Simpozion Național de Teologie dedicat iconologiei și iconografiei ortodoxe

Cu prilejul împlinirii a 1230 de ani de la întrunirea Sinodului VII Ecumenic de la Niceea, din 787, care a condamnat iconoclasmul, restabilind cultul sfintelor icoane, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universităţii de Vest din Timișoara, în colaborare cu Arhiepiscopia Timișoarei, organizează în perioada 19-20 mai, la Mănăstirea Timișeni – Șag, Simpozionul Naţional de Teologie cu tema: Icoana vie și iconoclasmul contemporan: Sfinți și sfințenie în iconografia ortodoxă”. Scopul major al simpozionului constă în explorarea semnificațiilor duhovnicești ale iconografiei ortodoxe, precum și în reliefarea fundamentelor teologice (biblice, dogmatice, și liturgice) ale icoanei creştine.

Simpozionul a debutat în biserica mare a Mănăstirii Timișeni cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, prin oficierea slujbei de Te-Deum de către un sobor de preoți de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara. După momentul de rugăciune, lucrările Simpozionului Național de Teologie de la Timișoara au fost deschise, în mod oficial, de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, printr-un cuvânt de deschidere, în care a subliniat faptul că omul este o „antropoicoană”, o icoana vie, creată după „chipul lui Dumnezeu” și semnată de  Însuși Dumnezeu Cel viu.

„Dacă în secolele VI-VIII, Sfinți Părinții s-au confruntat cu o provocare majoră și anume aceea a unor curente care doreu scoaterea icoanelor din Biserică, astăzi suntem în fața unui alt fel de iconoclasm mult mai agresiv și anume acela al luptei duse împotriva icoanei tocmite de Dumnezeu: omul. Niciodată împotriva omului nu s-au îndreptat atâtea săgeți ca în zilele de acum. Astăzi icoana-om sau <<antropoicoana>> este pusă în pericol, întrucât se încearcă intrarea în gena umană și modificarea ei. Dacă cineva ne-ar oferi un tablou de-al lui Nicolae Grigorescu și ar veni altcineva cu alte culori și cu ideea de a-l retușa, nu l-am lăsa, pentru că acest tablou este o capodoperă a marelui pictor român. Atunci de ce să-i lăsăm pe unii oameni să intervină în această icoană vie care poartă semnătura lui Dumnezeu? Dacă opera lui Grigorescu suntem în stare să o apărăm, atunci, cu atât mai mult, trebuie să apărăm astăzi capodopera lui Dumnezeu, care este omul”, a menționat Părintele Mitropolit Ioan.

A urmat, apoi, cuvântul conf. univ. dr. Dumitru Tucan, prodecanul Facultății de Litere, Istorie și Teologie și Directorul Departamentului de Studii Românești din cadrul Universității de Vest din Timișoara, care a salutat inițiativa profesorilor de la catedra de teologie ortodoxă de a organiza ce-a de-a șasea ediție a Simpozionului național de teologie.

Simpozionul se bucură de participarea a numeroase cadre didactice de la șapte Facultăţi de Teologie Ortodoxă și două Departamente de Teologie din cuprinsul Patriarhiei Române, dar și a mai multor cercetători și doctoranzi în domeniul teologiei ortodoxe. Prima parte a simpozionului a fost moderată de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan. În cadrul acesteia au susținut prelegeri: Ierom. Dr. Agapie Corbu, de la Schitul „Buna Vestire” Almaș, Județul Arad, cu lucrarea „Transformările ideii de sfânt și de sfințenie în sec. IV-VI și urmările lor iconoclaste”; Arhim. Conf. dr. Teofan Mada, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad, cu tema „Artă creatoare, icoană și Biserica cea vie”; pr. conf. dr. Jan Nicolae, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, cu studiul „Mandylion euharistic și memoria liturgică a Sfintei Fețe. Omilia lui Grigorie Referendarul”, pr. conf. dr. Ioan Mihoc, de la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița, cu tema „Theodor Abu Qurrah, promotor al teologiei icoanei în context islamic”; pr. lect. dr. Lucian Colda, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, cu studiul „Elemente de iconografie în omilie Sf. Fotie cel Mare, patriarhul Constantinopolului, cu referire specială la reflectarea aspectelor de hristologie și antropologie iconică. Implicații eclesiologice”; Asist. Dr. Alexandru Prelipcean, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, cu referatul „Contribuția teologilor greci contemporani asupra vieții, operei și teologiei Sfântului Andrei Criteanul”; pr. lect. Dr. Florin Tomoioagă, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dr. Vasile Coman” din Oradea, cu studiul „Limbajul icoanei și tăcerea lui Hristos în romanul Tăcere al lui Shusaku Endo”. Partea a doua a simpozionului a fost moderată de pr. conf. dr. Nicolae Morar, de la Departamentul de Teologie Ortodoxă din Timișoara, și arhim. Dr. Casian Rușeț, de la Departamentul de Teologie Ortodoxă din Caransebeș.

Timp de două zile, participanții au dezbătut, din perspectivă dogmatică, teologică, liturgică și juridică, diverse aspecte ale artei iconografice ortodoxe, aducând un plus de lumină în ceea ce privește erminia picturii bisericești, ca expresie vizuală a mărturisirii credinței Bisericii în Fiul lui Dumnezeu întrupat.

Simpozionul Național de Teologie de la Mănăstirea Timișeni – Șag se încadrează în seria de manifestări științifice organizate în Arhiepiscopia Timișoarei cu prilejul proclamării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a anului 2017, ca An omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești și An comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, în Patriarhia Română.

Comments are closed.