Ziua Drapelului sărbătorită la Timișoara

Astăzi, 26 iunie la Timișoara a fost sărbătorită Ziua Drapelului Național al României, moment marcat prin desfășurarea mai multor evenimente religioase, militare și culturale.

Citeşte în continuare »
  • 26 Jun 2017
  • 306 vizualizari

Binecuvântarea Drapelului Național

Sute de timișoreni au participat, în Duminica a 3-a după Rusalii, la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, oficiată în Catedrala mitropolitană „Sfinții Trei Ierarhi” din Timișoara. Sfânta Euharistie a fost săvârșită de un sobor de preoți și diaconi, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, a comandantului garnizoanei Timișoara, precum și a cadrelor militare din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională din garnizoana Timișoara.

Întrucât ziua de mâine, 26 iunie, a fost proclamată, prin Legea nr. 96/20 mai 1998, Ziua Drapelului Național, după otpustul Liturghiei, Mitropolitul Banatului a binecuvântat cu apă sfințită Tricolorul României, care va rămâne în Sfântul Altar până mâine dimineață, când, în procesiune, va fi purtat pe străzile orașului, până la Instituția Prefectului Județului Timiș, unde va fi arborat pe catarg și unde se vor organiza mai multe programe și manifestări cultural-educative, cu caracter științific și evocator, consacrate istoriei patriei, precum și ceremonii militare specifice.

La final, Chiriarhul a rostit un cuvânt de învățătură atât despre Evanghelia duminicii, cât și despre semnificațiile culorilor Drapelului Național, subliniind faptul că acesta, prin culorile sale, este o întruchipare a celor trei Principate Române: Moldova, Țara Românească și Transilvania.

„Mâine, în calendarul României, este consemnat Ziua Drapelului Național. După rânduială, el se depune cu o seară înainte în catedrale și biserici, ca să fie sfințit și, apoi, ridicat pe cel mai înalt catarg din orașele din țară. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza spunea că <<drapelul este România>>, iar eu spun că drapelul este <<icoana României>>. Încă dintru începuturi, Biserica și conducerea țării au sfințit această icoană a României. Astăzi, prin harul lui Dumnezeu, nu am sfințit o pânză tricoloră, ci am sfințit țara, România. Acest lucru se întâmplă când se sfințește un drapel; se sfințește țara, a cărui simbol este. Dumnezeu, prin aceste rugăciuni de sfințire a drapelului, să sfințească și să binecuvinteze țara noastră!”, a menționat Mitropolitul Banatului.

Citeşte în continuare »
  • 25 Jun 2017
  • 403 vizualizari

70 de la înființarea Mitropoliei Banatului, în filatelie

Anul acesta se împlinesc șapte decenii de la înființarea Mitropoliei Banatului și de la întronizarea primului mitropolit al acesteia, evenimente de o excepțională importanța pentru Ortodoxia românească din partea de sud-vest a tarii.

Pentru a marca acest eveniment aniversar, Romfilatelia, prin Asociația Filatelică Timișoara, în colaborare cu Arhiepiscopia Timișoarei, a lansat un plic special AF în ediție limitată, ce cuprinde imaginea Catedralei mitropolitane din Timișoara, cu ștampilă de zi specială aniversară aplicată „Mitropolia Banatului 70 de ani de la înființare“, plic ce va fi pus în circulație din data de 24 iunie a.c. Doar în această zi, plicurile poștale ce vor circula în municipiul Timișoara vor fi inscripționate și vor purta ștampila aniversară.

Ștampila specială aniversară aplicată „Mitropolia Banatului 70 de ani de la înființare“ îndeplinește și rolul principal de mijloc de celebrare şi promovare a patrimoniului local, iar plicul aniversar AF în ediție limitată reprezintă pentru filateliști o piesă de colecţie. După cum marca poştală este un veritabil ambasador al istoriei, culturii şi civilizaţiei umane, mai ales prin forma şi funcţia sa care îi conferă libertate de mişcare şi posibilitatea de a transmite informaţii în toate colţurile lumii, tot așa este indubitabil faptul că și ștampila specială aniversară este un ambasador al valorilor unei ţări, făcând cunoscută în întreaga lume o parte importantă din istoria unui topos. În acest sens, ștampila și plicul aniversar capătă valoare în ochii privitorului nu numai prin frumuseţea desenului, a culorii şi a tehnicii de tipărire, ci și prin studiul istoriei, culturii şi civilizaţiei întregii lumi, întrucât ele dezvăluie multiple detalii despre evenimente, persoane şi locuri importante.

„Pe lângă ediția aniversară din acest an care marchează 70 de ani de la înființarea Mitropoliei Banatului, Romfilatelia și Arhiepiscopia Timișoarei colaborează în mod traditional la marcarea evenimentelor bisericești din Banat, precum și la promovarea obiectelor de patrimoniu sau monumentelor de arhitectură pe care le are eparhia Timișoarei. Astfel, amintim că în 2011 s-a editat o serie de timbre de colecție care au reprodus o icoană cu Răstignirea Domnului din Muzeul Catedralei mitropolitane, apoi a fost marcat momentul împlinirii a 60 de ani de la sfințirea Catedralei din Timișoara, cu mențiunea ctitorului, adică a Majestății Sale Regele Mihai I al României. Într-o altă ediție s-a prezentat catapeteasma Catedralei mitropolitane, apoi icoana Sfinților Trei Ierarhi, ocrotitorii lăcașului de cult. Menționăm, de asemenea, că Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș a fost imaginea unui timbru aniversar, în semn de recunoaștere ca ocrotitor al Banatului. Și alte evenimente majore ale urbei noastre au avut în ștampila filatelică Catedrala mitropolitană, marcând ideea primului oraș liber din România, precum și ziua de 3 august, ca zi de sărbătoare a Timișoarei. Nădăjduim că astfel de colaborări vor exista pe mai departe, continuând transmiterea credinței noastre ortodoxe și pe cale filatelică, arătându-se că patrimonial cultural și spiritual al Bisericii este bogat și plin de semnificații pentru neamul românesc”, a menționat părintele cons. Zaharia Pereș.

***

La mijlocul sec. al XX-lea, după reușirea unificării statale a poporului român, atât în Congresul mitropolitan de la Sibiu, cât și în Congresul Național Bisericesc și în adunările de la Timișoara, reactivarea Mitropoliei Ortodoxe Române a Banatului (înființată pe vatra vechii Mitropolii atestată documentar încă de la începutul sec. al XVII-lea) devenise un deziderat. Astfel, la 24 iunie 1947, dorința credincioșilor din aceste părți a fost îndeplinită prin ridicarea Episcopiei Ortodoxe Române din Timișoara la rangul de Arhiepiscopie. În ședința din 24 aprilie 1947 a Sinodului Permanent, membrii sinodali, „lucrând sub ocrotirea și insuflarea Preasfântului și de viață făcătorului Duh, apreciind cum se cuvine stăruința în dreapta credință și atașamentul față de Biserica străbună a fiilor săi duhovnicești de pe frumoasele plaiuri bănățene, exteriorizate și prin sacrificiile materiale cu care au ridicat deosebitul de frumos locaș al Domnului în orașul Timișoara, au găsit de bine să ia în considerare cererile repetate ale acestor credincioși bănățeni pentru înălțarea în rang a episcopiei lor din Timișoara”.

După patru luni, la sărbătoarea Sfântului Marelui Mucenic Dimitrie (26 octombrie 1947), în Catedrala din Timișoara are loc întronizarea Arhiepiscopului Vasile Lăzărescu în demnitatea de mitropolit al Banatului. Prin hotărârea Sfântului Sinod și legea emisă de conducerea statului s-a stabilit jurizdicția teritorială a noii instituții. Dacă la momentul înființării, Mitropolia Banatului cuprindea Arhiepiscopia Timișoarei și Episcopia Caransebeșului, astăzi, după o serie de reorganizări a vieții bisericești, aceasta cuprinde pe lângă acestea două și Arhiepiscopia Aradului.

Citeşte în continuare »
  • 24 Jun 2017
  • 122 vizualizari

Hramul Mănăstirii Morisena

Mănăstirea Morisena din Comuna Cenad, Județul Timiș, a îmbrăcat astăzi, 24 iunie, straie de sărbătoare, cinstindu-și ocrotitorul spiritual, pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul.

Slujbele religioase închinate Înaintemergătorului Domnului au început în ajun, când a avut loc privegherea de toată noaptea, fiind oficiată slujba Vecerniei unită cu Litia şi Utrenia. În ziua sărbătorii, în mijlocul obștii monahale și a pelerinilor veniți din satele și orașele aflate în proximitatea mănăstirii, a fost prezent și Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului. Chiriarhul, împreună cu un sobor de preoți și diaconi din Mitropolia Banatului, a săvârșit, în paraclisul de vară al mănăstirii, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. La final, Înaltpreasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a evidențiat rolul deosebit al Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, „făclia” Legii Vechi, în lucrarea soteriologică a Mântuitorului Iisus Hristos.

Răspunsurile liturgice au fost date antifonic de către Grupul psaltic „Sfântul Ioan Damaschin” al studenţilor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad și Corul Parohiei Saravale.

Solstițiul de vară și Nașterea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul

Nu întâmplător nașterea Sfântului Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului, coincide cu momentul solstițiului de vară, cea mai lungă zi din an (longitudinea astronomică a Soarelui este de 90° sau, cu alte cuvinte, când Soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă), el fiind considerat simbolul luminii pline a lui Hristos [vezi Diac. Dr. Ioan Caraza, Sfântul Ioan Botezătorul – Înainte-Mergătorul Domnului. Botezul cu Duh Sfânt în Hristos, Editura Episcopiei Sloboziei și Calărașilor, 2000, p. 13]. Însuși Hristos are cuvinte de laudă la persoana și lucrarea Sfântului Ioan, spunând despre el: „Acela era făclia care arde și luminează și voi ați voit să vă veseliți o clipă în lumina lui” (Ioan 5, 35), iar Apostolul Petru îi numește pe prooroci „făclii” care luminează, ajutând la aflarea „Luminii” lui Dumnezeu: „Și avem cuvântul cel proorocesc mai întărit, la care bine faceți că luați aminte, ca la o făclie ce strălucește în loc întunecos, până când va străluci ziua și luceafărul va răsări în inimile voastre” (II Petru 1, 19).

Începând cu această zi, când Soarele a ajuns la apogeul vitalității sale, ziua începe să se micșoreze, lăsând loc unei altfel de Zile (Soarelui Hristos, adevărata Lumină a lumii). Astfel, în mod simbolic, ni se revelează faptul că, Sfântul Ioan, Îngerul și Înaintemergătorul Domnului (Maleahi 3, 1), cel care s-a născut pentru a vesti taina Dumnezeului înomenit și a Împărăției cerurilor, trebuie să se micșoreze, iar Hristos, Dumnezeul-Om, să crească, după cum însuși menționează (Ioan 3, 30). Prin acestea, ni se sugerează că Împărăția lui Dumnezeu, împărăția harului, aidoma luminii dimineții care crește, începe să fie cunoscută și luată cu asalt, iar, în timp ce lumina acestei Împărății veșnice crește, cea a stelelor (a Legii) se micșorează.

Cenadul, un vechi topos al spiritualității răsăritene

În lucrarea hagiografică „Legenda Sfântului Gerard” [vezi I. D. Suciu și R. Constantinescu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, vol. I, Timișoara, 1980, pp. 28-30.], cel mai important izvor istoric scris, reiese că monahul benedictin italian Gerardo (n. aprox. 980 – d. 1046, ajuns episcop de Cenad 1030-1046) venind în cetatea de pe Mureș – Morisena (Cenadul de astăzi) – găsește în mănăstirea cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul, ridicată îndată după anul 1000 de principele bănățean Ahtum (Ohtum) [despre Ahtum și teritoriul său, vezi Acad. Ioan Aurel Pop, Ducatul lui Ahtum, în Revista trimestrială de istorie „Morisena”, nr. 1, 2016, pp. 3-6], care a fost rudă și urmaș al voievodului Glad [E. Glück, Contribuții cu privire la istoria părților arădene în epoca ducatului lui Ahtum, în „Ziridava”, VI, 1976, pp. 89-93], călugări „greci”, recte de religie ortodoxă. Iată ce scrie Pr. Gheorghe Cotoşman în monografia istorică „Din trecutul Bănatului – Comuna şi bisericile din Giridava-Morisena-Cenad”, 1933: „Puternicul şi înţeleptul duce sau principe al Banatului, Optum (Ahtum, n.n.), vrând să dea mai multă strălucire oraşului Mureşana (Morisena, Cenadul de astăzi, n.n.), capitala principatului său, se hotărî să zidească o biserică catedrală pe seama episcopatului ortodox-român ce rezida în acel oraş şi, alături de biserică, o mănăstire pentru călugări, cu gândul frumos, de a intensifica viaţa bisericească şi monahală în Banatul Timişan. În acest scop el aduce din Grecia meşteri cari ridică, pe ruinele basilicei antice, o biserică cu dimensiuni mărite, în stilul roman-bizantin, şi alături de ea o mănăstire, ambele închinate în cinstea Sf. Ioan Botezătorul”.

În acele vremuri, o treime din populația cetății Morisenei slujea la această mănăstire a lui Ahtum. Tot din izvoare reiese: 1. că centrul ecclesiastic era Morisena, locul unde funcționa mănăstirea călugărilor basiliți, închinată Sfântului Ioan Botezătorul; și 2. că, în privința organizării bisericești, atât în Cenad, cândva capitală a unui voievodat, cât și în întreg ducatul lui Ahtum, confesiunea creștină de rit răsăritean era dominantă, având în vedere că însuși ducele era botezat în ritul ortodox. Este indubitabil faptul că la această mănăstire și pe teritoriul Cenadului se foloseau, pe atunci, cele trei limbi de cultură, cele trei idiomuri „sacre” ale Europei anului 1000: greaca, slava şi latina.

Mănăstirea Morisena, arc peste timp

La o mie de ani după ce Ahtum ridica la Cenad mănăstirea cu hramul Sfântului Ioan Botezătorul, la iniţiativa protopopului Gheorghe Sutac din Sânnicolau Mare, a preotului ortodox român de la Cenad, Gheorghe Covaci, şi cu sprijinul unui comitet de iniţiativă din localitate, format din cetăţeni de frunte ai comunei, în anul 2003, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, se va pune piatra de temelie a unei mănăstiri ortodoxe, care va purta tot hramul Sfântului Ioan Botezătorul. Noul lăcaş de cult a fost târnosit la 24 iunie 2005 de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, pe atunci Episcop- vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei. În prezent, obştea mănăstirii numără 12 vieţuitoare, stareţă fiind monahia Ştefania Fronea, iar duhovnic ieromonahul Matei Hădărig.

Text: Răzvan Fibișan

 

Citeşte în continuare »
  • 24 Jun 2017
  • 600 vizualizari

Sinod Mitropolitan la Timișoara

Joi, 22 iunie a.c., la reședința mitropolitană din Timișoara a avut loc ședința de lucru a Sinodului Mitropolitan, la care au participat: Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului și Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei.

Citeşte în continuare »
  • 22 Jun 2017
  • 1,648 vizualizari

O nouă sesiune pentru obţinerea gradelor profesionale în preoţie

În perioada 30 august – 5 septembrie 2017 se va organiza o nouă sesiune de cursuri pentru obţinerea gradelor profesionale în preoţie (definitivat şi gradul II).

Citeşte în continuare »
  • 20 Jun 2017
  • 419 vizualizari

Capacitate preoţească – sesiunea septembrie 2017

În conformitate cu Metodologia pentru obţinerea gradelor profesionale în preoţie de către personalul clerical, aprobată de Sfântul Sinod prin Hotărârea nr. 1199/2008 şi completată prin Hotărârea nr. 565/2017, se va organiza o nouă sesiune a examenului de capacitate preoţească – sesiunea septembrie 2017.

Citeşte în continuare »
  • 20 Jun 2017
  • 511 vizualizari
Pagina 4 din 224« Prima...23456...102030...Ultima »