Nou număr al revistei eparhiale Învierea

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan al Banatului, a apărut, într-o formă grafică nouă, la tipografia Partoș din Timișoara, un nou număr – februarie 2017 – al publicației Învierea, revista Arhiepiscopiei Timișoarei, însumând 28 de pagini. Poate fi achiziționată de la pangarul catedralei mitropolitane din Timișoara și de la bisericile parohiale din eparhie. Doritorii de a colabora la revista eparhială pot trimite articole și materiale pe adresa de email: invierea@arhiepiscopiatimisoarei.ro

Revista poate fi descărcată online de pe adresa: http://mitropolia-banatului.ro/publicatia-invierea/

 

Citeşte în continuare »
  • 22 Mar 2017
  • 74 vizualizari

Duminica închinată Sfintei Cruci

În Duminica a treia din Sfântul și Marele Post al Paștilor, numită și a Sfintei Cruci, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, a asistat în biserica „Pogorârea Sfântului Duh” a Parohiei Recaș I, din Protopopiatul Timișoara II, la Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, oficiată de părintele paroh Emil Paven.

După Sfânta Liturghie, Chiriarhul Banatului a rostit un cuvânt de învățătură, în care a vorbit despre semnificațiile duhovnicești ale Sfintei Cruci, despre lepădarea de sine, înțeleasă ca îndepărtare a tentațiilor autarhice și monadice ale sinelui, precum și despre importanța taumaturgică și soteriologică a urmării lui Hristos.

În parte a doua a zilei, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan a poposit și în biserica cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” a parohiei Timișoara-Dacia, unde a fost întâmpinat de pr. Ioan Bude, parohul bisericii, de preoții slujitori, precum și de un număr mare de enoriași, dar și de alți credincioși timișoreni. După oficierea Acatistului Sfintei Cruci, Părintele Mitropolit Ioan a vorbit credincioșilor despre importanța Crucii în viața creștinului și despre sensurile acesteia în iconomia mântuirii. Chiriarul a făcut o scurtă incursiune în Vechiului Testament, unde a prezentat prefigurările Crucii, apoi a vorbit de Cruce așa cum apare ea în Noul Testament, dar și în teologia imnologică a Triodului, pentru ca, în final, să actualizeze mesajul soteriologic pentru fiecare dintre noi.

„Sfânta Cruce este altarul pe care S‑a jertfit Hristos. Pe toate crucile este pictat, într‑un fel sau altul, chipul lui Hristos. Crucea ne amintește și de felul cum ne‑am despărţit noi, oamenii, de Hristos şi ne îndeamnă la pocăinţă. Dacă pe partea din faţă a crucii este pictat Hristos pironit pe Cruce, vedem că pe spate este un loc liber, care este al fiecăruia dintre noi. Pentru toţi cei care vrem să urmăm calea Crucii, a lăsat Hristos un loc liber: pentru mine, pentru tine, pentru toţi cei care se jertfesc în viaţa aceasta pentru familie, pentru copii, pentru semenii lor. Nu există nicio posibilitate de a ne urca la cer decât pe propria noastră cruce. În chip metaforic şi poetic, crucea este <scară spre cer>, aşa apare în Acatistul Sfintei Cruci. Crucea este scara iubirii. Dacă doreşti să simţi ceva cu totul minunat, urmează cărarea pe care a urmat‑o Hristos Domnul! Acea cărare este calea crucii, calea iubirii. Cel ce doreşte să ajungă la Dumnezeu nu poate s‑o facă decât pe scara iubirii”, a spus Părintele Mitropolit Ioan.

 

***

Prăznuirea Sfintei Cruci din a treia duminică a Postului Sfintelor Paști completează celelalte două  sărbători ale Crucii și anume: sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci din 14 septembrie, care comemorează descoperirea Cinstitei Cruci de către Sfânta Elena, și sărbătoarea Crucii din 1 august, care amintește de victoria împăratului Heraclie asupra perșilor și întoarcerea Crucii la Ierusalim în 630. Nu întâmplător, într-un manuscris din sec. al XIII-lea, praznicul Crucii din duminica a treia Post se intitula „Praznicul celei de a treia închinări a Crucii”.

Cinstirea Sfintei Cruci în Duminica a treia din Postul Mare are ca geneză, după unii istorici, un moment rămas în amintire, când arhiepiscopul Ierusalimului a dăruit confratelui său Alpheios, episcop din Apameia, un fragment din Sfânta Cruce, pentru construcția unei biserici. Alți istorici sunt de părere că însăși împărăteasa Elena ar fi oferit un fragment din Sfânta Cruce episcopului Apameiei.

Această sărbătoare pare să fi fost deja bine stabilită la Constantinopol, între anii 715-730, fiindcă, în acea perioadă, patriarhul Gherman i-a consacrat o omilie. Multă vreme această sărbătoare ar fi rămas proprie Constantinopolului. În Typikon-ul constantinopolitan din secolele IX-X, praznicul Crucii apărea exact în ziua înjumătățirii Postului Mare, adică miercurea, cand se anunța numai venerarea Crucii pentru săptămâna urmatoare. Cu timpul, venerarea Crucii s-a extins de la o zi la întreaga săptămână a III-a din Post, pentru a permite populației capitalei Imperiului bizantin să vină să se închine înaintea Sfântului Lemn. Venerat o săptămâna întreagă, praznicul propriu-zis nu se mai distingea deloc, astfel că, pentru a-l solemniza mai mult, a fost necesară deplasarea sa într-o zi de duminică. Acest transfer al praznicului înjumătățirii postului în Duminica a III-a se constată și în Typikon-ul de la Messina, încetul cu încetul impunându-se în întreaga Biserică Ortodoxă.

Citeşte în continuare »
  • 20 Mar 2017
  • 399 vizualizari

Peste 250 de elevi din şcolile judeţului Timiş au participat la etapa județeană a Olimpiadei de Religie

Sâmbătă, 18 martie, la Şcoala Gimnazială nr. 7 „Sfânta Maria” din Timişoara a avut loc etapa judeţeană a Olimpiadei de Religie. În acest an, la faza judeţeană s-au înscris peste 250 de elevi din şcolile judeţului Timiş.

Evenimentul a debutat în capela şcolii „Sfânta Maria” cu săvârșirea unei slujbe de mulţumire oficiată de pr. Sorin Lungoci, consilier la Sectorul Învăţământ şi activităţi cu tineretul al Arhiepiscopiei Timișoarei. La momentul de rugăciune au participat elevi şi profesori, conducerea şcolii şi prof. Daniela Liliana Buzatu, inspector la disciplina Religie în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş. La finalul slujbei, elevii au fost încurajați și felicitați pentru preocuparea lor de a cunoaște învățătura de credință a Bisericii Ortodoxe.

În continuare, elevii înscriși la olimpiadă au intrat în sălile de clasă, unde au avut trei ore la dispoziţie pentru rezolvarea subiectelor de examen. Un sprijin major în organizarea și buna desfășurare a Olimpiadei de Religie l-a acordat doamna Gica Dumitru, directorul Şcolii Gimnaziale nr. 7 „Sfânta Maria”, care a pus la dispoziţia Inspectorului Școlar şi al elevilor toate resursele şi spaţiile instituţiei de învăţământ necesare. La finalul competiţiei şcolare, cu sprijinul parohiei Timişoara Viile Fabric, toţi elevii participanţi, profesorii însoţitori, profesorii supraveghetori şi corectori au beneficiat de o masă cladă la cantina şcolii.

Citeşte în continuare »
  • 18 Mar 2017
  • 277 vizualizari

Activitate privind protejarea și conservarea bisericilor de lemn din zona Făgetului

Arhiepiscopia Timișoarei și Asociația Peisagiștilor din România – Filiala teritorială Vest au organizat Joi, 16 martie, la Mănăstirea Românești, o întrunire cu preoții din cadrul Protopopiatului Făget care au pe raza parohiei biserici de lemn sau biserici de lemn monument-istoric, intitulată „Patrimoniul de lemn din zona Făgetului”. Alături de aceștia au fost prezenți și alți 8 preoți din Protopopiatul Lugoj, împreună cu conducătorii celor două oficii protopopești, toți primind recomandări din partea unor specialiști în ceea ce privește protejarea, conservarea și promovarea bisericilor de lemn din Județul Timiș.

Această activitate de informare face parte din proiectul „Biserici înlemnite din Banat”, inițiat în 2014 de către Asociația Peisagiștilor din România, proiect care are drept scop readucerea în folosire și scoaterea din conul de umbră al istoriei în care au căzut, în ultimul veac, cele din urmă biserici de lemn din Banat. Proiectul, pe lângă faptul că reunește specialiști din varii domenii: arhitecți, peisagiști, restauratori de artă, urbaniști, dendrocronologi, biologi, istorici ai artei, etnologi și dulgheri, urmărește să salveze nu doar bisericile, ci să ajute la ceea ce se numește astăzi, în limbaj de proiect European, dezvoltare sustenabilă în zona rurală.

Evenimentul a debutat în Paraclisul cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, cu oficierea Slujbei Acatistului Mântuitorului Iisus Hristos, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului. În partea a doua a întrunirii, mai mulți specialiști din Asociația Peisagiștilor din România – Filiala teritorială Vest au prezentat, în Power Point, diverse  referate despre:

  1. valoarea lemnului, ca prim material al arhitecturii tradiționale, subliniindu-se faptul că bisericile de lemn sunt expresia cea mai rafinată, din punct de vedere arhitectural, a artei constructive vernaculare românești, dar cu o fragilitate inerentă, întrucât lemnul este un material viu, iar anumite greșeli care duc la degradarea bisericilor de lemn sunt ireversibile sau chiar letale;
  2. Despre protejarea decorației pictate și întreținerea corespunzătoare a obiectelor de cult, accentuându-se faptul că întreținerea unei biserici-monument și a componentelor sale artistice se referă atât la patrimoniul imobil (pictura parietală, pictura pe lemn), cât și la patrimoniul mobil (icoane, obiecte de cult, elemente de mobilier, iconostas, etc), iar starea de conservare a tuturor acestor elemente se află în strânsă legătură cu starea de conservare a ansamblului arhitectural și a mediului ambiant, întrucât deteriorarea suprafețelor pictate reprezintă efectul unor agenți distructivi care alterează, treptat, aspectul, forma, natura și rezistența materialelor. În acest sens, s-a vorbit despre: factorii de degradare externi (fizico-chimici, biologici și antropici) și interni (vicii de tehnică, reacții în materialele constituente ale picturii); despre mecanismele degradării picturii și formele lor de manifestare (începând cu degradările preluate de la nivelul structurii lemnoase, continuând cu degradările care acționează din exteriorul stratului pictural către profunzime și până la acțiunile factorului uman asupra structurii stratificate a spațiilor și obiectelor pictate).

Nu în ultimul rând, s-au emis și câteva recomandări de întreținere și curățenie referitoare la pictura parietală, iconostas, icoane, mobilier, obiecte liturgice, cărți de cult vechi, necesare atât îndepărtării depunerilor de orice natură, cât și prevenirii biodeteriorării.

Un alt punct important l-a constituit valoarea peisajului cultural din care fac parte bisericile de lemn, având în vedere faptul că monumentul istoric de tip biserică de lemn este considerat, de Statul român, un element reprezentativ al patrimoniului țării, precum și o expresie vernaculară a peisajului cultural în numeroase zone rurale din țară. În acest sens, s-a vorbit despre importanța protecției vecinătăților bisericilor de lemn, întrucât acestea au un rol major în conservarea specificului local, ca parte integrantă a peisajului cultural local, peisaj care, la rândul său, are însemnătate deosebită în promovarea turistică a zonei.

În continuare, Chiriarhul Banatului a apreciat efortul acestor tineri care doresc să salvgardeze, cu ajutorul unor specialiști din domeniu și într-un mod profesionist, bisericile de lemn din Județul Timiș. Totodată, a menționat că, în fișa postului al unui preot, trebuie să se găsească nu numai partea liturgică, ci și partea aceasta de conservare și de păstrare a acestor biserici vechi de peste 300 de ani, pentru că niciodată nu se va mai putea recupera bisericile care s-au prăpădit. La final, toți preoții prezenți au primit din partea organizatorilor câte un ghid necesar întrebuințării, protejării și conservării bisericilor de lemn.

Dacă la sfârșitul sec. al XIX-lea, în Banat erau peste 200 de biserici de lemn, astăzi, pe întreg cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei, se mai găsesc 26 de astfel de biserici, dintre care 23 sunt declarate monumente istorice. Numai în zona Făgetului există 15 biserici de lemn, toate cuprinse în lista monumentelor istorice, multe dintre ele fiind de categoria A. Bisericile de lemn din Județul Timiș constituie atât o componentă de bază a patrimoniului cultural al Banatului, cât și monumente reprezentative pentru arhitectura lemnului din zona de Vest a țării.

Citeşte în continuare »
  • 17 Mar 2017
  • 421 vizualizari
Pagina 1 din 21212345...102030...Ultima »