Sfințirea iconostasului paraclisului Mănăstirii Dobrești

Sfintire iconostas Dobresti (11)În cea de-a treia zi a marelui Praznic al Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, credincioși din cadrul Mitropoliei Banatului au venit de dimineață la așezământul monahal de la Dobrești, pentru a participa la un moment important din viața mănăstirii, sfințirea iconostasului din paraclisul aflat la demisolul sfintei mănăstiri.

Citeşte în continuare »
  • 4 May 2016
  • 713 vizualizari

Bucurie duhovnicească pentru credincioșii lugojeni în a doua zi de Paști

IMG_2338_1600x1200

În a doua zi de Paști, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, a fost prezent în mijlocul credincioșilor lugojeni. Înaltpreasfinția Sa, înconjurat de părintele Ioan Cerbu, protoiereul Protopopiatului Lugoj, și de mai mulți preoți, a slujit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în biserica cu hramurile „Învierea Domnului” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Lugoj. După Sfânta Liturghie, Mitropolitul Banatului a rostit un cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a vorbit despre importanța Învierii lui Hristos pentru restaurarea ontologică a omului.

După cuvântul de învățătură, părintele paroh Nicolae Ciucure a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, pentru vizita pastorală, dar și pentru purtarea de grijă pe care, adeseori, o manifestă față de credincioșii lugojeni.

IMG_2335_1600x1200 IMG_2339_1600x1200 IMG_2346_1600x1200 IMG_2352_1600x1200

Citeşte în continuare »
  • 3 May 2016
  • 587 vizualizari

Învierea Domnului la Catedrala mitropolitană din Timișoara

DSC_7553_1600x1060Mii de timişoreni au luat parte, în acest an, la Slujba de Înviere de la Catedrala mitropolitană „Sfinţii Trei Ierarhi” din Timişoara, oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Potrivit rânduielii liturgice, slujba a debutat cu invitația de a lua lumină, continuând, apoi, cu tradiţionala procesiune de înconjurare a sfântului locaş.

În încheierea pelerinajului, de pe esplanada catedralei, Mitropolitul Banatului a adresat un cuvânt de învăţătură credincioşilor prezenţi, referitor la lumina dumnezeiască necreată ce s-a arătat la mormântul lui Hristos și care a luminat întreaga făptură restaurată.

sarb_sarb_16

Şi în acest an, prin purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, mai multe eparhii din ţară s-au împărtăşit de Lumina Sfântă adusă de la biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, de către o delegaţie a Patriarhiei Române, condusă de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. De la Aeroportul Internațional „Henri Coandă”, Lumina Sfântă de la Ierusalim va fi dusă în Transilvania, Banat, Moldova și Bucovina. La Timișoara, Sfânta Lumină a fost adusă de către Preasfințitul Părinte Paisie, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei

În cadrul Utreniei Învierii, potrivit obiceiului îndătinat, Înaltpreasfinţia Sa a sfinţit „Paştile”, pâinea şi vinul, din care credincioşii vor lua în fiecare zi din Săptămâna Luminată, pe nemâncate, rostind troparul Învierii Domnului.

cuvant_la_Inviere

Cuvântul ÎPS Ioan la Învierea Domnului

Sfânta Liturghie a praznicului Învierii Domnului a fost săvârşită dimineaţa, de la ora 10:00, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Ioan, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa a numeroşi credincioşi. În cadrul acesteia, Înaltpreasfinţia sa a dat citire cuvântului pastoral la Învierea Domnului.

Seara, la slujba „Celei de a Doua Învieri”, Catedrala mitropolitană a fost gazda tradiţionalului concert de Sfintele Paşti, susţinut de corul catedral, condus de pr. Dan Dragomir.

DSC_7458_1600x1060 DSC_7460_1600x1060 DSC_7476_1600x1060 DSC_7478_1600x1060 DSC_7509_1600x1060 DSC_7515_1600x1060 DSC_7540_1600x1060 DSC_7541_1600x1060 DSC_7548_1600x1060 DSC_7549_1600x1060 DSC_7561_1600x1060 DSC_7567_1600x1060 DSC_75641_1600x1060

Citeşte în continuare »
  • 1 May 2016
  • 1,055 vizualizari

Sfânta și Marea Vineri, prăznuită la Catedrala din Timișoara

DSC_7337_1600x1060

Potrivit tradiției liturgice, în Sfânta și Marea Vineri, la Catedrala mitropolitană din Timișoara, un sobor de preoți și diaconi au săvârșit, în prezența unui număr mare de credincioși, slujba Vecerniei punerii în mormânt, în cadrul căreia se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf. Sfânta slujbă rememorează evenimentele mântuitoare din Sfânta Zi de Vineri, petrecute la Ierusalim, când Iosif din Arimateia a coborât Trupul Domnului de pe Cruce, îngropându-l într-un mormânt nou, peste ușa căruia a prăvălit o piatră.
vecernia_punerii In mormant

Denia Prohodului_2016


La orele serii, sute de timişoreni au venit la Catedrala din Timișoara, pentru a participa la Slujba Deniei Prohodului Domnului. Sfânta slujbă a fost oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

Credincioșii au înălţat rugăciuni şi au cântat antifonic Prohodul Domnului în jurul Sfântului Epitaf, împreună cu întreg soborul slujitorilor, închipuind, tainic, pe cei care, cu evlavie, L-au coborât pe Mântuitorul Hristos de pe Cruce şi L-au aşezat în mormânt.

La sfârşitul Doxologiei, a avut loc tradiţionala procesiune în jurul Catedralei mitropolitane, care simbolizează ducerea către mormânt a Mântuitorului. După procesiune, toţi credincioşii prezenţi au intrat în sfântul locaș, trecând pe sub Sfântul Epitaf. Apoi, Sfântul Epitaf a fost reaşezat în Mormânt, cântându-se troparul „Iosif cel cu bun chip…”.

La finalul deniei, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Ioan a adresat un cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a reliefat contextul evenimentelor petrecute în cea mai tulburătoare zi din istoria omenirii.

***

Cântarea Prohodului Domnului simbolizează tânguirea întregii creaţii lângă mormântul Mântuitorului Iisus Hristos. Textul slujbei îmbină profunzimea teologică şi frumuseţea poetică şi prezintă, într-o formă concentrată, învăţătura Bisericii despre Răstignirea şi Moartea Mântuitorului Iisus Histos, ce îşi găsesc desăvârşirea în Învierea Sa cea de a treia zi. La această denie este meditată și preamărită legătura dintre taina Crucii și taina Învierii, deoarece numai mormântul gol reprezintă confirmarea biruinței săvârșite prin Cruce (Pr. John Behr, Taina lui Hristos, viața în moarte, traducere din limba engleză de Gheorghe Fedorovici, Editura Sophia, București, 2006, p. 33).

***

În simbolistica spiritualităţii răsăritene, Postul Mare reprezintă, prin analogie, timpul de la creaţie şi până la Înviere. Aceasta se observă şi din faptul că Postul Mare începe cu Duminica Izgonirii lui Adam din grădina Raiului şi se termină, într-un fel, la capătul Săptămânii Mari, când Hristos a fost răstignit, pe locul numit Golgota, tot într-o grădină. Sfântul Chiril al Ierusalimului spune în acest sens că: ,,în grădina Raiului s-a întâmplat căderea şi în grădină s-a întâmplat mântuirea. De la lemnul pomului cunoştinţei binelui şi răului a pornit păcatul şi până la lemnul crucii a dăinuit. La amiază, pe când mergea prin Rai Domnul, Adam şi Eva s-au ascuns (Facere III, 8), tot la amiază tâlharul este dus în Rai de Domnul” (Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheze, XIII, 19, traducere din limba greacă şi note de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, EIBMBOR, Bucureşti, 2003, p. 203). Se observă, aşadar, că Adam şi Eva sunt scoşi din Rai, în duminica în care începe Postul, iar, în Vinerea Mare, Mântuitorul Iisus Hristos îi spune tâlharului răstignit lângă El: „Astăzi vei fi cu Mine în Rai” (Luca XXIII, 43). Aşadar, se începe cu izgonirea omului din grădina Raiului, din Eden, şi se termină tot într-o grădină, în grădina de la poalele Golgotei, unde a fost înmormântat Mântuitorul Hristos şi de unde a irumpt viața veșnică. Sfântul Chiril al Alexandriei, explicând cuvintele evanghelistului Ioan, referitoare la mormântul Mântuitorului aflat într-o grădină (Ioan XIX, 40-41), spune că prin aceasta se arată, în chip, că moartea Fiului lui Dumnezeu s-a făcut pricinuitoare şi început al intrării oamenilor în Rai, El intrând acolo ca un Înaintemergător pentru noi. Puterea morţii, ce îi ţinea pe oameni în stăpânirea ei, datorită păcatului lui Adam (Romani V, 14), a fost transformată de moartea Fiului lui Dumnezeu făcut Om. El a răscumpărat, prin moartea Sa, viaţa tuturor şi a desfiinţat stăpânirea stricăciunii (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sf. Ioan, XII, în Scrieri partea a doua, PSB 41, traducere, introducere, note de Pr. Prof. D. Stăniloae, EIBMBOR, Bucureşti, 2000, pp. 1136-1137).

Din paralelismul celor două evenimente, adică cel din grădina Edenului şi cel din grădina Golgotei, se desluşesc o mulţime de corelări. Dacă în grădina Edenului a fost Eva, în grădina de la poalele Golgotei a fost Maria; în Eden a fost pomul cunoștinței binelui și al răului, pe Golgota a fost pomul vieții, Crucea; dacă Raiul a fost locul morţii lui Adam, Golgota este locul morții noului Adam, Hristos. Dacă diavolul, prin pom, l-a biruit pe Adam, Hristos, prin Cruce l-a biruit pe diavol: unul a trimis în iad, iar celălalt a chemat din iad pe cei plecaţi acolo; unul a ascuns gol pe cel făcut rob, iar celălalt a arătat tuturor gol pe Biruitor, din înălţimea Crucii; o moarte a osândit pe cei de după Adam, iar cealaltă a înviat pe cei ce muriseră înainte de moartea lui Hristos (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Crucea Domnului, II, în Predici la sărbătorile împărăteşti şi Cuvântări de laudă la sfinţi, traducere din limba greacă şi note de Pr. Prof. D. Fecioru, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2002, p. 83).

Imagine și text: Răzvan Fibișan

DSC_7312_1600x1060 DSC_7335_1600x1060 DSC_7357_1600x1060 DSC_7360_1600x1060 DSC_7361_1600x1060 DSC_7364_1600x1060 DSC_7370_1600x1060 DSC_7381_1600x1060 DSC_7386_1600x1060 DSC_7408_1600x1060 DSC_7416_1600x1060 DSC_7425_1600x1060 DSC_7446_1600x1060

 

Citeşte în continuare »
  • 30 Apr 2016
  • 852 vizualizari

Cuvânt al Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan despre Vinerea Mare

IPS_Vinerea MAreÎn Vinerea Mare se face pomenire de sfintele, mântuitoarele și înfricoșătoarele Pătimiri ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

 

Citeşte în continuare »
  • 29 Apr 2016
  • 638 vizualizari

Denia celor 12 Evanghelii la Catedrala mitropolitană din Timișoara

DSC_7262_1600x1060

Joi seara, în toate Bisericile Ortodoxe, s-a săvârșit Denia din Sfânta și Marea Vineri, numită și Denia celor 12 Evanghelii. Și la Catedrala mitropolitană din Timișoara, sute de credincioși timișoreni au participat la slujba Sfintelor și Mântuitoarelor Pătimiri, oficiată de către Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

La finalul deniei, Mitropolitul Banatului a rostit un cuvânt de învățătură, în care a reliefat contextul evenimentelor mântuitoare, petrecute cu Hristos, la Ierusalim, în ziua de Joi: „Zi cu zi, ceas cu ceas, cu ajutorul lui Dumnezeu, am călătorit până la Ierusalim, împreună cu Sfinții Apostoli, cu ucenicii Domnului nostru Iisus Hristos, cu Maica Domnului și cu celelalte femei mironosițe. Pe tot acest drum, Mântuitorul a avut o tristețe, dar nu o tristețe fără nădejde, pentru că știa că la sfârșitul acestui drum pământesc, se va întoarce din nou la Tatăl cel ceresc. Era trist, pentru că noi nu înțelesesem ce ne-a spus El trei ani și șase luni, cât a propovăduit în țara lui Israel. Nici Apostolii Săi nu au înțeles și nu au crezut că El va învia; că va pătimi, au crezut, pentru că au văzut vremurile cum merg, mai marii templului cum reacționează la faptele Sale, dar nu au crezut că Îl vor vedea înviat și urcându-se în slava cea cerească. Însă, într-o seară ca aceasta, Mântuitorul le spusese Apostolilor să-I pregătească paștile. Ei nu știau că în seara aceasta vor sta ultima dată cu Dumnezeu la cină. Era ultima cină pe care Apostolii o luau împreună cu Hristos”, a precizat Părintele Mitropolit Ioan.

IPS Ioan_despre Joia MAre

Cuvântul de învățătură rostit de Înaltpresfințitul Părinte Mitropolit Ioan în Joia Mare

***

Denia Sfintelor și Mântuitoarelor Pătimiri are ca elemente specifice citirea celor 12 Evanghelii ale patimilor. La finalul fiecărei Evanghelii citite, se zice: „Slavă îndelung răbdării Tale, Doamne, slavă Ție, Doamne, slavă Ție”, fiind, astfel, preamărită îndelunga-răbdare a Domnului nostru Iisus Hristos. Pericopele evanghelice ale acestei slujbe alcătuiesc un tablou complet al suferințelor Mântuitorului, culminând cu răstignirea și moartea Sa pe Cruce. Un alt element specific îl constituie scoaterea solemnă, la antifonul al XV-lea, a Sfintei Cruci în mijlocul bisericii, reprezentând universalitatea mântuirii adusă de către Hristos, Dumnezeul înomenit.

Scoaterea Crucii, în procesiune, şi aducerea ei în centrul bisericii, face din aceasta o teofanie. Biserica, fiind ,,chip şi icoană a cosmosului” (Sf. Maxim Mărturisitorul, Mystagogia, II, introducere, traducere, note de Pr. Prof. D. Stăniloae, EIBMBOR, Bucureşti, 2000, pp. 15-16), timpul şi spaţiul apar ordonate de semnul Crucii, după cum arată și cântarea: ,,Întru amiază (mijlocul zilei) răstignindu-Te în mijlocul pământului de bunăvoie, ai smuls marginile lumii, Îndurate, din mijlocul gâtlejului balaurului” (a se vedea Tricântarea de la cântarea a VIII-a, Miercuri, săptămâna a IV-a din Postul Mare). Această idee a Crucii în centrul lumii apare şi la Sfântul Chiril al Ierusalimului, care pornind de la cuvintele Scripturii: ,,ai făcut mântuire în mijlocul Pământului” (Psalmul 73, 13), spune că Hristos ,,şi-a întins mâinile pe Cruce ca să cuprindă marginile lumii”. Prin urmare, locul Golgotei, reprezentat acum de centrul bisericii, este înțeles ca fiind mijlocul lumii (Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheze, XIII, 28, traducere din limba greacă şi note de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, EIBMBOR, Bucureşti, 2003, p. 210).

Se observă foarte clar simbolismul cosmologic şi duhovnicesc al Crucii, sădită în mijlocul pământului / în centrul bisericii, ,,în punctul în care, ca într-un cerc, extensiunea totală a virtualităţilor spaţiului îşi găseşte obârşia şi sinteza” (Makarios Simonipetritul, Triodul explicat. Mistagogia timpului liturgic, Ediţia a II-a, traducere de Diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 2003, p. 347). Fără îndoială, Crucea este legată de constituţia cosmosului, întrucât ea este axa de susţinere a cosmosului. În Cruce, avem întâlnirea dintre verticală şi orizontală; în Cruce există o convergenţă a tuturor dimensiunilor creaţiei, deci o axă de structurare a cosmosului. Sfântul Ioan Damaschin afirmă în acest sens că, prin Cruce, ni se arată că întreaga creaţie văzută şi nevăzută este ţinută de puterea lui Dumnezeu: ,,după cum cele patru braţe ale Crucii se ţin şi se strâng prin încheietura de la mijloc, tot astfel se ţin, prin puterea lui Dumnezeu, înălţimea, adâncimea, lungimea şi lăţimea, adică toată creaţia văzută şi nevăzută” (Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, Cartea a IV-a, XI, traducere din limba greacă veche, introducere şi note de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, EIBMBOR, Bucureşti, 2005, p. 193).

Crucea a restabilit atât unitatea cosmosului, cât şi unirea oamenilor, separaţi din pricina căderii. În altă ordine de idei, Hristos a adus, prin Cruce, unirea oamenilor la unitatea centrului: ,,Mântuire ai lucrat în mijlocul pământului, Hristoase Dumnezeule, pe Cruce Ţi-ai întins preacuratele Tale mâini, adunând toate neamurile…” (Tropar, glas 2 de la Ceasul al VI-lea, din Postul Mare), arătând, prin aceasta, ,,firea cea creată ca una, de la o extremitate la alta a părţilor ei, unificată în ea însăşi”, tocmai pentru că ,,a desfinţat duşmănia, pironind pe Cruce zapisul păcatului (Coloseni II, 14). Aşadar, Crucea ne revelează acea unitate neamestecată a raţiunilor individuale ale firii din întreaga natură, căci ,,toate razele unei circumferinţe sunt concentrate într-o singură unitate, în centru, iar punctul acesta conţine toate liniile drepte, adunate în el şi unificate între dânsele, într-un punct de plecare de unde au început” (Dionisie Areopagitul, Despre numele divine, V, 6, traducere de Cicerone Iordăchescu şi Theofil Simenschy, Institutul European, Iaşi, 1993, p. 105).

Prin urmare, prezenţa Crucii în mijlocul bisericii evocă adunarea tuturor lucrurilor în Hristos, ca în centrul lor, şi arată că, în actualizarea ascetică a patimilor, simbolismul centrului este transpus duhovniceşte. Isihia, concentrarea gândurilor şi stăpânirea de sine, ce favorizează rugăciunea şi urcuşul spre Dumnezeu, nu pot fi dobândite decât graţie ostenelilor ascetice, nefiind decât consecinţa împăcării universale realizate de Cruce. Hristos a murit cu mâinile întinse, pentru a dezlega ,,păcatul mâinii celei neînfrânate”,  unind pe cei dezbinaţi de păcat. Prin aceasta se arată că El este centrul existenţei noastre, pe de o parte, iar pe de alta, că numai prin răstignirea tentaţiilor autarhice, a egoismului şi a patimilor, răsturnăm drama existenţială a făpturii umane. Precum într-un cerc, centrul e punctul plecând de la care îşi schimbă direcţia raza, tot aşa acum, din centrul bisericii și în timpul postului, Crucea evidenţiază dimensiunea pascală a pocăinţei, răsturnând, pe de-o parte, modul de existenţă păcătos, iar pe de altă parte, îndemnând spre înfrânarea plăcerii distrugătoare.

Imagine și text: Răzvan Fibișan

DSC_7245_1600x1060 DSC_7250_1600x1060 DSC_7260_1600x1060 DSC_7274_1600x1060 DSC_7278_1600x1060 DSC_7293_1600x1060

Citeşte în continuare »
  • 29 Apr 2016
  • 664 vizualizari

Activități filantropice în Parohia Sânnicolau Mare

Activitati filantropice (2)_1600x900

Zilele trecute, Comitetul „Sfântul Ierarh Nicolae” al Parohiei Sânicolau Mare a efectuat o vizită la copiii de la Centrul de Zi „Sfânta Maria” din localitate.

„Într-o atmosferă caldă de bucurie și prietenie, ne-au întâmpinat copiii centrului, însoțiți de părinți. Puțini știu că într-o casă, aparent obișnuită, din mijlocul orașului se găsește un loc aflat sub purtarea de grija a Mitropoliei Banatului, un loc binecuvântat de Dumnezeu, unde 27 de suflete blânde, cu multă afecțiune, după orele de școală, primesc hrană, asistență educațională și multă atenție”, a menționat părintele Călin Cioban, slujitor la biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Sânicolau Mare.

Copiii de la Centrul de Zi „Sfânta Maria” din Sânicolau Mare se bucură de educația religios morală, primind învățătura Mântuitorului Iisus Hristos în sufletele lor, precum și de ocrotirea asistentului social Pascu Andreea,  a educatoarei Pârneci Georgiana și a profesorului de religie Pescar Viorel. Acest Centrul de Zi pentru copii funcționează în cadrul proiectului ,,Rețea interregională de centre educaționale”, derulat de Asociația Filantropia Ortodoxă Alba Iulia în parteneriat cu Arhiepiscopia Timișoarei și confinanțat prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, POSDRU/91/2.2/S/61137. În cadrul centrului sunt 27 de copii din familii aflate în dificultate sau aflați în risc de abandon școlar. Aceștia beneficiază zilnic de o masă caldă, de sprijin în efectuarea temelor și de meditații pentru scăderea riscului de eșec școlar. De asemenea, copiii beneficiază de rechizite și materiale didactice. În cadrul centrului, beneficiarii participă la activități de petrecere a timpului liber, de formare a deprinderilor practice și de întreținere a spațiului personal.

Între activităţile pastoral misionare ale Bisericii Ortodoxe Române din Sânnicolau Mare se regăseşte „Săptămâna milei creştine”, după îndemnului Mântuitorului: „Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit”. (Matei 25,35). De exemplu, în perioada Sfântului și Marelui Post al Paștilor, Comitetul parohial, în bună colaborare cu credincioșii parohiei, a realizat mai multe activități social-filantropice. S-au efectuat, de asemenea, nenumărate vizite la familiile nevoiașe, unde comitetul a împărțit pachete cu alimente neperisabile, împlinind, prin aceasta, cuvintele: „cel ce pe sărac ajută, pe Dumnezeu Îl împrumută”.

„Nădăjduim ca prin aceste acțiuni să sensibilizăm cât mai mulți  credincioși ai parohiei noastre, astfel încât <<Săptămâna milei creștine>>, devenită deja o tradiție, să poată bucura cât mai multe suflete”, a precizat părintele Călin Ciobanu.

Activitati filantropice (1)_1600x900

Citeşte în continuare »
  • 27 Apr 2016
  • 216 vizualizari

Conferința „Diaspora și prietenii săi” la Timișoara

2_1195x1200

În perioada 25-28 aprilie are loc, la Timișoara, conferința „Diaspora în cercetarea științifică și învățământul superior din România – Diaspora și prietenii săi”, eveniment aflat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

În cadrul conferinței, vor participa peste 800 de specialiști pe diferite domenii, din 35 de țări, de pe patru continente. Sunt organizate 21 de workshop-uri exploratorii, care reunesc participanții în jurul mai multor domenii ale cunoașterii științifice: științele exacte, umane, sociale, medicale, inginerești. Cele 21 de workshop-uri vor fi găzduite atât de către universitățile din Timișoara: Universitatea de Vest, Universitatea Politehnica, Universitatea de Medicină și Farmacie, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului, cât și de către Mitropolia Banatului, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara, Biblioteca Centrală Universitară și Centrul de Cercetări „Oncogen”.

Luni, 25 aprilie, la Opera Națională Română din Timișoara, a avut loc deschiderea oficială a conferinței, urmată de un eveniment de networking. La deschiderea oficială au fost prezenți Klaus Iohannis, Președintele României, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, Adrian Curaj, Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, rectori ai universităților timișorene, cercetători, profesori și un număr mare de studenți.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioan a atras atenția asupra faptului că țările din Estul Europei exportă cea mai importantă materie pe care o are civilizația și anume materia cenușie a omului. În acest sens, Înaltpreasfinția Sa a propus ca țara noastră să primească o compensație în bani, pentru fiecare român bine pregătit care pleacă în Occident, cu ajutorul cărora să fie modernizate, în special, școlile. „Am vorbit cu mai mulți europarlamentari din România, cărora le-am propus să discute cu europarlamentari din țările baltice și Polonia, să facem front comun pentru a cere Consiliului Europei o compensație morală, dublată de una financiară. Se pare că, în 2014 – 2015, exportul României s-a ridicat la suma de 50 miliarde de euro, însă nimeni nu a calculate, până acum, valoarea exportului de intelectualitate din România spre Occident. Nu vrem să ne aducem aminte de vremuri de odinioară, când un neamț era vândut pe câteva mii de mărci, dar, totuși, cred că s-ar cuveni ca țara noastră să primească o compensație în bani, pentru dotarea laboratoarelor universităților. Un student român bine pregătit care pleacă în Occident, va fi un câștig pentru Occident; dacă rămâne în țară, va fi un câștig pentru țară”, a precizat Mitropolitul Banatului.

Diaspora_presedinte

Marți, 26 aprilie, Sala de conferințe a Centrului eparhial din Timișoara, a găzduit workshop-ul intitulat „Filosofia și istoria în universitatea contemporană: provocări, confruntări, soluții”. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, care a transmis urarea de bun venit și mesajul Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, adresat participanților la această secțiune.

La festivitatea de deschidere a workshop-ului au rostit alocuțiuni prof. Anca Vasiliu, cercetător (Paris), prof. Mircea Dumitru, rectorul Universității București, prof. Bogdan Murgescu, Universitatea București, conf. Claudiu Mesaroș, Universitatea de Vest Timișoara. Conferința inaugurală a fost susținută de prof. Basarab Nicolescu, Centrul Internațional de Cercetări și Studii Transdisciplinare (Paris), intitulată „Filosofia și transdisciplinaritatea, ca soluție a provocărilor lumii contemporane – transumanismul, anthropocenul și panterorismul”. Au urmat sesiuni de prezentări cu caracter academic, mese rotunde pe diferite teme și dezbateri de interes general legate de cercetare, educație și știință.

Conferința este organizată de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) și Universitatea de Vest din Timișoara, cu sprijinul Mitropoliei Banatului, a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara, a Universității Politehnice Timișoara și a Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.

1_1600x1065

Presedinte Klaus Iohanis_1600x1046 3_1600x1060 4_1600x1060

Citeşte în continuare »
  • 26 Apr 2016
  • 506 vizualizari

Acțiune social-filantropică la Spitalul din Gătaia

DSC_7149_1370x1200

În prima zi din Săptămâna Patimilor Mântuitorului Iisus Hristos, când Biserica ne îndeamnă la milostenie, bunătate și facere de bine, Societatea Femeilor Creștin Ortodoxe din Timișoara a organizat o acțiune caritabilă, pentru ajutorarea persoanelor aflate în suferință de la Spitalul din Gătaia. Un grup de 12 credincioase ale Societății au oferit câteva sute de pachete cu alimente, în timp ce au cântat pricesne specifice perioadei prepascale.

GAtaia

Societatea Femeilor Creștin Ortodoxe din Timișoara a luat fiinţă în anul 2005, cu sprijinul Centrului eparhial. Membrele societății desfăşoară periodic întâlniri, în cadrul cărora au loc dezbateri spirituale şi culturale, dar și scurte programe artistice cu elevii de la şcolile timișorene. O activitate de bază a Societății o constituie sprijinirea, prin ajutor moral, material şi spiritual, a celor aflaţi atât în îngrijirea Spitalelor din Jebel și Gătaia, cât și a deţinuţilor din Penitenciarul Timişoara.

DSC_7145_1600x1185 DSC_7147_1600x1060 DSC_7153_1600x1060

Citeşte în continuare »
  • 26 Apr 2016
  • 306 vizualizari
Pagina 30 din 215« Prima...1020...2829303132...405060...Ultima »