Conferința „Strana Bisericii Ortodoxe din satul românesc – izvor de cultură muzicală și sursă de inspirație pentru marii compozitori români”

În perioada 28 Martie – 18 Aprilie, Catedra de Teologie Ortodoxă a Facultății de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, împreună cu Arhiepiscopia Timișoarei și Asociația Studenților Creștin Ortodocși – Filiala Timișoara, organizează seria de comunicări prepascale, cu genericul: „Satul românesc, vatră de credință strămoșească și identitate națională”.

În Sala festivă a Centrului eparhial din Timișoara, a avut loc joi, 28 martie, prima conferinţă, susţinută de pr. lect. dr. Radu Bogdan, cu tema „Strana Bisericii Ortodoxe din satul românesc – izvor de cultură muzicală și sursă de inspirație pentru marii compozitori români”. La eveniment au fost prezenți părintele Zaharia Pereș, consilier cultural al Arhiepiscopiei Timișoarei, părinții profesori și cadrele didactice de la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, clerici și studenţi teologi.

Pornind de la geneza cântării corale românești, care se identifică cu zorii cântării corale bisericești, și culminând cu prezentarea personalităților de seamă care au pus bazele activității corale bisericești din Banat, părintele profesor a realizat o radiografie concisă a fenomenului artistic muzical, în toată complexitatea formelor sale de manifestare, evidențiind faptul că marii compozitori români, fie ei teologi (Ion-Popescu Pasărea, Gavriil Muzicescu sau Ciprian Porumbescu) sau preoți (Nicolae Lungu, Timotei Popovici, Augustin Bena, Gheorghe Șoima), au făcut primii pași în universal muzical la strana bisericilor sătești, ca, mai apoi, să-și desăvârșească formarea muzicală în cadrul școlilor de cântăreți bisericești, a seminariilor sau a facultăților teologice ori în cadrul academiilor de muzică din țară și străinătate. De asemenea, conferențiarul a reliefat contribuția atât a muzicologului român, Alexandru Podoleanu (descris de bizantinologul și muzicologul Vasile Vasile, drept „primul diriginte de cor, care a înlocuit sistemul rusesc și care a scris muzică bisericească corespunzătoare gustului și educației poporului român” ), cel care a trasat direcția dezvoltării corale doar pe fundamentul și în spiritul cântării psaltice de strană, cât și a lui Dumitru Georgescu Kiriak, care s-a aplecat asupra întocmirii unui repertoriu adecvat pentru formațiile corale bisericești din satele românești.

Ultima secțiune a prelegerii a fost dedicată atât prezentării compozitorilor bănățeni (Ion Vidu, Antoniu Sequens, Sabin Drăgoi, Timotei Popovici, Zeno Vancea), cât și activității corale bisericești din Banat, unde a fost subliniat faptul că, orașul Lugoj a constituit epicentrul mișcării corale din această zonă, iar corurile din Lugoj (printre care cel mai reprezentativ și cel mai vechi, Corul românilor lugojeni, înființat în 1810), au reprezentat, pentru cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea, factori de civilizație și cultură muzicală. Nu în ultimul rând a fost amintit și Corul de la Chizătău, de lângă Lugoj, primul cor de plugari din țară, înființat în 1840, prin a cărui rigurozitate și activitate s-au pus bazele unui process de formare a instructorilor de cor, care vor desfășura o rodnică activitate în satele din Banatul românesc și sârbesc, deopotrivă. Totodată, părintele conferențiar a concluzionat că activitatea corală de la Lugoj și Chizătău a determinat înființarea de reuniuni de cântări, de societăți corale și fanfare în mjoritatea orașelor și satelor din Banat.

În încheierea conferinţei, Corul Facultății de Litere, Istorie și Teologie, dirijat de pr. lect. dr. Radu Bogdan a susţinut un recital coral specific perioadei Postului Mare. Seria de conferinţe va continua săptămâna viitoare cu o nouă temă, dedicată anului omagial al satului românesc, ce va fi susținută în Sala A01 a Universității de Vest, de către avocatul dr. Alexandru Sbârnă din Timișoara.

Comments are closed.