Timișorenii au serbat Ziua Națională a României

La împlinirea a 100 ani de la preluarea de facto și de jure a administarției Banatului de către Armata Regală Română și de la unirea acestei provincii cu Regatul României, mii de timișoreni au participat la manifestările religios-militare ce au avut loc în capitala Banatului cu prilejul Zilei Naționale a României. La acestea au participat oficialităţi ale oraşului, reprezentanţi ai administraţiei publice naţionale, judeţene şi locale, veterani de război, reprezentanţi ai mai multor garnizoane militare, organizaţii politice şi apolitice.

Și la Catedrala Mitropolitană din Timișoara, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, a oficiat Dumnezeiasca Liturghie, în cadrul căreia a înălțat rugăciuni pentru odihna sufletelor făuritorilor Marii Uniri, dar și a tuturor eroilor, ostașilor și luptătorilor, din toate timpurile, căzuți pe câmpurile de luptă pentru întregirea nemului și apărarea credinței strămoșești. De asemenea, Înaltpreasfinția Sa l-a hirotonit preot pe diaconul Pavel Zizica, pe seama Parohiei Moravița, Protopopiatul Deta. După otpustul slujbei, Mitropolitul Banatului a rostit un cuvânt de învățătură, reliefând înțelesurile duhovnicești desprinse din „pilda talanților”, redată de Evanghelistul Matei (25, 14-30). În continuare, au fost binecuvântate drapelul României și steagul Mitropoliei Banatului, după care au fost duse pe platoul din fața lăcașului de cult și arborte, în dangătul clopotelor, pe două catarge ce vor străjui acest edificiu monumental devenit un adevărat simbol al orașului. La final, toți credincioșii prezenți, s-au deplasat la Monumentul Crucificării din fața Catedralei Mitropolitane, unde au fost depuse coroane de flori în memoria eroilor Revoluției din Decembrie 1989.

1 Decembrie – Scurt istoric

Între anii 1866-1947, Ziua Națională a României era marcată pe data de 10 mai, deoarece Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, Carol a proclamat, în faţa Parlamentului, independenţa României. La 30 decembrie 1947, când a fost proclamată Republica Populară Română, ziua de 24 august a devenit Ziua Naţională, sub numele oficial de ziua insurecţiei armate antifasciste şi începutul revoluţiei populare în România. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca Zi Națională și sărbătoare publică în România.

Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi oficiali (reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 de comitate româneşti) şi sprijinită de peste 100.000 de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului (îmbrăcaţi în haine de sărbătoare și cu steaguri tricolore în frunte), a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România. Prin urmare, ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru unitate naţională şi marchează momentul creării României Mari.

Comments are closed.