Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit miercuri, 6 aprilie, începând cu ora 18:00, Denia Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Cretanul în catedrala mitropolitană din Timişoara.
Un număr mare de credincioşi a participat la slujba Canonului de la catedrală, dat fiind că această rânduială se săvârşeşte integral o singură dată pe an, în ziua de miercuri din săptămâna a V-a a Postului Mar, iar fragmentar se citeste in primele 4 zile ale săptămânii întâi din post.
Canonul cel Mare este in primul rând o meditaţie biblică şi o rugăciune de pocăinţă şi a fost alcătuit de Sfântul Andrei, Arhiepiscopul Cretei, adormit in anul 740. Acesta cuprinde 250 de tropare sau strofe, structurate in nouă serii de cântări, compuse, la rândul lor, din stihiri scurte de pocăinţă, urmate de stihul „Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă!”. În încheiere, fiecare cântare conţine câte două tropare de mare importanţă dogmatică, una închinată Preasfintei Treimi, iar cealaltă Maicii Domnului.
“Aşezat în perioada Postului Mare, Canonul Sfântului Andrei Cretanul are în vedere lucrarea duhovnicească a tuturor credincioşilor, atât prin anamneza biblică de tip veterotestamentar şi neotestamentar, cât şi prin rugăciunea plină de umilinţă.
Rolul acestuia este de a crea exerciţiul de pocăinţă, de conştientizare, de angajare şi de conlucrare în spaţiul Trupului Ecclesial, integrând creştinul în ordinea viaţă hristică. Integrat secvenţial în zilele primei săptămâni a Postului Mare, Canonul cel Mare doreşte să pună un început bun în călătoria duhovnicească spre Înviere.
Tradiţia ascetică a Bisericii a evidenţiat întotdeauna faptul că pentru a ajunge la îndumnezeire trebuie străbătută calea anevoioasă a despătimirii. Tot în acelaşi cadru, Canonul cel Mare se săvârşeşte intregral în miercurea din săptămâna a cincea a Postului Mare, dat fiind faptul că în Duminica a patra este pomenit Sfântul Ioan, cel ce a scris “ Scara”, iar în Duminica a cincea este pomenită Sfânta Maria Egipteanca, două paradigme ale lucrării ascetice despătimitoare.
Astfel, Biserica răspunde unei nevoi duhovniceşti de a cultiva pocăinţa ca lucrare despătimitoare şi iluminatoare a fiecărui om”, a specificat Arhim. Simeon Stana, exarhul mănăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei.
