Omagiu adus martirilor timişoreni

Evenimente revolutie (1)

Începând cu data de 16 decembrie, ziua izbucnirii revoltei timişorenilor, „Oraşul Martir” aduce un pios omagiu tinerilor ucişi pentru credinţă şi libertate în urmă cu 25 de ani, printr-un amplu program comemorativ organizat de municipalitate şi de asociaţiile de revoluţionari din oraş. De asemenea, la toate monumentele închinate eroilor şi la bisericile din întreg cuprinsul Mitropoliei Banatului sunt săvârşite în aceste zile slujbe de pomenire.

Programul dedicat Revoluţiei din Decembrie 1989 a debutat marţi, 16 decembrie, cu şedinţa Consiliului Local al Primăriei Municipiului Timişoara, în cadrul căreia au primit titlul de cetăţeni de onoare ai oraşului mai mulţi revoluţionari. În continuare, la Memorialul Revoluţiei din Timişoara a avut loc dezvelirea unui momunent închinat cinstirii memoriei eroilor şi victimelor revoluţiei, lansarea unui album dedicat primului oraş liber de regimul comunist-ateu şi vernisarea unei expoziţii de fotografie. Spre seară, timişorenii şi-au îndeptat paşii spre cele mai importante locuri ale izbucnirii revoltei din 1989, Catedrala Mitropolitană, Opera Naţională şi casa parohială a pastorului László Tokés, din Piaţa Maria. Alături de revoluţionari şi de rudele celor ucişi la Timişoara, au participat numeroşi localnici, preoţi și reprezentanţi ai celorlalte culte şi confesiuni din oraş, personalităţi ale vieţii culturale publice din urbe şi oficialităţi locale şi centrale, în frunte cu dl. Klaus Iohannis, preşedintele ales al României. Aceştia au aprins candele şi lumânări pe treptele Catedralei Mitropolitane, altarul de jertfă al Revoluţiei de la Timişoara, iar apoi au audiat la Opera Naţională un concert de colinde comemorativ, susţinut de Corul Naţional de Cameră Madrigal.

17 decembrie, zi de doliu la Timişoara

Evenimentele dedicate eroilor au continuat în importanta zi de 17 decembrie la Catedrala mitropolitană, unde a fost săvârşită Slujba Parastasului pentru victimele de la Timişoara de către părintele Ionel Popescu, vicar-administrativ al Arhiepiscopiei Timișoarei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. La eveniment au fost prezenţi revoluţionari, urmaşi ai eroilor din revoluţie, autorităţi locale şi judeţene şi timişoreni care au dorit să cinstească memoria celor căzuţi pentru libertate. După slujba religioasă, la monumentul din faţa catedralei au fost depuse coroane de către reprezentanţii Mitropoliei Banatului, ai Primăriei, ai Prefecturii, ai Consiliului Judeţean şi ai asociaţiilor de revoluţionari. Participanţii la aceste ceremonii s-au deplasat la Cimitirul Eroilor unde a avut loc o slujbă de pomenire, evenimentul încheindu-se la Cimitirul Săracilor din Timişoara, unde au fost depuse coroane. Manifestările vor continua zilele următoare în oraşul de pe Bega şi vor cuprinde vernisaje, lansări de carte, concerte, întruniri şi dezbateri, în cadrul cărora vor fi evocate cele mai importante momente ale Revoluţiei din Decembrie 1989.

Evenimente revolutie (3) Evenimente revolutie Evenimente revolutie (1) Evenimente revolutie (2)DSC_0053 DSC_0001 DSC_0005 DSC_0019 DSC_0024 DSC_0037 DSC_0041 DSC_0048 DSC_0056

Citeşte în continuare »
  • 17 Dec 2014
  • 505 vizualizari

Al VI-lea Congres al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română

Congres Arad (1)

În perioada 21-23 septembrie, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad s-a desfăşurat cel de-al VI-lea Congres al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română. Evenimentul a întrunit decani, preoţi şi profesori de la facultăţile de teologie din ţară. Delegaţii Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la eveniment au fost conf. univ. dr. Adrian Lemeni, consilier patriarhal, coordonatorul Sectorului teologic-educaţional şi pr. prof. univ. dr. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific.

Congresul Facultăţilor de Teologie Ortodoxă a debutat duminică, 21 septembrie, cu o slujbă de Te Deum oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, în capela facultăţii arădene, în prezenţa participanţilor. Deschiderea lucrărilor a avut loc luni, 22 septembrie, în Aula Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Ilarion Felea”, cu un cuvânt din partea pr. prof. univ. dr. Ioan Tulcan, decanul facultăţii.

 În continuare, conf. univ. dr. Adrian Lemeni, consilier patriarhal, a dat citire mesajului Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, cu titlul „Teologia, slujire misionară în viaţa Bisericii”. Au urmat luări de cuvânt din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, conf. univ. dr. Adrian Lemeni, pr. prof. univ. dr. Viorel Ioniţă şi prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, Preşedintele Consiliului Academic al Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad. Lucrările congresului au fost prefaţate de referatul intitulat „Direcţii ale misiunii Bisericii astăzi. Rolul facultăţilor de Teologie Ortodoxă”, susţinut de către pr. prof. univ. dr. Cristinel Ioja, Preşedintele Senatului Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad. În continuare, lucrările s-au desfăşurat pe următoarele secţiuni: „Dimensiunea misionară a teologiei ortodoxe în contemporaneitate” şi „Rolul Facultăţilor de Teologie Ortodoxă în contextul misiunii pastorale: priorităţi, provocări şi perspectiv”. Moderatorii discuţiilor au fost pr. prof. univ. dr. Viorel Ioniţă şi pr. prof. univ. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. Cu acest prilej, au susţinut referate decanii şi reprezentanţii instituţiilor teologice de nivel academic din Patriarhia Română, de la Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Cluj-Napoca.

Congresul a continuat marţi, 23 septembrie cu a treia secţiune, intitulată „Aspecte practice privind organizarea şi buna desfăşurare a procesului de pregătire academică şi formare duhovnicească în Facultăţile de Teologie Ortodoxă”, coordonată de conf. univ. dr. Adrian Lemeni. În cadrul acesteia au fost discutate o serie de teme de actualitate din viaţa teologică românească, dintre care amintim: Stadiul implementării hotărârilor ultimului Congres al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă de la Mănăstirea Nicula; Prezentarea precizărilor referitoare la învăţământul teologic universitar din protocolul semnat între Patriarhia Română, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Secretariatul de Stat pentru Culte; Regulamentul cadru de funcţionare a facultăţilor / departamentelor de teologie ortodoxă din cuprinsul Patriarhiei Române. Congresul s-a încheiat cu dezbaterea WGOTE (Working Group Orthodox Theological Education), „Calitatea procesului de învăţământ în Facultăţile de Teologie Ortodoxă”, la care au luat parte şi reprezentanţi ai mai multor şcoli teologice ortodoxe din străinătate. Moderatorul dezbaterii a fost pr. prof. univ. dr. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific. În final, au urmat discuţii şi analize cu privire la redactarea documentului final al congresului, ce va fi înaintat spre aprobare Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

 Congres decani 3 Congres decani 1 Congres decani 2

Citeşte în continuare »
  • 23 Sep 2014
  • 568 vizualizari

Perioada Triodului în Biserica Ortodoxă

În Biserica Ortodoxă începe, odată cu Duminica Vameşului şi a Fariseului – la 9 februarie în anul 2014, perioada Triodului. Etimologic, cuvântul triod provine din grecescul triodion, format din cuvintele ‘tria’, trei, şi ‘odi’, odă, adică cântare în trei ode/strofe.  “Etimologic privind tria în limba greacă înseamnă trei, odă înseamnă cântare, trei cântări. Denumirea aceasta este dată de Sfântul Teodor Studitul pentru că în perioada Sfântului şi Marelui Post, până la Săptămâna Mare, a alcătuit un set complet de tropare, de condace şi de icoase numite triode”, după cum a precizat Pr. Lect. Dr. Mihai Marian, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.

Numită şi perioada prepascală, Triodul precede perioada Penticostarului (opt săptămâni de la Paşti) şi urmează perioadei celei mai lungi, Octoihul. Astfel, timpul Triodului ţine de la Duminica Vameşului şi Fariseului şi până în Sâmbăta Mare (înainte de Paşti), în total 10 săptămâni.

„Această împărţire a anului bisericesc în trei perioade ţine cont şi de întreita slujire a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Astfel Perioada Octoihului scoate în evidenţă activitatea profetică, didactică sau învăţătorească a Mântuitorului Iisus Hristos, Perioada Triodului scoate în evidenţă slujirea preoţească sau arhierească a Mântuitorului Iisus Hristos centrată pe patima, moartea şi jertfirea Sa pentru întreg neamul omenesc, iar apoi Perioada Penticostarului rememorează în conştiinţa noastră demnitatea împărătească a Mântuitorului, aceea de biruitor al morţii şi deschizător al Împărăţiei Celei Veşnice”, a declarat pentru TRINITAS TV PS Părinte Visarion, Episcopul Tulcii.

Perioada Triodului cuprinde: Duminicile pregătitoare, Postul Mare, Săptămâna Patimilor.

Cele trei săptămâni de dinainte de Postul Mare reprezintă săptămânile pregătitoare. Fiecare din aceste săptămâni are o temă proprie, care se reflectă în lecturile din Sfânta Scriptură prescrise în aceste zile la slujbe sau la Sfânta Liturghie.

Postul Mare începe în lunea care urmează după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (sau Duminica lăsatului sec de brânză); Duminicile următoare poartă denumiri specifice, după cum urmează:

1. Duminica Ortodoxiei

2. Duminica Sfântului Grigorie Palama

3. Duminica Sfintei Cruci

4. Duminica Sfântului Ioan Scărarul

5. Duminica Sfintei Maria Egipteanca

Postul Mare se încheie cu Duminica Floriilor (sau: Intrarea Domnului în Ierusalim), după care începe Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, care precede Paştile.

„Perioada Triodului în care vom intra acum este, am putea spune, cea mai frumoasă perioadă pentru că ea ne pregăteşte într-un fel pentru Sfântul şi Marele Post prin primele trei săptămâni de la începutul ei şi apoi ne pregăteşte treptat şi temeinic pentru sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Punctul central al Perioadei Triodului este fără îndoială Săptămâna cea Mare, patima şi moartea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În această perioadă Biserica ne cheamă la pocăinţă, la rugăciune, la iertare şi ne cheamă în acelaşi timp să ne apropiem mai mult de Dumnezeu ca şi Dumnezeu să se apropie mai mult de noi”, a mai spus PS Visarion, Episcopul Tulcii.

Triodul este şi cartea de cult care cuprinde cântările, citirile şi regulile tipiconale din perioada liturgică a Triodului. Denumirea cărţii provine de la numărul odelor (cântărilor) din canoanele Utreniei acestei perioade. Spre deosebire de canoanele cuprinse în cartea Octoihului şi în Minei (ce cuprinde slujbele sfinţilor din fiecare lună), în Triod acestea nu sunt formate din opt (nouă) ode ci, de regulă, numai din trei. Compunerea celor mai multe canoane ale Triodului a fost făcută de Sfântul Teodor Studitul (†826) şi de fratele acestuia Iosif Studitul (†830), care au completat cântările mai vechi ale Sfinţilor Cosma al Maiumei şi Andrei Criteanul, din secolul al VIII-lea.

„Cuprinde, cum spuneam, imne de o frumuseţe deosebită, între autorii Triodului amintim pe Sf. Teodor Studitul, pe fratele său Iosif Studitul, pe Sfântul Coma Episcopul Maiumei şi pe Sf. Andrei Episcopul Cretei de la care ne-a rămas frumos imn de pocăinţă – Canonul cel Mare, rânduit a se citi în perioada Postului Mare de două ori:  în prima săptămână a Postului împărţit în patru stări şi apoi în joia din săptămâna a cincea când se citeşte în întregime”, a  mai precizat  PS Părinte Visarion, Episcopul Tulcii.

Evoluţia istorică a Triodului

Perioada Triodului s-a dezvoltat în jurul Postului pregătitor pentru Sfintele Paşti. În secolul al IV-lea, odată cu uniformizarea datei Paştilor, prin hotărârea primului Sinod Ecumenic (Niceea, 325), s-a trecut la organizarea unitară a acestor perioade de post prepascal (postul celor 40 de zile, postul catehumenilor şi postul Săptămânii Patimilor), ajungându-se la actualul Post al Paştilor, de şapte săptămâni. La Ierusalim, în preajma anului 380, pelerina Egeria aminteşte chiar de opt săptămâni de post. Tot Ierusalimul este spaţiul în care apare şi o perioadă de pregătire spirituală liturgică pentru Marele Post şi în care ia naştere imnografia Triodului, reprezentată prin Sfinţii Andrei Criteanul (†740), Cosma de Maiuma, Ioan Damaschin, Andrei cel Orb.

În această perioadă premergătoare, Biserica ne pregăteşte pentru postire, dar ne şi introduce încet-încet în atmosfera Postului Mare. Săptămâna care urmează Duminicii Vameşului şi Fariseului este una de dezlegare la toate (miercurea şi vinerea nu se posteşte în această săptămână). Săptămâna care urmează Duminicii Fiului Risipitor este una normală – adică se posteşte miercurea şi vinerea. După Duminica Înfricoşatei Judecăţi, nu se mai mănâncă carne, ci doar ouă, peşte şi produse lactate.

Perioada Triodului este singura perioadă a anului liturgic în care se oficiază toate cele trei Sfinte Liturghii ale Bisericii Răsăritene.

“Începând cu Duminica Vameşului şi a Fariseului ascultăm la Utrenie o cântare foarte frumoasă:Uşile pocăinţei deschide-le mie.. În prima săptămână a Sfântului şi Marelui Post observăm Canonul Sfântului Andrei Criteanul. Specifică în perioada Triodului este Liturghia Darurilor mai înainte Sfinţite”, a mai spus Pr. Lect. Dr. Mihai Marian.

Referitor la această perioadă în sinaxarul din Triod se spune:

„Cu ajutorul lui Dumnezeu, începem astăzi şi Triodul. Triodul a fost întocmit cu înţelepciune şi în chipul cel mai bun şi cum se cuvenea de mulţi dintre Sfinţii şi purtătorii de Dumnezeu Părinţii noştri, făcători de cântări, insuflaţi fiind de Sfântul Duh. Primul dintre toţi Părinţii, care au izvodit cântarea triodică, adică a celor trei cântări, după părerea mea spre a închipui Sfânta şi începătoarea de viaţă Treime, a fost marele poet Cosma. El a izvodit cân­tările ce se cântă în marea şi sfânta Săptă­mână a Patimilor Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, cu acrostih, după numele fiecărei zile. După pilda lui, şi alţi Părinţi, dar mai mult decât alţii Teodor Studitul şi Iosif Studitul, au alcătuit, cu aceeaşi râvnă ca şi Cosma, cân­tări pentru celelalte săptămâni ale sfântului şi marelui post al patruzecimii. Cântările lor au fost introduse în cult mai întâi în Mănăstirea Studion. În cea mai mare parte ei au alcătuit şi au cadenţat odele şi celelalte cântări ale Triodului, adunând şi alegând acestea din Sfinţii Părinţi. Aşadar, pentru că duminica se socoteşte cea dintâi dintre zile, după cum Duminica învierii se socoteşte întâia, a opta şi cea din urmă, au făcut foarte bine când au pus luni cântarea întâi, marţi cântarea a doua, miercuri cântarea a treia, joi cântarea a patra, vineri cântarea a cincea, sâmbătă cântarea a şasea, a şaptea şi celelalte două, a opta şi a noua; acestea, pen­tru că sunt mai de seamă, sunt comune tuturor zilelor săptămânii. Tot aşa a făcut şi dumnezeiescul Cosma la canonul din Marca Sâmbătă, căci a alcătuit numai patru cân­tări: cântarea a şasea, a şaptea, a opta şi a noua. Mai târziu, preaînţeleptul împărat Leon a poruncit lui Marcu monahul, episco­pul Idruntului, să-i facă acest canon deplin.

Cartea aceasta se numeşte pe nedrept Triod, căci nu are totdeauna trei cântări, ci are şi canoane depline. După unele păreri, şi-a luat numele său din pricină că cele mai multe canoane au trei cântări sau pentru că, după cum s-a spus, canoanele din săp­tămâna mare au fost alcătuite la început din trei cântări. Când Sfinţii noştri Părinţi au alcătuit această carte de slujbă, scopul lor a fost ca să ne aducă aminte pe scurt prin întreaga carte a Triodului de toată bineface­rea dintru început a lui Dumnezeu faţă de noi: ca să ne amintească tuturor că am fost plăsmuiţi de El; că prin călcarea poruncii, dată nouă spre încercare, am fost alungaţi din desfătarea paradisului; că am fost izgo­niţi din pricina zavistiei şarpelui şi vrăj­maşului, începătorul răutăţii, doborât din pricina mândriei; că am fost îndepărtaţi de la bunătăţile raiului şi am ajuns să fim conduşi de diavol; că Fiul lui Dumnezeu şi Cuvântul, prin milostivirea milei Sale, a ple­cat cerurile şi S-a pogorât, a locuit în Fecioară şi S-a făcut om; că ne-a arătat chipul de a ne sui la cer, prin vieţuirea Sa, prin smerenia Sa mai cu seamă, prin postul, prin îndepărtarea de rele şi prin celelalte fapte ale Lui; că a pătimit, a înviat şi S-a suit iarăşi la cer; că a trimis pe Sfântul Duh Sfinţilor Lui Ucenici şi Apostoli; că Fiul lui Dumnezeu şi Dumnezeu desăvârşit, a fost predicat de ei pretutindenea; că şi dum­nezeieştii Apostoli au făcut minuni prin harul Preasfântului Duh; că în acelaşi timp au adunat, prin predica lor, pe toţi sfinţii de la marginile lumii, umplând lumea cea de sus. Acesta a şi fost la început gândul Zidi­torului. Prin cele spuse s-a arătat care este scopul Triodului.

sursa: basilica.ro

Citeşte în continuare »
  • 8 Feb 2014
  • 4,469 vizualizari

De 9 ani Ziarul Lumina

Cotidianul „Ziarul Lumina” al Patriarhiei Române împlinește mâine, 7 februarie 2014, 9 ani de la prima apariţie. Tipărit pentru prima dată la Iaşi, pe 7 februarie 2005, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, „Ziarul Lumina” este distribuit astăzi în toată ţara.

Citeşte în continuare »
  • 6 Feb 2014
  • 1,166 vizualizari

Concursul naţional de proiecte duhovniceşti „Sfânta Euharistie – lumina vieţii creştine”

Conform Hotărârii Sfântului Sinod nr. 8913/2013, Biroul de catehizare a tineretului din cadrul Sectorului Teologic-Educaţional al Patriarhiei organizează cu prilejul Anului omagial Euharistic Concursul naţional de proiecte duhovniceşti „Sfânta Euharistie – lumina vieţii creştine”. Scopul concursului este de a cultiva dragostea faţă de Biserică şi Liturghie, de a-i educa pe copii în sensul respectării valorilor tradiţionale şi a afirmării propriei identităţi religioase în contextul unei lumi seculare şi secularizante şi a diluării semnificative a identităţilor de orice fel într-un proces de globalizare alert şi derutant.

Citeşte în continuare »
  • 3 Feb 2014
  • 1,834 vizualizari

Proclamarea anului euharistic şi al Sfinţilor Martiri Brâncoveni

După săvârşirea Sfintei Liturghii şi a slujbei de Te Deum, la 1 ianuarie 2014, în Catedrala Patriarhală, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a proclamat în mod oficial Anul 2014 ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română.

Citeşte în continuare »
  • 1 Jan 2014
  • 1,475 vizualizari

Pelerinajul Moaştelor Sf. Împăraţi Constantin şi Elena în Arhiepiscopia Timişoarei s-a încheiat

Stire video - TrinitasTv

Şi în după amiaza acestei zile, sute de credincioşi timişoreni au păşit pragul Catedralei mitropolitane pentru a se închina moaştelor Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, aduse în oraşul de pe Bega cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel, de către o delegaţie de la Catedrala patriarhală, condusă de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. După slujba de seară de la Catedrala mitropolitană, corala „Epifania” a Arhiepiscopiei Timişoarei a susţinut un concert de colinde, în prezenţa Preasfințitului Varsanufie Prahoveanul şi a Preasfinţitului Paisie Lugojanul.

Citeşte în continuare »
  • 9 Dec 2013
  • 1,426 vizualizari

Moaștele Sf. Împăraţi Constantin şi Elena au ajuns în Arhiepiscopia Timișoarei

Stire video-TrinitasTv

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în perioada 8-9 decembrie 2013, moaştele Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, de la catedrala patriarhală din Bucureşti, se află spre cinstire şi în Arhiepiscopia Timişoarei. Delegaţia ce însoţeşte Sfintele moaşte este condusă de Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Nicolae, Mitropolitul Banatului delegația a fost întâmpinată în Arhiepiscopia Timişoarei de către Preasfințitul Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al eparhiei, alături de un numeros sobor de preoţi şi diaconi, precum şi credincioşi timişoreni veniţi în număr mare pentru a se închina sfintelor moaşte.

Citeşte în continuare »
  • 8 Dec 2013
  • 2,028 vizualizari

Mesajul de felicitare al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel

Mesajul de felicitare al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, adresat Înaltpreasfinţitului dr. Nicolae Corneanu, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viaţă.

Darul vieţii ca timp de cultivare a darurilor spirituale

Aniversarea împlinirii a 90 de ani de viaţă a Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, este un prilej deosebit de a mulţumi împreună lui Dumnezeu pentru darul sfânt al vieţii şi pentru darurile revărsate asupra sa, pe care le-a cultivat prin rugăciune şi osteneală, înţelepciune şi stăruinţă, fiind ajutat de colaboratori, cler şi popor, păstori şi păstoriţi, părinţi şi fii duhovniceşti, fraţi şi surori în Hristos-Domnul, spre binele Bisericii şi al societăţii. Taina rodirii spirituale, pastorale, culturale şi sociale, ca taină a misiunii Bisericii în lume, este cuprinsă în cuvintele Mântuitorului Hristos: „Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cel ce rămâne în Mine şi Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic (…) căci Eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi roadă să aduceţi, şi roada voastră să rămână” (Ioan 15, 5 şi 16). Din cei 90 de ani ca vârstă a Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae, 70 de ani i-a împlinit întru slujire preoţească de diacon (1943), preot (1960) şi arhiereu (1961). O mare parte a acestei slujiri sacerdotale a fost trăită în anii dictaturii comuniste, când Biserica era controlată şi obligată să-şi restrângă activităţile sale doar la viaţa liturgică. Totuşi, în pofida multor oprelişti viaţa Bisericii a continuat, iar după schimbările din anul 1989, activităţile Bisericii s-au intensificat şi multiplicat în plan spiritual şi social misionar, deoarece au apărut noi şanse, dar şi noi cerinţe şi probleme în societatea capitalistă pluralistă, însă şi marcată de individualism, prozelitism, secularizare, emigraţie şi alte fenomene noi. Toate aceste aspecte au fost privite cu atenţie şi responsabilitate de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nicolae al Banatului. Opera sa teologică şi culturală bogată, rigoarea administrativă şi deschiderea spre cooperare cu alţii în plan religios şi social sunt trăsături majore ale activităţii La această sărbătoare binecuvântată, de împlinire a 90 de ani de viaţă şi de multă activitate misionară, aflate sub semnul rodirii binecuvântate şi împlinite în statornica slujire la Altarul Banatului, adresăm Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nicolae calde doriri de sănătate, pace, bucurie şi mult ajutor sfânt de la Dumnezeu în păstorirea clerului şi a credincioşilor din Mitropolia Banatului.

 Întru mulţi şi fericiţi ani, Înaltpreasfinţia Voastră!

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Citeşte în continuare »
  • 20 Nov 2013
  • 1,573 vizualizari

Sărbătoarea românilor din Vârşet

Centenar la Varset

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în duminica a VII –a după Paşti, Înalt Preasfințitul Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala episcopală din Vârşeţ alături de Preasfințitul Nicanor, Episcopul Bisericii Sârbe din Banat, Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului și Preasfințitul Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiecopiei Timișoarei, precum şi de un numeros sobor de preoți și diaconi din țară și din Serbia.

Citeşte în continuare »
  • 17 Jun 2013
  • 1,734 vizualizari