La împlinirea a 200 de ani de la nașterea preotului și dirijorului Trifu Șepețian, întemeietorul celebrului cor țărănesc de la Chizătău, care a marcat viața culturală a Banatului mai bine de un secol, Parohia Chizătău a organizat Duminică, 3 Noiembrie, în biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului, un festival coral ce a reunit șase formații corale. La eveniment a fost prezent și Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului.
Manifestarea artistică a debutat cu evocarea personalității preotului și dirijorului Trifu Șepețian de către prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, prof. univ. dr. Lucian Emil Roșca și dr. Daniela Băcilă. Apoi a urmat un program de cântări religioase, susținut de următoarele formații corale: Grupul coral al Operei Naționale Române Timișoara, Corala „Giroceana” a Parohiei din Giroc, Corul Parohiei Ortodoxe Șag, Corul „Învierea” al Parohiei Foeni, Corul Ligii Studenților din Lugoj și Corul Parohiei Ortodoxe Chizătău. La final a fost săvârșită slujba parastasului pentru preotul Trifu Șepeţian, de numele căruia se leagă geneza unui fenomen de referință al istoriei noastre culturale și artistice: fondarea primului cor românesc de plugari.
Festivalul coral „Trifu Șepețian” a fost inițiat de dr. Adela Popa, șef serviciu Cultură în cadrul Consiliului Județean Timiș, fiind inclus în Agenda Culturală pe 2019 a Consiliului Județean Timiș.
Istoria primului cor de plugari
Primul cor sătesc din Banat şi din România, iar, după unii cercetători, din Europa Centrală și de Sud-Est, „Corul vocal al plugarilor din Chizătău”, al cărui fondator a fost preotul Trifu Șepeţian, aminteşte de începutul afirmării în cultura muzicală românească a formaţiilor corale (1840), În anul 1857, sub conducerea lui popa Trifu, cum i se spunea, s-au organizat serbări muzicale în satele învecinate. Acest curent va străbate curând întreg Banatul, cristalizând arta corală până la cele mai delicate nuanţe. În 21 septembrie 1912, corul s-a numărat printre fondatorii „Asociaţiei corurilor şi fanfarelor din Banat”, condusă de Ion Vidu şi Iosif Velceanu. Astfel, a fost deschisă calea înfiinţării de coruri şi fanfare în aproape fiecare sat bănăţean. Trifu Şepeţian a murit în 1887, la 68 de ani. Ziarele de atunci i-au publicat portretul şi i-au consacrat articole, evidenţiindu-i meritele de inițiator. Iosif Vulcan scria în „Familia”: „Lucrarea de frunte a părintelui Trifu Şepeţian a fost înfiinţarea unui cor vocal în parohia sa. Încercarea îndrăzneaţă a fost aceasta, căci pân-atunci nu s-a mai pomenit nicăieri un asemenea cor, ba nici clasa noastră inteligentă nu a avut multe, căci lucru s-a petrecut înainte cu 28 – 29 de ani. Dar stăruinţa neobosită a vrednicului preot român a izbutit. Corul vocal, primul cor vocal românesc de plugari, s-a înfiinţat. […]Corul de la Chiseteu, care a produs toate corurile vocale de plugari, precum şi numele lui Trifu Şepeţian, înfiinţătorul acestui cor, vor avea o pagină în istoria artelor la noi românii” . În prezent, Corul de la Chizătău este condus de preotul paroh Valentin Birău, care a reluat vechea tradiție corală.
