Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, la Mănăstirea Româneşti

În Vinerea Luminată, la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, Mănăstirea Româneşti, una dintre cele mai reprezentative mănăstiri din Arhiepiscopia Timişoarei, și-a sărbătorit cel de-al doilea hram. O mulțime de credincioși bănățeni și-au îndreptat pașii spre această vatră monahală, participând la Sfânta Liturghie oficiată în paraclisul mănăstirii de către Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, împreună cu un sobor de preoți. Din sobor au făcut parte clerici de la Centrul eparhial, protopopi, monahi și preoți de la parohiile din cadrul Protopopiatului Făget. După slujbă, Mitropolitul Banatului a adresat un cuvânt de învățătură despre purtarea de grijă a Maicii Domnului, fiind numită adeseori „grabnic ajutătoare”.

În continuare, la bazinul cu apă termală din incinta mănăstirii, a fost oficiată, după rânduiala din Vinerea Luminată, slujba Aghiasmei mici.

Mănăstirea Româneşti se află la poalele Munţilor Poiana Ruscă, la un kilometru de drumul ce leagă localităţile Româneşti şi Tomeşti. Mănăstirea mai este numită de credincioşii bănăţeni şi „Balta Caldă”, deoarece în incinta ei se află un izvor cu apă semitermală, cu o temperatură constantă de 18°C, dar şi „Izvorul lui Miron”, după numele Patriarhului Miron Cristea. În anul 1910, Patriarhul Miron Cristea, pe atunci Episcop al Caransebeşului, a făcut o vizită canonică în parohiile din aceste locuri şi, uimit de frumuseţea peisajului, a hotărât zidirea unei mănăstiri.

Citeşte în continuare »
  • 22 Apr 2017
  • 408 vizualizari

Ședința Adunării Generale a Asociației „Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989” din Timișoara

În Pavilionul M din Cazarma 1079 Timişoara a avut loc Joi, 20 aprilie, Ședința Adunării Generale a Asociației „Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989” din Timișoara, prezidată de dr. Traian Orban, președintele asociației. Pe ordinea de zi s-au aflat următoarele puncte: prezentarea bilanțului asupra activității asociației în anul 2016, prezentarea raportului financiar-contabil pe anul 2016 și prezentarea programului de activități pe anul în curs.

Întrunirea a debutat cu intonarea troparului Învierii, după care părintele vicar Ionel Popescu a transmis membrilor asociației un cuvânt de binecuvântare din partea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, încredințându-i, totodată, de permanenta purtare de grijă a întâtistătătorului bisericii din Banat. În continuare a avut loc desfășurarea lucrărilor propriu-zise, prezentându-se atât raportul activității pe anul trecut, cât și programul de activități propus pe anul 2017. În urma evaluării situației interne și externe și în urma enunțării punctelor-cheie, au fost propuse variate startegii de promovare eficiente atât sub aspect informativ, cât și sub aspect afectiv.

***

Asociaţia Memorialul Revoluţiei din Timișoara a fost înfiinţată în 26 aprilie 1990, cu scopul statutar de a cinsti și păstra vie memoria eroilor – martiri din timpul Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

Prin Legea nr. 46/2000, Asociaţia Memorialul Revoluţiei a fost declarată „Ansamblu de Interes Naţional”, înfiinţându-se astfel Centrul Naţional de Documentare, Cercetare şi Informare Publică despre Revoluţia Română din 1989. Scopul declarat al Centrului este de a deveni un mijloc operativ de informare referitor la evenimentele ce au dus la căderea regimului comunist din România, propunându-şi să valorifice informaţia istorică românească circumscrisă evenimentelor anului 1989 din Europa Centrală şi de Sud-Est. În urma activităţii de documentare şi cercetare din cadrul Centrului, s-a reuşit editarea şi publicarea mai multor titluri de carte, precum şi realizarea revistei bianuale „ Memorial 1989 – Buletin ştiinţific şi de informare”.

În componenţa asociaţiei, pe lângă spațiile expoziționale și centrul de cercetare, mai există un complex memorial aflat în Cimitirul Eroilor din Timişoara şi 12 monumente ridicate pe raza orașului, în zonele represiunii din Decembrie 1989.

Citeşte în continuare »
  • 20 Apr 2017
  • 182 vizualizari

Programul serviciilor religioase de la catedrala mitropolitană din Săptămâna Luminată

Duminica Învierii – 16 aprilie 2017
ora 09:30 Liturghie arhierească
ora 18:00 A Doua Înviere, urmată de concertul corului catedralei

Citeşte în continuare »
  • 16 Apr 2017
  • 375 vizualizari

Bănățenii au sărbătorit Învierea Domnului

Mii de timişoreni au fost prezenți, în noaptea Sfintelor Paști, la Slujba de Înviere de la Catedrala mitropolitană „Sfinţii Trei Ierarhi” din Timişoara. Sfânta Lumină a fost dăruită credincioșilor de către Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului. Potrivit rânduielii liturgice, a urmat tradiţionala procesiune de înconjurare a sfântului locaş, după care Mitropolitul Banatului a adresat un cuvânt de învăţătură în cadrul căruia a reliefat semnificația praznicului Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Slujba Utreniei Învierii a continuat în interiorul sfântului lăcaș, la finalul căreia, potrivit obiceiului îndătinat, toți credincioșii prezenți au primit „Paştile”.

Dimineața, Liturghia pascală a fost săvârşită de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Ioan, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa a numeroşi credincioşi. În cadrul acesteia, Înaltpreasfinţia sa a dat citire cuvântului pastoral la Învierea Domnului.

Citeşte în continuare »
  • 16 Apr 2017
  • 739 vizualizari

Obiceiul vopsirii ouălor, la Mănăstirea Timișeni

În Sfânta și Marea Zi de Vineri, când în Biserica Ortodoxă se face pomenirea Sfintelor și Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru lisus Hristos, obștea de maici a Mănăstirii Timișeni, departe de forfota orașului și de febra cumpărăturilor, continuă o frumoasă tradiție de vopsire a ouălor, păstrată încă de la întemeierea mănăstirii.

După săvârșirea Ceasurilor Împărătești, maicile au robotit în bucătăria vetrei monahale, pregătind aproximativ 1000 de ouă, pe care le-au vopsit, printr-o metodă naturală și tradițională, în coji de ceapă roșie. După procesul de vopsire, ouăle, aflate în cofraje, au fost așezate în iarba din curtea mănăstirii, în formă de cruce, reiterând frumoasa tradiție din folclorul religios, care relatează că, în Vinerea Mare, Maica Domnului, venind pe Golgota pentru a-și plânge Fiul răstignit, a pus lângă cruce un coș cu ouă, care s-au înroșit de la sângele care picura din rănile Mântuitorului Iisus Hristos.

 

Ouăle roșii, simbol al vieții și al jertfei Fiului lui Dumnezeu, vor fi oferite, în noaptea Sfintei Învieri, ostenitorilor mănăstirii, precum și credincioșilor care vor veni la liturghia pascală.

Citeşte în continuare »
  • 14 Apr 2017
  • 325 vizualizari

Denia celor 12 Evanghelii la Catedrala mitropolitană

În toate Bisericile Ortodoxe s-a săvârșit, Joi seara, slujba Deniei din Sfânta și MareaVineri, numită și Denia celor 12 Evanghelii. Și la Catedrala mitropolitană din Timișoara, sute de credincioși timișoreni au participat la slujba Sfintelor și Mântuitoarelor Pătimiri, oficiată de către Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

La finalul deniei, Mitropolitul Banatului a rostit un cuvânt de învățătură, în care a reliefat contextul evenimentelor mântuitoare petrecute cu Hristos, la Ierusalim, în ziua de Joi din Săptămâna Patimilor. În cadrul expunerii narative, Înaltpreasfinția Sa a vorbit și despre învățătura teopașită (cea a pătimirii Fiului lui Dumnezeu în trup), precum și despre sensul chenozei Fiului lui Dumnezeu, ca expresie a bunătății și a dragostei Sale nețărmuite pentru făptura umană.

***

Denia Sfintelor și Mântuitoarelor Pătimiri are ca elemente specifice citirea celor 12 Evanghelii ale patimilor. La finalul fiecărei Evanghelii citite, se zice: „Slavă îndelung răbdării Tale, Doamne, slavă Ție, Doamne, slavă Ție”, fiind, astfel, preamărită îndelunga-răbdarea în suportarea Sfintelor Pătimiri, asumate de bunăvoie, ale Domnului nostru Iisus Hristos. Pericopele evanghelice ale acestei slujbe alcătuiesc un tablou complet al suferințelor Mântuitorului, culminând cu răstignirea și moartea Sa pe Cruce.

Un alt element specific îl constituie scoaterea solemnă, la antifonul al XV-lea, a Sfintei Cruci în mijlocul bisericii, reprezentând universalitatea mântuirii adusă de către Hristos, Dumnezeul înomenit. Este indubitabil faptul că scoaterea Crucii în mijlocul bisericii are o semnificație profundă. În sens, teologic, mijlocul bisericii înseamnă mijlocul creației, pentru că Biserica, după cum spune Sf. Maxim Mărturisitorul, este ,,chip şi icoană a cosmosului” (Mystagogia, II). În acest sens, scoaterea Crucii, în procesiune, şi aducerea ei în centrul bisericii, nu numai că face din aceasta o teofanie, ci arată că timpul şi spaţiul apar ordonate de semnul Crucii: ,,Întru amiază (mijlocul zilei – timpul) răstignindu-Te în mijlocul pământului (spațiul) de bunăvoie, ai smuls marginile lumii, Îndurate, din mijlocul gâtlejului balaurului” (a se vedea Tricântarea de la cântarea a VIII-a, Miercuri, săptămâna a IV-a din Postul Mare). Această idee a Crucii în centrul lumii apare şi la Sfântul Chiril al Ierusalimului, care pornind de la cuvintele Scripturii: ,,ai făcut mântuire în mijlocul Pământului” (Psalmul 73, 13), spune că Hristos ,,şi-a întins mâinile pe Cruce ca să cuprindă marginile lumii”. Prin urmare, locul Golgotei, reprezentat acum de centrul bisericii, este înțeles ca fiind mijlocul creației sau mijlocul lumii (Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheze, XIII, 28).

Pe de altă parte, prezenţa Crucii în mijlocul bisericii evocă adunarea tuturor lucrurilor în Hristos, ca în centrul lor, şi arată că, în actualizarea ascetică a patimilor, simbolismul centrului este transpus duhovniceşte. Isihia, concentrarea gândurilor şi stăpânirea de sine, ce favorizează rugăciunea şi urcuşul spre Dumnezeu, nu pot fi dobândite decât graţie ostenelilor ascetice, nefiind decât consecinţa împăcării universale realizate de Cruce. Hristos a murit cu mâinile întinse, pentru a dezlega ,,păcatul mâinii celei neînfrânate”,  unind pe cei dezbinaţi de păcat. Prin aceasta se arată că El este centrul existenţei noastre, pe de o parte, iar pe de alta, că numai prin răstignirea tentaţiilor autarhice, a egoismului şi a patimilor, răsturnăm drama existenţială a făpturii umane. Precum într-un cerc, centrul e punctul plecând de la care îşi schimbă direcţia raza, tot aşa acum, din centrul bisericii și în timpul postului, Crucea evidenţiază dimensiunea pascală a pocăinţei, răsturnând, pe de-o parte, modul de existenţă păcătos, iar pe de altă parte, îndemnând spre înfrânarea plăcerii distrugătoare.

Citeşte în continuare »
  • 14 Apr 2017
  • 442 vizualizari

Festivalul ,,În glas de toacă”, la Giroc

În Sfânta și Marea Zi de Marți din Săptămâna Dumnezeieștilor Pătimiri, Arhiepiscopia Timişoarei, în colaborare cu Primăria Giroc, a organizat a X-a ediție a Festivalului cultural-spiritual ,,În glas de toacă”.  Cu acest prilej, credincioșii și tinerii din Parohia Giroc, îmbrăcați în costume populare, l-au întâmpinat pe Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, în centrul localității, la biserica cu hramul „Sfântul Mucenic Dimitrie”.

Festivalul a debutat cu Slujba Deniei, oficiată de un sobor de preoți, format din părintele Zaharia Pereș, consilier cultural al Arhiepiscopiei Timișoarei, pr. asist. univ. Adrian Covan, de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara, pr. Traian Debucean de la Parohia Chișoda și pr. Daniel Marius Mateia de la parohia gazdă. La finalul slujbei, Înaltpreasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a vorbit despre importanța duhovnicească a zilei, precum și a Săptămânii Patimilor. Spre finalul predicii narative, Chiriarhul a spus: „să ne silim câte zile mai sunt până la Înviere, să înseninăm fața și privirea lui Hristos ca să nu mai fie trist! Faceți-I o bucurie lui Hristos, printr-o sinceră mărturisire a păcatelor și printr-o lacrimă de milostenie îndreptată spre cei aflați în necazuri și dureri”!

În continuare, toți credincioșii prezenți au pornit, în alai și în sunetul toacei, spre grădina de vară a  căminului cultural din Giroc, unde primăria a pregătit un număr de 33 de toace, după anii Mântuitorului petrecuţi pe pământ. Manifestarea a fost deschisă de către Mitropolitul Banatului, care a reliefat importanța și semnificația toacei în spiritualitatea răsăriteană.

„Toaca a fost utilizată, mai întâi, în pustie, unde călugării, retrași prin peșteri, coborau la biserică la auzul sunetului ei. Cântul de toacă nu este altceva decât chemarea la Hristos. Așa cum clopotul ne cheamă la Sfânta Biserică, tot așa și pustnicii, auzind aceste bătăi de toacă, se îndreptau la miez de noapte la biserică. Mă bucur că astăzi, aici, copii foarte tineri învață să cânte la toacă. Noi nu batem în toacă, nici nu batem toaca, ci noi cântăm, în toacă, lui Dumnezeu”, a spus Înaltpreasfinția Sa.

În continuare, a luat cuvântul și primarul comunei Giroc, Ionel Toma, care și-a exprimat bucuria de a-l avea prezent, pentru a doua oară la acest festival, pe Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan.

La ediția din acest an au participat grupuri de tineri, precum și monahii de la Mănăstirea Timișeni-Șag. Prin acest festival, organizatorii urmăresc continuarea tradiţiilor de Sfintele Paşti şi transmiterea lor, prin Biserică, generaţiilor viitoare de creștini. La final festivalului, Chiriarhul Banatului a vizitat șantierul noii biserici din localitate.

***

Toaca este un instrument muzical de percuție, din clasa idiofonelor, folosit în cultul Bisericii Ortodoxe.  Percuția se face în mod ritmic și, în funcție de locul în care placa de lemn sau metal este lovită, se pot obține sunete cu înălțimi diferite, creându-se astfel o linie melodică simplă.

Într-un text apocrif siriac din secolul al V-lea sau al VI-lea (Peștera comorilor), este prezentată o legendă ce explică apariția și folosirea toacei. După ce Noe a terminat de construit arca, Dumnezeu i-a poruncit să confecționeze o toacă din lemn de trei coți lungime și un cot și jumatate lățime și un ciocan din același lemn. În această toacă Noe trebuia să bată de trei ori pe zi, dimineața devreme, la prânz și seara, după apusul soarelui, pentru a-i aduna și informa pe oameni despre iminența potopului și a-i îndemna să se pocăiască și să se convertească.

Toaca este atestată documentar încă din secolele IV-V. Sfântul Ioan Casian (+435) spune că, în Galia, exista obiceiul de fi a chemaţi călugarii la rugăciune prin bătăi cu ciocanul în uşa chiliilor. Istoricul bisericesc, Paladie (364-425) confirmă acelaşi obicei în Bitinia. De la bătaia în ușa fiecărui creștin s-a ajuns, în chip firesc, la bătaia într-un lemn special lucrat, printre casele creștinilor sau din turla bisericii. Ca obiect liturgic, toaca cheamă credincioșii la rugăciune, marcând trecerea de la timpul cotidian la timpul liturgic. Și Sfântul Sofronie al Ierusalimului vorbește în sec. VII despre doua tipuri de toacă (de lemn și de fier), evidențiind semnificația ei simbolică, anume aceea „de trâmbiță a îngerilor”. În actele Sinodului VII Ecumenic se menționează obiceiul de chemare la Biserică prin lovire cu ciocanul într-o scândură, numită „Sfântul Lemn Sunător”. Între Joia Mare și noaptea Sfintei Învierii, bătaia clopotelor este înlocuită cu sunetul lin al toacei, amintind de cuiele care au fost bătute în mâinile și picioarele Mântuitorului Hristos la Răstiginirea Lui pe Golgota. Așadar, nu numai sunetul aduce aminte de Patimile lui Hristos, ci și simbolistica lemnului este legată de aceasta, amintind de lemnul Sfintei Cruci.

Citeşte în continuare »
  • 12 Apr 2017
  • 436 vizualizari

Programul serviciilor religioase de la catedrala mitropolitană din Săptămâna Mare a Postului Sfintelor Paști

 

LUNI     
– ora   8,00      CEASURILE ȘI OBEDNIȚA URMATE DE SFÂNTA LITURGHIE A DARURILOR ÎNAINTE SFINȚITE   la ora 9,30
– ora 18,00     DENIE       

Citeşte în continuare »
  • 10 Apr 2017
  • 869 vizualizari
Pagina 1 din 21512345...102030...Ultima »