Binecuvântare de lucrări la parohia Orțișoara

În duminica a 21-a după Rusalii ( 12 octombrie 2025), Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan a poposit în mijlocul credincioșilor din parohia Orțișoara, protopopiatul Timișoara I, păstoriți de către preotul prof. dr. Ionuț Mura.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de preotul Ionel Popescu, vicar eparhial, împreună cu preoții Timotei Anișorac, consilier eparhial, Zaharia Pereș, protopopul locului, Ioan Mura de la parohia Calacea, Bogdan-Gabriel Boicu de la parohia Bărăteaz, Adrian Venter, de la Inspectoratul de Jandarmi al județului Timiș și preotul paroh Ionuț Mura, în prezența autorităților locale și a unui număr mare de credincioși.

După săvârșirea sfintei Liturghii, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat lucrările ample de restaurare și înfrumusețare efectuate la interiorul și exteriorul bisericii parohiale, precum și paraclisul pentru lumânări, construit recent în curtea lăcașului de cult.

La finalul acestei slujbe de binecuvântare, Parintele Mitropolit Ioan a adresat un cuprinzător și impresionat cuvânt de învățătură celor prezenți, în rândul cărora s-au aflat mulți profesori de la Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, școală de elită a Banatului, unde predă disciplina religie și parintele paroh Ionuț Mura.

Mai întâi, Chiriarhul a tâlcuit Evanghelia duminicală despre Pilda semănătorului, iubită de bănățeni, agricultori cu dragoste multă față de „pământul bun“ al Banatului.

„Fiecare cuvânt din Evanghelia acestei duminici binecuvântate este un bob de grâu pentru pământul bun al inimii noastre“, a spus Înaltpreasfinția Sa.

Domnul nostru Iisus Hristos a folosit modul de vorbire specific Țării Sfinte, pildele Sale fiind inspirate din viața de zi cu zi a oamenilor de atunci. Actualizând, Ierarhul a subliniat că precum pământul sunt și sufletele noastre. Și astăzi întâlnim oameni indiferenți față de cuvântul lui Dumnezeu, în care cuvântul abia ajunge și este „furat” de Satana, „păsările cerului“, oameni cu inima împietrită, credincioși de o duminică, care de luni și până sâmbătă se întorc la cele ale lumii. Pe aceștia nu-i osândim, ci ne rugăm pentru ei, pentru că și Hristos a avut ucenici de o zi, care nu i-au înțeles învățătura și au revenit la îndeletnicirile lor.

Sămânța a fost bună, dar a furat-o Satana, nu s-a bucurat de căldura sufletului, au înăbușit-o grijile, plăcerile, ispitele, lăcomia, mândria…, și nu a rodit. Unii au ales „să împartă credința și cu Dumnezeu și cu lumea, dar Biblia ne învață că nu putem sluji la doi domni: lui Dumnezeu și lui Mamona!”

„Credința căzută pe pământ bun nu a rodit imediat, scrie sfântul evanghelist Luca, așa după cum se întâmplă și cu bobul de grâu semănat toamna. Semănătorul are răbdare aproximativ 9 luni, până vede recolta în hambare. Așa sunt și oamenii bine plăcuți lui Dumnezeu: lucrează întru răbdare, bine știind ca transformarea lăuntrică este anevoioasă si de durată. Să avem, așadar, răbdare cu fiii și fiicele noastre, așa cum au răbdare dascălii cu elevii/studenții și să nădăjduim că, într-o zi, ne vor lua locul în biserică. Așa cum, după multă trudă, unii tineri performează atât de mult, încât își depășesc profesorii, tot așa și  copiii noștri, după multă rugăciune, vor deveni pământ bun, în care va rodi însutit cuvântul lui Dumnezeu”.

La o primă lectură a acestei pilde, „am putea crede că Semănătorul a risipit sămânța pe locurile bătătorite, pietroase, pline de spini și pălămidă. Stăruind însă în înțelegerea ei, observăm ca El nu și-a risipit boabele de grâu, ci și-a risipit iubirea și peste cei slabi în credință, care nu se bucură de harul rugăciunii și al Liturghiei. Clopotele bisericii vestesc și celor de acasă ori din locurile de petrecere că Dumnezeu îi iubește și îi așteaptă și pe ei să devină pământ bun, în care sporește cuvântul Său “.

Partea a doua a cuvântului duminical a fost dedicată Sfinților Părinți de la Sinodul al VII-lea Ecumenic, ținut la Niceea, în anul 787. Înaltul nostru ierarh a evidențiat dragostea și lupta Părinților pentru apărarea dreptei credințe și a icoanelor sfinte, pe care nu le-am avea în biserici, dacă nu s-ar fi întrupat Hristos. Datori suntem cu toții să ne cunoaștem istoria, credința și Tradiția sfântă și să cinstim icoanele sfinte, pentru apărarea cărora s-au jertfit înaintașii de acum 1238 de ani, a încheiat Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan.

Pentru realizările deosebite pe tărâm pastoral, cultural, filantropic și administrativ-gospodăresc, preotul paroh Ionuț Mura a fost hirotesit întru iconom, iar unii credincioși au primit acte de apreciere din partea Înaltpreasfinției Sale.

Comments are closed.