la Facultatea de Teologie, susținerea activității de editură și tipografie. Au fost tipărite, de asemenea, cărți, ziare și reviste, pliantele și Ghidul participantului pentru Întâlnirea Internațională a Tineretului Ortodox.

Pentru a veni în întâmpinarea turiștilor prezenți la Timișoara, Capitală Europeană a Culturii, a fost tipărită o broșură bilingvă cu istoricul Catedralei mitropolitane, o asemenea lucrare fiind tipărită, în patru limbi de circulație internațională și de parohia Iosefin.

Părintele Mitropolit Ioan a transmis un mesaj de suflet timișorenilor la începutul manifestărilor organizate întru cinstirea acestui titlu onorific, în care a precizat că „atribuirea acestui titlu orașului nostru este o floare a recunoștinței dăruită martirilor din decembrie 1989” și i-a îndemnat pe organizatori să promoveze „valorile culturale autentice ale Banatului și țării noastre”.

De asemenea, a fost organizată ediția a II-a a Simpozionului Internațional „Istorie, Cultură, Spiritualitate”, dedicat Sfântului Mitropolit Andrei Șaguna și mitropolitului Nicolae Corneanu, la care au participat ierarhi, academicieni, profesori universitari-clerici și mireni- istorici, cercetători și preoți.

În raportul secției economice s-a precizat că preoții din 46 de parohii misionare au fost ajutați cu banii necesari completării salariilor, suma totală acordată de Centrul eparhial fiind de 363.000 lei.

O activitate intensă a desfășurat sectorul patrimonial, anul trecut fiind derulate lucrări de pictură, renovare, refacere la aproape 200 de biserici, din care  21  de biserici noi.

De asemenea, au fost achiziționate imobile foarte importante pentru eparhia noastră și au fost finalizate lucrările la noul Centru creștin-ortodox pentru tineret din incinta Centrului eparhial.

Centrul eparhial, Fundația Filantropia, fundațiile și organizațiile bisericești, parohiile și mănăstirile au susținut cu o sumă record activitățile social-filantropice din eparhia noastră, adică cu peste 15 milioane de lei, de care s-au bucurat peste 15.000 de beneficiari, deși multe alte binefaceri nu au fost consemnate.

La Liceul Ortodox „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul” avem peste 700 de elevi, iar Facultatea de Teologie și-a întărit corpul profesoral cu cadre abilitate să  îndrume lucrări de doctorate. Ambele instituții de învățământ desfășoară o activitate intensă, organizează  manifestări științifice naționale și internaționale, concursuri, lansări de carte, concerte etc.

Nu a fost trecută cu vederea nici Întâlnirea Internațională a Tineretului Ortodox de la Timișoara, onorată cu prezența de Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, de alți ierarhi ai Sfântului Sinod, de zece ierarhi veniți din Bisericile Ortodoxe surori, de reprezentanții autorităților centrale și locale și de mulți credincioși.

Deschiderea întâlnirii a fost o manifestare culturală de mare amploare, cu nimic mai prejos decât manifestările din cadrul Capitalei Europene a Culturii, mai ales că a avut peste 6000 de participanți.

Conferințele pentru cei peste 2500 de tineri (și cinci sute de voluntari ) au fost susținute de academicieni, profesori universitari, teologi și mireni, cercetători din cadrul Academiei Române, oameni de cultură și specialiști din cadrul Ministerelor de Interne și Sănătății ( pentru traficul de ființe umane și de droguri).

Un aspect inedit al întâlnirii a fost acela al privegherii și sfintei Liturghii din noaptea de ½ septembrie, la care au participat monahi de la schitul românesc Prodromu, Muntele Athos.

Procesiunea tinerilor, de sâmbătă, 2 septembrie, de la sala „Constantin Jude” și până la Piața Operei, a fost cu adevărat o manifestare a bucuriei de a fi împreună. În Piața Operei, tinerii au fost așteptați de Părintele Mitropolit Ioan de revoluționari și de preoți care au luptat în revoluția din decembrie 1989 și cu toții au rostit rugăciunea Tatăl nostru…, așa cum au rostit-o zecile de mii de timișoreni, în decembrie 1989. În fața catedralei a fost săvârșită apoi o slujbă de pomenire pentru martirii Timișoarei.

Manifestările din cadrul acestei întâlniri au fost transmise în direct de Radioul și Televiziunea Trinitas ale Patriarhiei Române, care au oferit semnal și altor televiziuni.

Toate aceste aspecte și multe altele au fost expuse, așadar, în cadrul Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Timișoarei, spre bucuria  membrilor ei, aleșii credincioșilor noștri.

Părintele Mitropolit Ioan a mulțumit, în final, Preasfințitului Părinte Paisie,  membrilor forului eparhial, clericilor din Administrația arhiepiscopiei, părinților protopopi, stareților, angajaților tipografiei Partoș și Atelierului de lumânări pentru implicarea deosebită în multiplele activități derulate anul trecut și a urat tuturor un an nou 2024 cu și mai multe împliniri, spre slava lui Dumnezeu și a noastră mântuire.

Adunarea  Eparhială  este  organism  deliberativ  pentru  toate  problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice și patrimoniale ale eparhiei.
Adunarea Eparhială  se  compune  din  reprezentanții  aleși  ai  clerului  și  ai credincioșilor,  în  proporție  de  o  treime  clerici  și  doua  treimi  mireni. Membrii Adunării Eparhiale, clerici si mireni, se aleg pe termen de patru ani.  

PAROHIA TIMIȘOARA ELISABETIN, Arhiepiscopia Timișoarei, organizează  licitație pentru adjudecarea lucrărilor de restaurare a picturii bisericii parohiale, pentru pictori-restauratori. 

Pictorii interesaţi vor prezenta parohiei, până cel târziu 09.02.2024, ofertele de execuție însoțite de CV-ul şi portofoliul de lucrări, acestea urmând a fi analizate în şedinţa Consiliului parohial din data de 11.02.2024, de la ora 12:30. 

Ofertele se vor trimite la adresa: PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ TIMIȘOARA ELISABETIN, loc. TIMIȘOARA, PIAȚA BISERICII, nr. 6, jud. Timiș. Persoană de contact: preot Cristian Niculescu, tel. 0723 777 338, email: fathercristian@yahoo.fr.

Marți, 16 ianuarie a.c., în Aula filialei Timișoara a Academiei Române a avut loc sărbătorirea Zilei Culturii Naționale, cu tema Spațialitate și temporalitate în epoca marilor clasici Mihai Eminescu și Ioan Slavici, două destine paralele, unite printr-un singur crez: literatura.

Invitatul special al acestei întâlniri culturale a fost Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului. La eveniment au participat academicieni, preoți, reprezentanți ai mediului universitar, istorici, jurnaliști, cercetători, și oameni de cultură din întreaga țară. Moderatorul simpozionului a fost conf. univ. dr. Ioan David, directorul Bibliotecii Academiei Române, Filiala Timișoara.

Cuvântul de întâmpinare a fost rostit de academician Dan Dubină, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române, apoi Acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române a prezentat referatul: „Spațiu și timp; categorii ale metafizicii și concepte culturale”. O scurtă alocuțiune a fost rostită și de rectorul Universității Politehnicii Timișoara, conf. univ. dr. ing. Florin Drăgan.

A urmat prezentarea lucrării inedite,  „Istoria literaturii române contemporane din Vest” a prof. univ. dr. Alexandru Ruja, de către Conf. univ. dr. Adina Chirilă, Universitatea de Vest din Timișoara,  rezultatul a 50 de ani de studiu al autorului în domeniul culturii. Ediția a II-a revizuită și adăugită apare la Editura David Press Print din Timișoara și însumează 1132 pagini. 

Un moment deosebit al întâlnirii l-a constituit și discursul Părintelui Mitropolit Ioan al Banatului referitor la tema propusă, în care a evidențiat cum identitatea națională se păstrează prin cultură.

„Identitatea națională se păstrează prin cultură, căci cultura neamului nostru a fost botezată și sfințită în cristelnița Bisericii, locul unde apar primele scrieri și cărți în limba română. De aceea vom rezista ca națiune, nu doar prin pușcă și tun, ci vom rezista prin cultură, întrucât creștinismul a sfințit mintea și cultura neamului nostru.

Cercetătorii se îndreaptă spre a găsi dimensiunea aceasta, originea materiei, a universului, a vieții și a minții. Creștinismul românesc va fi un element fundamental de rezistență în dăinuirea neamului și a culturii românești. Vă asigurăm pe toți că prin Biserică, prin cultura și credința care o avem, vom face tot ce este posibil să ne păstrăm identitatea neamului în Biserică. Aceasta va fi ultimul loc din spațiul românesc unde Evanghelia lui Hristos se va citi în limba română.

Cultura este cea care depozitează valorile unei societății. Cine este autoritatea care certifică ce este valoare și ce este non-valoare? Mereu se folosește această expresie, că nu mai avem valori. Deci cuvântul acesta „valoare” are și el o conotație schimbătoare în timp și de aceea se pune întrebarea cine și care ar fi autoritatea care spune aceasta este valoarea, aceasta este non-valoare. Sunt atâtea religii pe pământ, însă autoritatea care va analiza o valoare din punct de vedere moral, va rămâne totuși creștinismul și de 2.000 de ani vedem cum creștinismul dă tonul valorilor planetare”, a precizat Înaltpreasfinția Sa.

În cadrul evenimentului a fost vizionat și filmul documentar „Legenda unei prietenii: Eminescu – Slavici”, realizat de Vasile Bogdan, o producție TVR Timișoara.

În partea a doua a întâlnirii au mai prezentat lucrări Conf. univ. dr. Valy-Geta Ceia, Universitatea de Vest din Timișoara: „Eminescu, între privirea încremenită și vivacitatea perspectivei”, Prof. univ. dr. Alexandru Ruja, Universitatea de Vest din Timișoara: „Proza lui Ioan Slavici – deschiderea spre modernitate”; prof. univ. dr. Ioan Biriș, Universitatea de Vest din Timișoara: „Eminescu și filosofia. A fost Eminescu filosof?”și Conf. univ. dr. habil. Lucian-Vasile Szabo, Universitatea de Vest din Timișoara: „Eminescu, Slavici și introducerea în comunicarea politică”.

De asemenea, a avut loc și prezentarea lucrării „Români de seamă din Viena de altădată (1683-1918)”, autori: pr. dr. Nicolae Dura; dr. Dorin-Ioan Rus, Sibiu, Editura Andreiana, 2023, 480 p. Cartea a fost prezentată de pr. dr. Ionel Popescu, vicar eparhial la Arhiepiscopia Timişoarei, apoi au vorbit și autorii lucrării.

„Cartea cuprinde 397 de personalități în frunte cu Eminescu și Slavici, despre care s-a vorbit așa de frumos astăzi. 397 de români care fie au studiat la Viena, fie și-au luat doctoratul acolo, fie au lucrat, fie au fost ofițeri până la cel mai înalt grad în armata imperială și în armata austro-ungară, fiind de asemenea decorați pentru meritele lor deosebite. Unii dintre ei au fugit în România și au luptat în Războiul de Independență și în Primul Război Mondial. Demersul acesta istoriografic pune în valoare personalități care au ostenit în câmpul culturii, literaturii, artei, spiritualității românești și nu sunt cu nimic mai prejos decât personalitățile din țările occidentale. Marea lor majoritate au revenit după studii acasă în România, în Banat, în Ardeal, în sudul țării, în Est. Cu bagajul de cunoștințe excepțional acumulat acolo și au pus umărul la temeluirea culturii noastre naționale, la dezvoltarea artei de toate felurile, și, foarte important, la înfăptuirea unității naționale. Au fost oameni ai Bisericii, pe care acesta i-a înveșnicit. Unii din aceștia s-au înscris în acțiunea de reînființare a Mitropoliei Ardealului, au contribuit cu sume apreciabile, au susținut înființarea unei mitropolii aici, la Timișoara. Veniți în țară au înființat ziare, reviste, instituții caritabile, au acordat burse unor tineri cu dragoste de carte ș.a.m.d. Aceasta este o carte de care Țara noastră, Biserica noastră și Cultura noastră avea nevoie”, a specificat preotul dr. Ionel Popescu.

La finalul întâlnirii, studenții Facultății de Muzică și Teatru Timișoara, clasa de canto lect. univ. dr. Simona Negru, au susținut un moment artistic de excepție.

Ziua Culturii Naționale a fost organizată de filiala Timișoara a Academiei Române, Biblioteca Academiei, Institutul de studii Banatice „Titu Maiorescu”, Universitatea Politehnica Timișoara și Mitropolia Banatului, alături de Comitetul român de istoria și filosofia științei și tehnicii ‒ Filiala Timișoara și Uniunea ziariștilor profesioniști din România, Filiala „Valeriu Braniște” ‒ Timiș.

Agenția Națională de Presă Agerpres a realizat un film documentar despre Muzeul de Artă Bisericească Veche de la Catedrala Mitropolitană din Timișoara.

Muzeul are în patrimoniu aproape 1.000 de piese, între care multe icoane pe lemn, pe sticlă și pânză, obiecte de cult brodate, sculptate sau lucrate în metal, precum și un important fond de carte veche religioasă.

Această colecție reprezintă un „spațiu cu mare încărcătură istorică și culturală, un spațiu al spiritualității culturale bănățene”, declară monahia prof. dr. Nicoleta Ploșnea în filmul realizat de Agerpres.

„Acest spațiu este perceput de foarte multe ori de vizitatorii care ne trec pragul ca o catedrală a trecutului, care susține atât de providențial și atât de puternic înțelegerea catedralei ca un simbol de unitate națională, un simbol al istoriei, al culturii, al identității naționale românești.”

Inițiată în anul 1962 de Mitropolitul Nicolae Corneanu, colecția a fost reorganizată pe principii științifice în 1971, iar în 2015 Mitropolitul Ioan Selejan a început restaurarea și promovarea ei.

În prezent, muzeul deține icoane pictate pe lemn și sticlă din secolele XVII -XIX, manuscrise liturgice din secolele XIV – XVII și cărți bisericești din secolele XVII – XIX, „având ca finalitate integrarea în spiritualitatea contemporană a acestor mărturii cultural-artistice ale trecutului nostru”, explică monahia prof. dr. Nicoleta Ploșnea.

Oglindește identitatea națională

Partea de Lapidariu include pietre funerare, stele funerare romane, cruci și pietre voievodale de hotar.

„Aici aș aminti cele două cruci care sunt specifice Banatului, în care vedem cuprinse trei elemente: scrierea chirilică, inima și trefla bizantină. Dacă inima este un element al influenței artei apusene, alfabetul chirilic și trefla bizantină sunt elemente specifice comunității rurale românești”, spune monahia prof. dr. Nicoleta Ploșnea.

Icoanele pe sticlă se încadrează în două categorii „pictate în Ardeal – la Nicula sau în alte centre de pictură transilvăneană – și pictate în Banatul istoric, atribuite unor meșteri români” și includ „referiri la viața reală și la mediul înconjurător” al țăranului român, mai explică monahia.

Muzeul mai deține și o colecție de obiecte liturgice și una de carte veche.

„În colecția muzeului se oglindește identitatea noastră națională, cu reperele sale identitare cele mai importante: limba, cultura și credința”, spune monahia prof. dr. Nicoleta Ploșnea.

„Muzeul de artă bisericească este, alături de Catedrala Mitropolitană din Timișoara, un obiectiv mult-căutat de vizitatori, atât din țară, cât și din străinătate, iubitori de artă sacră și de frumosul spiritual.”

sursa: basilica.ro

Sărbătoarea Soborului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul a constituit un prilej de mare bucurie duhovnicească pentru credincioșii timișoreni, care s-au rugat împreună cu Mitropolitul Banatului, către Înaintemergătorul Domnului, ocrotitorul spiritual al Înaltpreasfinției Sale. Întâistătătorul Mitropoliei Banatului, împreună cu sutele de credincioși, au participat la Sfânta Liturghie, oficiată în Catedrala Mitropolitană din urbea de pe Bega de un sobor de preoți și diaconi.

În omilia rostită după apolisul slujbei, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan a vorbit despre rolul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, despre care Mântuitorul spunea că „nu s-a ridicat între cei născuți din femei unul mai mare ca Ioan Botezătorul”, învrednicit de Tatăl ceresc cu o misiune atât de importantă în iconomia mântuirii neamului omenesc. După cuvântul de învățătură, Ierarhul a transmis credincioșilor români care poartă numele sfântului prooroc Ioan Botezătorul urări de sănătate și mult zel în săvârșirea faptelor filantropice. 

Totodată, slujitorii catedralei l-au felicitat pe Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan, transmițându-i urări de sănătate, mult spor în urcușul duhovnicesc,  în propovăduirea cuvântului lui Dumnezeu și în călăuzirea poporului dreptcredincios pe cărarea mântuirii.

Așa cum a obișnuit în ultimii ani, la Soborul Sf. Proroc Ioan Botezătorul, Chiriarhul Banatului i-a vizitat pe credincioșii fără adăpost, oblăduiți la Centrul social de urgență pentru persoane fără adăpost din Timisoara.

Însoțit de părintele consilier social Cristian Pavel și de monahii de la Centrul eparhial, Ierarhul a luat prânzul alături de ei, le-a oferit alimente și obiecte de îmbrăcăminte, iar monahia Dr. Anastasia Pah  le-a acordat asistență medicală. De asemenea, Părintele Mitropolit s-a întreținut cu beneficiarii centrului, i-a binecuvântat și le-a adresat tuturor un cuvânt de mângâiere și de încurajare.

„Aceștia sunt o parte dintre prietenii mei din Timișoara. Nicăieri nu m-aș fi putut simți astăzi mai bine, după ce am venit de la sfânta biserică decât printre acești oameni care își pun nădejdea numai în Dumnezeu. Ei nu au pe nimeni în afară de Dumnezeu și sunt ajutați de oameni cu suflet mare, așa cum este domnul director și alți binefăcători. Astfel, astăzi am încercat să aducem un dram de mângâiere acestor oameni, atât prin darurile oferite , cât și prin cuvântul de folos duhovnicesc pe care l-am rostit aici. Suntem alături de ei și încercăm să-i sprijinim și în găsirea unor locuri de muncă, pentru că sunt câțiva tineri care se pot integra, pe piața muncii. De aici, încet-încet, pot să zboare și ei în marea „cea sărată a acestei vieți” chiar dacă, pentru moment, aici sunt îngrijiți și au un adăpost deasupra capului. Marile necazuri apar însă din momentul când ies de aici și se confruntă direct cu această viață atât de aspră, care ne încearcă de atâtea ori”, a precizat Înaltpreasfințitul Părinte Ioan.

Marius Cosmin Murariu, directorul general adjunct al Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara prezent la eveniment, a apreciat eforturile Înaltpreasfinției Sale și i-a adresat urări de “La mulți ani!”, cu ocazia onomasticii. El a menționat totodată că acest moment arată cât de importantă este colaborarea dintre Biserică și instituțiile locale ale Statului în abordarea problemelor sociale.

În aceeași zi de aleasă sărbătoare, prin purtarea de grijă a Înaltpreasfințitului Părinte Ioan au fost distribuite pachete cu mâncare persoanelor care locuiesc în containerele ce aparțin Centrului de Suport pentru Situații de Urgență și Criză de la Pădurea Verde, Timișoara.

Centrul Social de Urgență pentru Persoane Fără Adăpost din Timișoara, situat pe strada Telegrafului nr. 8, joacă un rol crucial în comunitate, oferind servicii sociale gratuite sau contra cost pentru persoanele aflate în situații economico-sociale dificile. Aici, beneficiarii primesc două mese zilnice (prânz și cină) și beneficiază de consiliere și îndrumare către alte instituții de specialitate.

Prin aceste vizite și acțiuni, s-a consolidat o relație strânsă de colaborare între Centrul eparhial și Centrul Social de Urgență, extinsă și la Direcția de Sănătate Publică (DSP Timiș) și Poliția Locală, care asigură securitatea și protecția acestui așezământ.

La praznicul Botezului Domnului Iisus Hristos, mii de credincioși timișoreni au participat la Sfânta Liturghie, oficiată la Catedrala Mitropolitană „Sfinții Trei Ierarhi” din Timișoara de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. În cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul a săvârșit slujba Aghiasmei. După sfinţirea apei, chiriarhul a binecuvântat credincioşii, stropindu-i cu apă sfinţită.

În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre însemnătatea praznicului Bobotezei: „Binecuvântat să fie Dumnezeu care ne-a chemat și pe noi, astăzi, pe malul Iordanului, ca, în duh și în credință, să fim lângă Sfântul Ioan Botezătorul, martori ai Botezului Domnului. Sfântul Ioan boteza lângă un loc, Betabara, unde se putea trece vadul. Dar ce îi atrăgea pe oamenii din vremea aceea acolo, la acest pustnic? Pentru că la Ierusalim era templul unde se aflau arhiereul, preoții, jertfele care se aduceau zilnic. Ioan spunea așa: <<Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția cerurilor>>. Era multă neorânduială în popor și iată un pustnic cu o viață sfântă putea să biciuiască păcatul, nu pe oameni. Sfântul Ioan n-a dat o palmă la nimeni, dar a biciuit păcatele oamenilor din vremea aceea și a putut să spună <<pocăiți-vă>>, că într-adevăr el lăsase toate lucrurile lumii și era un om care trăia în duhul lui Dumnezeu. Și iată, spun evangheliștii, cum în vremea aceea a venit Hristos la Ioan să se boteze. Cum o fi lucrul acesta, să vină Dumnezeu să fie botezat de un pământean?

De ce vine Hristos la Ioan, la Iordan? Pentru că sosise ceasul să-și înceapă misiunea publică pe pământ. Dar n-a dorit să o înceapă ca un necunoscut, colo și colo, ci a dorit să o înceapă în public. De ce nu la templul din Ierusalim? Pentru că Dumnezeu a văzut mai multă credință în sufletul și inima Sfântului Ioan, decât în preoții de la Templul din Ierusalim. Auziți ce caută Dumnezeu, inimi curate, ca să se sălășluiască Duhul cel Sfânt în ele.  Apoi cine putea să-l arate lumii pe Hristos? Cine era autoritatea morală cea mai înaltă din vremea aceea în Țară Sfântă, dacă nu Sfântul Ioan Botezătorul? Acolo erau oameni mulți și de acolo s-au răspândit mai departe cele ce s-au întâmplat la Botezul Domnului nostru Iisus, adică arătarea Sfintei Treimi”, a arătat Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan..

La final, preoţii slujitori au împărţit, în bună rânduială, mii de litri cu agheasmă tuturor credincioşilor veniți la Catedrala mitropolitană.

Sute de credincioși bănățeni au ales să își petreacă noaptea dintre ani la Catedrala mitropolitană din Timișoara, unde au participat la Slujba Acatistului Mântuitorului Iisus Hristos și au întâmpinat, prin rugăciuni, anul nou civil. Slujba a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi catedrali.

În prima zi a anului, de praznicul Tăierii împrejur cea după trup a Domnului, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan a săvârșit la catedrală, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare.  Mulți copii, tineri și credincioși s-au împărtășit cu Sfintele Taine în cadrul sinaxei euharistice.

 La finalul Sfintei Liturghii, Părintele Mitropolit Ioan a ținut un amplu cuvânt de învățătură, în care a explicat credincioșilor semnificația praznicului împărătesc din prima zi a noului an și a subliniat viața și faptele Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, a cărui sfântă Liturghie a fost săvârșită în această zi de aleasă sărbătoare.

„În această zi Hristos Domnul ne dă o lecție de smerenie, așa cum ne-a dat și la nașterea Sa, pentru că că nu a ales să se nască într-un palat împărătesc, deși este împăratul împăraților, ci a ales să se nască în cel mai smerit palat de pe pământ, o peșteră. Nu a fost așezat pe un tron de aur, ci tronul Lui a fost o iesle cu fân, apoi brațele Maicii Domnului.

Iată pe Împăratul împăraților smerindu-se astăzi. După opt zile conform legii iudaice, pruncul se tăia împrejur și i se punea numele. Până atunci, Hristos – Dumnezeu și Om – nu a avut un nume public.

Păstorii au venit în peșteră iar Maica Domnului  le-a arătat pruncul, însă nu le-a spus numele Pruncului. Acest substantiv comun, prunc, toți Părinții Bisericii l-au scris Pruncul, cu  majusculă.

Atât Maica Domnului, cât și Dreptul Iosif știau numele Pruncului, din spusele îngerului; „…iată îngerul Domnului i s-a arătat în vis, grăind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, că ce s-a zămislit întru ea este de la Duhul Sfânt. Ea va naște Fiu şi vei chema numele Lui Iisus, că El va mântui poporul Său de păcate” (Matei 1, 20-21).

Jehosua a fost cuvântul rostit de înger în vis, care se traduce „Dumnezeu mântuiește” și de aici rostim noi într-un singur cuvânt Mântuitor. Orice mamă își alintă pruncul, tot așa și Maica Domnului i-a spus Jehosua, care se tâlcuiește „Dumnezeu mântuiește”, iar grecii au spus Ιησούν  –  Iisus, și așa îl avem și noi în limba română astăzi. La acest sens profund să ne gândim când rostim numele lui Iisus, căci El este Mântuitorul nostru.

Mai este și un alt nume dat Domnului, și acesta este Mashiakh, Mesia. Grecii l-au tradus din ebraică în greacă și i-au zis Hristos, care înseamnă „Uns”; Unsul lui Dumnezeu, Hristos, Care a venit pe pământ să ridice păcatele lumii și al cărui nume îl purtăm fiecare dintre noi.

Eu nu mă numesc Ioan, ci mă numesc creștinul Ioan, pentru că am fost botezat în numele Preasfintei Treimi Dumnezeu, împlinind și ascultând Evanghelia lui Hristos Domnul, pentru că fiecare dintre noi am fost pecetluiți și unși la Botez cu Sfântul și Marele Mir”, a precizat Părintele Mitropolit Ioan.

Cu ocazia începutului anului nou civil, Întâistătătorul Mitropoliei Banatului a adresat credincioșilor bănățeni un cuvânt de bună urare și a înălțat smerită rugăciune pentru „pacea a toată lumea“ și pentru ca bunul Dumnezeu să reverse peste Biserică și țara noastră, belșug de daruri spirituale și materiale.