Trei ani de la trecerea la cele veșnice a Mitropolitului Nicolae Corneanu

Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, și Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, împreună cu clericii din Administrația Centrului eparhial și de la Catedrala mitropolitană din Timișoara au oficiat astăzi, 28 septembrie, la cripta ierarhilor de la subsolul Catedralei mitropolitane, locul de veşnică odihnă a întâistătătorilor Mitropoliei Banatului, slujba de pomenire la împlinirea a trei ani de la trecerea la cele veșnice a Mitropolitului Nicolae Corneanu. La slujba parastasului pentru vrednicul de pomenire Mitropolit Nicolae Corneanu au luat parte numeroşi credincioşi timişoreni, apropiaţi ai fostului mitropolit, oameni de cultură, academicieni, profesori, monahi şi monahii.

La final, Părintele Mitropolit Ioan a elogiat personalitatea ierarhului bănățean Nicolae Corneanu în ultimele sale clipe de viață. „În urmă cu trei ani, când inima acestuia încă mai bătea, ultimele sale clipe ale vieții erau de maximă rugăciune, având în centrul lor cuvântul <<iertare>>. În acele clipe, sufletul Înaltpreasfinției Sale privea spre poarta cerului. Fie ca rugăciunile acestea să se împletească cu rugăciunile făcute de Părintele Mitropolit atunci, iar noi, cei de astăzi, să-i păstrăm vie amintirea!”

După Slujba Parastasului, toţi credincioşii prezenţi au primit pachete cu prinoase, spre pomenirea iubitului lor părinte duhovnicesc.

 

Mitropolitul Nicolae Corneanu – Sinteză biografică

Mitropolitul Nicolae Corneanu s-a născut în 21 noiembrie 1923, la Caransebeş, într-o familie preoţească. Între anii 1934-1942 urmează şcoala elementară şi liceul în Caransebeş. Pleacă apoi la Bucureşti, unde, între anii 1942-1946, urmează cursurile Facultăţii de Teologie. În 1943 este hirotonit diacon celibatar de către episcopal Veniamin Nistor al Caransebeşului, în biserica parohiei Obreja, judeţul Caraş-Severin. După absolvirea facultăţii se înscrie la doctorat, iar la 30 iunie 1949 îşi va susţine teza cu titlul: „Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului”, sub coordonarea regretatului preot profesor Ioan G. Coman. În anul 1960 va fi hirotonit preot de către viitorul patriarch Teoctist Arăpașu, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie, Colegiul Electoral Bisericesc îl alege episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului. Este hirotonit arhiereu în biserica „Sfântul Spiridon Nou” din Bucureşti, la data de 15 ianuarie 1961, de către patriarhul Justinian Marina, instalarea în funcţia de episcop al Aradului având loc șapte zile mai târziu, în catedrala episcopală din Arad. La 17 februarie 1962, acelaşi Colegiu Electoral al Patriarhiei Române, îl alege în scaunul vacant de Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi, totodată, de Mitropolit al Banatului. Este instalat la 4 martie 1962, păstorind Mitropolia Banatului vreme de 52 de ani, până la 28 septembrie 2014, când a trecut la Domnul.

Ca ierarh s-a îngrijit de problemele administrative şi gospodăreşti din eparhie, având mai multe inițiative, dintre care amintim: construcţia unui nou corp de clădire la Centrul eparhial, reorganizarea Tipografiei arhidiecezane, organizarea unei colecţii muzeale la Catedrala mitropolitană, sprijinirea ridicării şi pictării a zeci de noi lăcaşuri de cult, restaurarea unor monumente istorico-bisericeşti din eparhie, sprijinirea, ctitoria și reînfințarea mai multor mănăstiri, înfiinţarea Facultăţii de Teologie din Timişoara, etc.

Urmare neobositelor preocupări cărturăreşti, Înaltpreasfinția Sa este ales în anul 1992 membru de onoare al Academiei Române. Este preşedintele de onoare a numeroase fundaţii şi societăţi. Între anii 1975-2012 a fost membru în Asociația internațională de studii patristice. În anul 1992 este ales membru al Uniunii Scriitorilor din România. I s-a conferit titlul de „cetăţean de onoare” al oraşelor Timişoara, Lugoj şi Caransebeş. În 1997 primeşte premiul conferit de Grupul pentru Dialog Social „pentru întreaga viaţă închinată adevărului, dreptăţii şi libertăţii”. În anul 2000 i se conferă ordinul naţional „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce, conferit de Preşedinţia României. În decembrie 2007 i s-a conferit de către Consiliul Judeţean Timiş premiul „Pro cultura timisiensis”, iar în anul 2008 a primit din partea Majestății Sale Regele Mihai I ordinul „Crucea Casei Regale a României”.

Comments are closed.