15 ani de la trecerea la cele veşnice a părintelui Dumitru Stăniloae

La 4 octombrie 1993 a trecut la cele veşnice părintele Dumitru Stăniloae

Bio-bibliografie:

1903: S-a născut la 16 noiembrie 1903 la Vlădeni, judeţul Braşov, Dumitru, ultimul din cei cinci copii ai lui Irimie şi Reveca, mama sa fiind nepoată de preot.
1917: La 10 februarie, pleacă la Braşov să urmeze cursurile Liceului confesional umanist “Andrei Şaguna”.
1918: I se oferă o bursă pentru clasa a IV-a de către Fundaţia Gojdu.
1922: Primeşte o bursă în cadrul Universităţii din Cernăuţi. Dezamăgit de manualele şi metodele scolastice, părăseşte Universitatea după un an.
1923-1924: Urmează cursurile Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti.
1924: În Postul Mare se întâlneşte cu Mitropolitul Nicolae Bălan, care îi oferă o bursă la Centrul Mitropolitan din Sibiu.
1927: Termină anul al IV-lea la Cernăuţi şi susţine licenţa în Teologie sub conducerea prof. Vasile Loichiţă, cu lucrarea “Botezul copiilor”; primeşte o bursă pentru studii de specialitate la Atena.
1928: Toamna, susţine la Cernăuţi teza de doctorat “Viaţa şi opera patriarhului Dosoftei al Ierusalimului şi legăturile lui cu Ţările Române”. Centrul Mitropolitan din Sibiu îi oferă o bursă pentru Bizantinologie şi Dogmatică. Pleacă la Munchen, urmând cursurile prof. August Heisenberg, tatăl celebrului fizician.
1929: Pleacă la Berlin şi Paris pentru studii şi documentare asupra operei originale a Sf. Grigorie Palama; la întoarcerea în ţară este încadrat profesor suplinitor, apoi provizoriu.
1930: Pleacă la Constantinopol pentru a cerceta şi copia opera teologică a Sf. Grigorie Palama; la 4 octombrie se căsătoreşte cu Maria, născută Mihu.
1931: La 10 mai, i se nasc primii doi copii, Dumitru (care moare în septembrie 1931) şi Maria; la 8 octombrie, este hirotonit diacon.
1932: La 25 septembrie este hirotonit preot. Apare la Sibiu Catolicismul de după război.
1933: La 8 octombrie, se naşte Lidia, botezată de istoricul transilvănean Ioan Lupaş.
1934: La 1 ianuarie, este numit director al ziarului “Telegraful român”, funcţie pe care o îndeplineşte până în 1945. Îl cunoaşte şi leagă o prietenie strânsă cu Nichifor Crainic.
1936: În iunie, este numit rector al Academiei Teologice din Sibiu, funcţie îndeplinită până în 1946.
1938: Apare la Sibiu lucrarea fundamentală Viaţa şi învăţătura Sf. Grigorie Palama.
1939: Publică la Sibiu Ortodoxie şi românism.
1940: Vara, România intră în cel de-al II-lea Război Mondial, armata însoţind trupele germane până la Volga. Se constituie, la iniţiativa poetului Sandu Tudor, gruparea “Rugul aprins”, din care făceau parte: Ierom. Ivan Kulighin, duhovnicul mitropolitului rus de Rostov (refugiat la Cernica), Ierom. Benedict Ghiuş, Ierom. Sofian Boghiu, Prof. Alex Mironescu, poetul Vasile Voiculescu, Arh. Constantin Joja, Pr. Andrei Scrima, Ion Marin Sadoveanu. Întâlnirile periodice la mănăstirile Antim şi Cernica au constituit o înviorare duhovnicească a vieţii creştine din Bucureşti.
1942: Apare la Sibiu Poziţia domnului Lucian Blaga faţă de creştinism şi Ortodoxie.
1943: Apare la Sibiu Iisus Hristos sau restaurarea omului.
1945: La sfârşitul lunii aprilie, moare fiica Maria (Mioara).
1946: I se cere să renunţe la rectoratul Academiei Teologice de către Nicolae Bălan, împotriva voinţei acestuia, la cererea lui Petru Groza; rămâne profesor în continuare până în 1947. Apare la Sibiu Filocalia, vol. I.
1947: Este transferat prin “chemare” la Facultatea de Teologie a Universităţii din Bucureşti, catedra de Ascetică şi Mistică. Locuieşte cu soţia şi fiica sa Lidia în casa parohială a bisericii Sf. Gheorghe Vechi. Apare la Sibiu Filocalia, vol. al II-lea.
1948: Apare la Sibiu Filocalia, vol. al III-lea şi al IV-lea.
1949: Catedra de Mistică este desfiinţată, rămâne profesor de Dogmatică pentru doctoranzi.
1950: Participă la întâlnirile organizate de “Rugul aprins”, din care nu face parte.
1955: La Sibiu are loc un mare congres al preoţilor ortodocşi; Petru Groza, membru al prezidiului, refuză să vorbească cu Pr. Stăniloae, ceea ce va avea consecinţe mai târziu. Are loc canonizarea Sf. Calinic de la Cernica.
1958: Începe un nou şi mare val de arestări în România, condiţie pentru plecarea trupelor sovietice. Sunte arestaţi membri ai grupului “Rugul aprins”. Este urmărit de Securitate. La 4 septembrie, percheziţie la domiciliul din Bucureşti. În 5 septembrie, ora 4 dimineaţa, este dus la închisoarea din strada Uranus, pentru o lună, apoi în strada Plevnei, încă o lună. La 4 noiembrie începe procesul înscenat, caracteristic regimului comunist.
1959: Este dus la Aiud, având printre alţi colegi de celulă pe preotul Lazarov, paroh în Dobrogea. Vreme de câteva luni este ţinut în regim de izolare totală. Lidia, fiica părintelui, naşte pe unicul nepot Dumitru Horia; fiind asistentă la catedra de Fizică a Universităţii din Bucureşti, este obligată să îşi părăsească postul.
1961: Toamna este dus la Bucureşti pentru noi cercetări penale.
1962: Este readus la penitenciarul din Aiud.
1963: În ianuarie este eliberat din închisoare şi lucrează ca funcţionar la Sf. Sinod. În octombrie, este reintegrat la catedră.
1965: Este solicitat să scrie articole şi studii de către cei care-l cenzuraseră mai înainte (Departamentul Cultelor se pregătea să prezinte Occidentului imaginea unei libertăţi religioase).
1968: Este invitat la Freiburg şi Heidelberg, de profesorul Paul Miron, pentru conferinţe; primeşte acordul Departamentului Culteor, ce urma politica schimbării imaginii României.
1969: Conferenţiază la Oxford; leagă prietenie cu teologul Donald Allchin.
1971: Merge la Vatican ca membru al delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române.
1973: Apare la Bucureşti Uniatismul în Transilvania, încercare de dezmembrare a poporului român. Devine pensioner cu titlu de profesor onorar, rămânând profesor consultant pentru programul de doctorat.
1976: Apare la Bucureşti Filocalia, vol. al V-lea. Este declarat Doctor honoris causa al Universităţii din Salonic.
1977: Apare la Bucureşti Filocalia, vol. al VI-lea.
1978: Apare la Bucureşti Tratatul de Teologie Dogmatică Ortodoxă, vol. I-III, şi Filocalia, vol. al VII-lea
1979: Apare la Bucureşti Filocalia, vol. al VIII-lea.
1980: Apare la Bucureşti Filocalia, vol. al IX-lea; la Geneva, Dieu est amour, traducere de D. Nesser; la New York, Theology and the Church, traducere de R. Berringer; la Atena, Rugăciune, libertate, sfinţenie. I se accordă premiul “Dr. Leopold Lucas” al Facultăţii de Teologie din Tubingen.
1981: Este numit Doctor honoris causa al Institutului ortodox Saint Serge din Paris. Este premiat la Londra cu distincţia onorifică “Crucea Sf. Augustin din Canterbury” pentru merite teologice şi creştineşti. Apare la Paris Prière de Jesus et experience de Saint Esprit; la Bucureşti, Spiritualitatea ortodoxă şi Teologia morală ortodoxă, vol. al II-lea.
1982: I se acordă tilul Doctor honoris causa al Facultăţii de Teologie din Belgrad; în noiembrie, conferenţiază la New York, Boston, Detroit, Chicago, Washington. Apare la Bucureşti Sf. Grigorie de Nyssa, Scrieri, vol. I (traducere).
1985: Apare Orthodoxe Dogmatik, vol. I, traducere de H. Pitters; la Paris apare Le genie de l’Orthodoxie, traducere de Dan Ilie Ciobotea, viitorul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
1986: Apare la Craiova Spiritualitate şi comuniune în Liturghia ortodoxă.
1987: Apare la Craiova Chipul nemuritor al lui Dumnezeu şi, la Bucureşti, Sf. Atanasie cel Mare, Scrieri, vol. al II-lea (traducere).
1990: Devine membru corespondent al Academiei Române. Apare Orthodoxe Dogmatik, vol. al II-lea, traducere de H. Pitters.
1991: Devine membru titular al Academiei Române. Este numit Doctor honoris causa al Facultăţii de Teologie din Atena. Apare la Craiova volumul Studii de Teologie dogmatică ortodoxă (“Hristologia Sf. Maxim Mărturisitorul”, “Omul şi Dumnezeu”, “Sfântul Simeon Noul Teolog – Imnele iubirii dumnezeieşti”) şi la Bucureşti, Sf. Chiril al Alexandriei, Scrieri, vol. I (traducere).
1992: Este numit Doctor honoris causa al Universităţii din Bucureşti.
1993: Pe 4 octombrie a trecut la cele veşnice “teologul dragostei creştine”.

Despre viaţa şi opera Părintelui Dumitru Stăniloae se regăsesc peste 1000 de referinţe în dicţionare de specialitate, enciclopedii, bibliografii, monografii, studii, articole, recenzii în limba română şi în limbi străine.

Sursa: Virginia Popa, Părintele Dumitru Stăniloae. Bio-bibliografie, Trinitas, Iaşi, 2004

Leave a Reply