Slujbă de pomenire pentru Mitropolitul Nicolae Corneanu

În Duminica a 19-a după Rusalii, mii de credincioși bănățeni au venit la Catedrala Mitropolitană din Timișoara, pentru a participa la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și la Slujba parastasului pentru Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, oficiate de un sobor de preoți și diaconi.

În cadrul Sfintei Liturghii, părintele Ionel Popescu, vicar eparhial, a rostit un cuvânt de învățătură, în cadrul căreia a tâlcuit Evanghelia duminicală, redată de Sfântul Evanghelist Luca. De asemenea, a fost elogiată și personalitatea vrednicului de pomenire Mitropolit Nicolae Corneanu, care a păstorit Mitropolia Banatului vreme de 52 de ani.

După rugăciunea Amvonului, soborul slujitor a oficiat Slujba Parastasului pentru ierarhului bănățean, la împlinirea a cinci ani de la trecerea sa la cele veșnice. La slujba de pomenire au luat parte numeroşi credincioşi timişoreni, apropiaţi ai fostului mitropolit, oameni de cultură și profesori. Toţi cei care l-au cunoscut, l-au preţuit şi l-au iubit au avut prilejul să înalțe o rugăciune la cripta ierarhilor de la subsolul catedralei, locul de veşnică odihnă a întâistătătorilor Mitropoliei Banatului.

Mitropolitul Nicolae Corneanu – Sinteză biografică

Mitropolitul Nicolae Corneanu s-a născut în 21 noiembrie 1923, la Caransebeş, într-o familie preoţească. Între anii 1934-1942 urmează şcoala elementară şi liceul în Caransebeş. Pleacă apoi la Bucureşti, unde, între anii 1942-1946, urmează cursurile Facultăţii de Teologie. În 1943 este hirotonit diacon celibatar de către episcopal Veniamin Nistor al Caransebeşului, în biserica parohiei Obreja, judeţul Caraş-Severin. După absolvirea facultăţii se înscrie la doctorat, iar la 30 iunie 1949 îşi va susţine teza cu titlul: „Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului”, sub coordonarea regretatului preot profesor Ioan G. Coman. În anul 1960 va fi hirotonit preot de către viitorul patriarch Teoctist Arăpașu, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie, Colegiul Electoral Bisericesc îl alege episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului. Este hirotonit arhiereu în biserica „Sfântul Spiridon Nou” din Bucureşti, la data de 15 ianuarie 1961, de către patriarhul Justinian Marina, instalarea în funcţia de episcop al Aradului având loc șapte zile mai târziu, în catedrala episcopală din Arad. La 17 februarie 1962, acelaşi Colegiu Electoral al Patriarhiei Române, îl alege în scaunul vacant de Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi, totodată, de Mitropolit al Banatului. Este instalat la 4 martie 1962, păstorind Mitropolia Banatului vreme de 52 de ani, până la 28 septembrie 2014, când a trecut la Domnul.

Ca ierarh s-a îngrijit de problemele administrative şi gospodăreşti din eparhie, având mai multe inițiative, dintre care amintim: construcţia unui nou corp de clădire la Centrul eparhial, reorganizarea Tipografiei arhidiecezane, organizarea unei colecţii muzeale la Catedrala mitropolitană, sprijinirea ridicării şi pictării a zeci de noi lăcaşuri de cult, restaurarea unor monumente istorico-bisericeşti din eparhie, sprijinirea, ctitoria și reînfințarea mai multor mănăstiri, înfiinţarea Facultăţii de Teologie din Timişoara, etc.

Urmare neobositelor preocupări cărturăreşti, Înaltpreasfinția Sa este ales în anul 1992 membru de onoare al Academiei Române. Este preşedintele de onoare a numeroase fundaţii şi societăţi. Între anii 1975-2012 a fost membru în Asociația internațională de studii patristice. În anul 1992 este ales membru al Uniunii Scriitorilor din România. I s-a conferit titlul de „cetăţean de onoare” al oraşelor Timişoara, Lugoj şi Caransebeş. În 1997 primeşte premiul conferit de Grupul pentru Dialog Social „pentru întreaga viaţă închinată adevărului, dreptăţii şi libertăţii”. În anul 2000 i se conferă ordinul naţional „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce, conferit de Preşedinţia României. În decembrie 2007 i s-a conferit de către Consiliul Judeţean Timiş premiul „Pro cultura timisiensis”, iar în anul 2008 a primit din partea Majestății Sale Regele Mihai I ordinul „Crucea Casei Regale a României”.

Comments are closed.