Biserica de la Sânandrei Colonie a fost înveșmântată în har

          În ziua de 9 ianuarie a.c., în duminica după Botezul Domnului, când natura a îmbrăcat veșmânt alb curat, prin zăpada proaspăt așternută peste pământul Banatului, biserica din localitatea Sânandrei Colonie a fost târnosită de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Ioan al Banatului.

          Încă de la orele dimineții, Chiriarhul a fost întâmpinat de primarul localității Sânandrei, domnul Claudiu Coman, de mulțime de credincioși veniți din Timișoara și satele învecinate, la momentul unic din viața bisericii parohiale, precum și de soborul slujitor format din: preotul Timotei Anișorac, consilier eparhial, preotul Marius Sfercoci, inspector eparhial, preotul protopop Cristian Păiș, preacuviosul părinte Rafael Povîrnaru, preotul Marius Mircia, de la parohia Timișoara Ronaț, preotul pensionar Vasile Anișorac și desigur preotul paroh Teodor Cocan.

          Evenimentul a debutat cu slujba de târnosire, prin înconjurarea bisericii și ungerea ei cu Sfântul și Marele Mir, precum și prin stropirea cu apă sfințită, toți cei prezenți înconjurând, alături de Ierarh și soborul slujitor, biserica ce a fost așezată sub ocrotirea Sfântului ”Ilie Tesviteanul”.

          Apoi, după rânduiala liturgică, în piciorul Sfintei Mese a fost așezat hrisovul, precum și mica raclă cu moaște mucenicești.

După pecetluirea şi înveşmântarea prestolului, au fost sfinţite catapeteasma şi pictura cea nouă.

În cadrul Sfintei Liturghii, Părintele Mitropolit Ioan a explicat evanghelia duminicii, făcând o completare a ei cu relatarea Sfântului Apostol și Evanghelist Luca, din capitolul 4, versetele de la 16 la 21, arătând cum a fost primit în satul său, Nazareth, Cel care își începea misiunea publică, misionară și mântuitoare, fiind nevoit să locuiască în cetatea Capernaum, în Galileea neamurilor, întrucât concetățenii lui n-au crezut în El, alungându-L, voind chiar să-l omoare.

În continuare, Înaltpreasfinția Sa a menționat că Mântuitorul și-a început activitatea de propovăduire a Evangheliei, preluând o sintagmă, din predica Sfântului Ioan Botezătorul, și anume: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor!” (Matei 3, 2).

Un îndemn, la fel de actual și astăzi, așa cum preciza Părintele Mitropolit Ioan a fost așezat în inimile celor prezenți, arătând că ”Împărăția lui Dumnezeu” este foarte aproape de noi prin Iisus Hristos și doar cine Îl primește pe Iisus intră în comuniune deplină cu El.

La finalul Sfintei Liturghii, pentru osârdia deosebită depusă la zidirea și pictarea bisericii, precum și la edificarea întregului așezământ (paraclis cu hramul ”Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, clopotniță, trapeză, corpuri de chilii, casă duhovnic) părintele paroh, Teodor Cocan, a fost hirotesit iconom stavrofor, cu drept de a purta brâu roșu și cruce pectorală.

De asemenea, părintele paroh Teodor Cocan a acordat acte de cinstire tuturor ctitorilor și binefăcătorilor bisericii.

Parohia Sânandrei Colonie a luat ființă în anul 2001, fiind păstorită de preotul Ioan Jurca, ulterior de preotul Ioan Covaci, iar, din anul 2013 până în prezent, de preotul Teodor Cocan.

Piatra de temelie a noii biserici a fost pusă la data de 29 iulie 2013 de către Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, cu binecuvântarea și din încredințarea vrednicului de pomenire Mitropolit Nicolae al Banatului.

Din motive financiare, lucrările efective s-au derulat odată cu venirea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Ioan în scaunul mitropolitan de la Timișoara, în anul 2014.

 Înaltpreasfinția Sa și preotul Teodor Cocan, într-o strânsă legătură cu Primăria Sânandrei și Consiliul Local, reprezentat de domnul primar Claudiu Coman, și cu credincioșii cu inițiativă din sat, dar și cu binefăcătorii din toate colțurile eparhiei, au contribuit deplin la ridicarea și edificarea actualei biserici și a întregul complex bisericesc.

Citeşte în continuare »
  • 9 Jan 2022
  • 3,285 vizualizari

Mitropolitul Banatului și-a sărbătorit onomastica la masă cu oamenii nevoiași

Mitropolitul Banatului și-a serbat onomastica vineri luând prânzul cu beneficiarii Centrului de Suport pentru Situații de Urgență și Criză din cadrul Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara. Mitropolitul este un sprijinitor important al instituției sociale, pentru care oferă periodic cantități însemnate de alimente.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioan a stat la masă cu persoane fără adăpost care în prezent locuiesc în 11 containere racordate la utilități din cadrul Centrului de Suport pentru Situații de Urgență și Criză de la Pădurea Verde, Timișoara.

Aceștia au mâncat hrană caldă împreună cu înaltul ierarh și i-au dedicat mai multe cântece de ziua lui, printre care și pricesne.

Momentul a fost imortalizat într-un tablou realizat pe loc de Sebastian Alexa, educator la unul din centrele Direcției de Asistență Socială Timișoara.

Mitropolitul Banatului le-a oferit mâncare caldă și migranților aflați în grija Direcției de Asistență Socială la Liceul CFR din localitate.

Generozitatea sărbătoritului s-a revărsat și către alte persoane nevoiașe, direcționând către Cantina Socială a Direcției de Asistență Socială Timișoara o cantitate importantă de legume, fructe și conserve, au transmis reprezentanții instituției.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioan este binecunoscut pentru tonele de alimente pe care le distribuie periodic către centrele sociale și spitalele publice din județul Timiș.

Citeşte în continuare »
  • 8 Jan 2022
  • 321 vizualizari

Praznicul Bobotezei, la Catedrala mitropolitană din Timișoara

Praznicul Botezului Domnului Iisus Hristos a constituit un moment de bucurie duhovnicească pentru credincioși timișoreni, care au participat la Sfânta Liturghie, oficiată la altarul Catedralei Mitropolitane „Sfinţii Trei Ierarhi” din Timişoara. Soborul preoților și al diaconilor, format din slujitorii catedralei, a fost condus de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului.

Conform tradiției Bisericii Ortodoxe, după apolisul Dumnezeieștii Liturghii din ziua Bobotezei, Înaltpreasfinţia Sa, împreună cu soborul slujitor, a oficiat Slujba Aghiasmei celei Mari, după care Chiriarhul Banatului a binecuvântat credincioşii, stropindu-i cu apă sfinţită.

În cuvântul de învățătură, Părintele Mitropolit Ioan a vorbit despre semnificația acestui mare praznic împărătesc, cunoscut, în popor, și ca Epifania sau Teofania Domnului.

După slujba de sfințire a apei, preoţii slujitori au împărţit credincioşilor prezenţi Agheasmă Mare, administraţia catedralei pregătind în acest an o capacitate de aprox. 4000 de litri de apă.

Diac. Răzvan Fibișan

Citeşte în continuare »
  • 6 Jan 2022
  • 1,317 vizualizari

Sfințire de capelă mortuară la parohiile Jupani și Sudriaș

            Joi, 30 decembrie 2021, capela mortuară care va deservi parohiile Jupani și Sudriaș a fost sfințită de către Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan al Banatului.

            La vremea amiezii Părintele Mitropolit a fost întâmpinat de către primarul comunei Traian Vuia, Vasile Petruescu și alte oficialități ale comunei, de numeroși credincioși îmbrăcați în frumosul port popular al zonei, precum și de un sobor de preoți, însoțiți de parohii Claudius Bihoi, Marian Borițoni și protopopul Făgetului Dorin Covaci.

            După slujba de sfințire a capelei, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit a vorbit credincioșilor adunați despre respectul datorat celor ce pleacă din lumea aceasta, despre faptul că această capelă va fi ca o gară din care cei care mor pleacă spre Împărăția cerurilor. De asemenea, Înaltpreasfinția Sa a amintit că cei care au plecat din lumea aceasta rămân în legătură cu noi, de aceea este important să îngrijim cimitirele și să îi pomenim în rugăciunile noastre.

            Capela mortuară a fost construită în decurs de trei luni prin grija Primăriei și a Consiliului Local Traian Vuia.

Citeşte în continuare »
  • 1 Jan 2022
  • 343 vizualizari

Mesajul Patriarhului Daniel cu ocazia Anului Nou 2022 | VIDEO

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis un mesaj video cu ocazia Anului Nou 2022.

Patriarhul le urează românilor La mulţi ani! şi le transmite cele mai calde urări de bine.

„Cu prilejul Anului Nou 2022, vă adresăm tuturor doriri de sănătate și fericire, pace și bucurie dimpreună cu salutarea tradițională: La mulți ani!”.

sursa: basilica.ro

Citeşte în continuare »
  • 29 Dec 2021
  • 114 vizualizari

BUCURIE DUHOVNICEASCĂ PENTRU CREDINCIOŞII LUGOJENI

În fiecare an, în cea de-a doua zi de Crăciun, preoții şi credincioșii lugojeni trăiesc momente de profundă bucurie și emoţie duhovnicească, prilejuite de vizita chiriahală a Înaltpreasfinţitului Părinte IOAN, Mitropolitul Banatului.

La orele dimineții, chiriarhul Banatului a fost întâmpinat în faţa bisericii „Adormirea Maicii Domnului” de către soborul de preoţi slujitori, în frunte cu Preaonoratul părinte vicar Ionel Popescu alături de Preaonoratul părinte Ionuţ Furdean – protopopul Lugojului, Preonoratul părinte Ioan Cerbu- parohul bisericii, Preacucernicul părinte Cristian Cerbu, Preacucernicul părinte Emanuel Gafiţa şi Cucernicul diacon Silviu Iordache. 

La această sărbătoare au participat sute de credincioși, dornici să primească binecuvântarea ierarhului bănăţean şi să-şi hrănească sufletele din cuvântul de învăţătură al Înaltpreasfinţiei Sale. Răspunsurile liturgice au fost date de corul bisericesc „Ion Vidu” dirijat de doamna prof. Alina Bogoevici. 

La finalul Sfintei Liturghii, după intonarea în comun a unor colinde tradiționale, Înaltpreasfinţia Sa a vorbit credincioșilor  despre evenimentele petrecute în urmă cu două mii de ani în Betleemul Iudeii dar şi despre unele amănunte importante legate  de fuga în Egipt a sfinților Iosif şi Maria împreună cu Pruncul Iisus. Totodată Părintele Mitropolit, i-a îndemnat pe credincioși să se străduiască să devină mereu „icoane vii cu care Dumnezeu doreşte să-şi împodobească „pereţii” din Rai, (…) pentru că noi, fiind creaţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, suntem chemaţi, prin Sfântul Botez, să devenim icoane sfinte. (…) Aşa cum o biserică este împodobită pe pereţi cu icoane pictate şi chipuri de sfinţi, şi noi putem face parte din acest ansamblu, însă nu aici în biserica pământească, ci în cea cerească, din Împărăţia lui Dumnezeu (…)” a conchis Înaltpreasfinţia Sa.

La rândul său, Preaonoratul părinte  Ioan Cerbu a adresat Înalpreasfinţitului un cuvânt de mulţumire pentru dragostea arătată preoţilor şi credincioşilor acestei parohii prin prezenţa sa în mijlocul comunităţii, oferindu-i totodată şi o icoană reprezentativă a Maicii Domnului. 

Biserica monument istoric „Adormirea Maicii Domnului”, este cea mai veche şi reprezentativă biserică ortodoxă din Lugoj, fiind ridicată între anii 1759 – 1766, avându-l ca ctitor pe obercneazul Gavrilă Gurean. 

Citeşte în continuare »
  • 27 Dec 2021
  • 2,711 vizualizari

Praznicul Nașterii Domnului, sărbătorit de timișoreni

De praznicul Nașterii Domnului, mii de credincioși bănățeni au venit la Catedrala mitropolitană „Sfinții Trei Ierarhi” din Timișoara, pentru a participa la Sfânta Liturghie oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

În cuvântul de învățătură, rostit la finalul slujbei euharistice, Mitropolitul Banatului a spus: „Prin mila lui Dumnezeu am ajuns la Peștera din Betleem, să ne închinăm Pruncului Divin, Oaspetelui Ceresc. Acesta a fost momentul astral din istoria mântuirii omului, când Fiul lui Dumnezeu vine pe pământ să-l caute pe om, comoara lui Dumnezeu răpită de păcat și de moarte. Nașterea lui Iisus Hristos a fost acel moment astral din istoria omenirii, după creație, când, în mod cu totul direct, Cerul s-a coborât pe pământ, s-a întâlnit Cerul cu pământul. Păcatul ridicase un munte de nerecunoștință între om și Dumnezeu. Omul alerga după moarte, în ea vedea alinarea durerilor pământești. Omul nu mai privea spre cer, ci numai spre pământ. Omul pierduse drumul spre Iubire. 

Azi, Hristos nu are nevoie de aur, de tămâie și de smirnă, ci are nevoie de iubirea noastră, de iubirea față de cei aflați în suferință, frații mai mici ai Lui: „Întrucât ați făcut unuia dintre acești frați ai Mei prea mici, Mie Mi-ați făcut” (Matei 25, 40). Iubiților, lacrimile pocăinței noastre sunt aurul cel așteptat de Hristos de la noi. Lacrimile omului cad în cer, nu pe pământ. Lacrimile sunt pâinea și cuvântul de mângâiere pentru cel aflat în suferință. Iată aurul, smirna și tămâia ta pe care le poți aduce lui Hristos azi și ori de câte ori vei trece prin fața unei case, unde vei vedea o mamă, o văduvă sau vreun frate care au nevoie de ajutorul tău. Nu fi nepăsător, ci ajută-i să fugă din foamete, din frig și din sărăcie. Vădindu-ne prin fapte, nu numai cu vorba, vom arăta că suntem devotați creștini, în care a rodit cuvântul Evangheliei lui Hristos”. 

Seara, după slujba Vecerniei, în monumentalul lăcaș de cult din capitala Banatului, a avut loc concertul tradițional de colinde, susținut de Corul Catedralei Mitropolitane, condus de pr. Dan Dragomir.

Citeşte în continuare »
  • 25 Dec 2021
  • 680 vizualizari

Pastorală la Nașterea Domnului -2021

† IOAN,

Din mila lui Dumnezeu,

Arhiepiscop al Timișoarei și 

Mitropolit al Banatului 

Iubitului nostru cler, cinului monahal

şi drept-credincioşilor creştini, har, milă

şi pace de la Dumnezeu Tatăl, iar de la noi,

părintească binecuvântare.

                                           „Din Egipt am chemat pe Fiul Meu.”

                                                                                    (Osea 11, 1)

Iubiți frați și surori în Domnul,

Prin mila lui Dumnezeu am ajuns la Peștera din Betleem, să ne închinăm Pruncului Divin, Oaspetelui Ceresc. Acesta a fost momentul astral din istoria mântuirii omului, când Fiul lui Dumnezeu vine pe pământ să-l caute pe om, comoara lui Dumnezeu răpită de păcat și de moarte.

Timpul așteptării se împlinise; până aici Legea Vechiului Testament l-a condus pe om, până aici, ca timp și ca loc, până la Betleemul Iudeii. De azi vorbim de timpul plinirii vremii: „Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege, ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere, ca să dobândim înfierea” (Galateni 4, 4-5). 

O, Preasfântă Fecioară, ce mare har ai aflat înaintea lui Dumnezeu, acela de a-L naște pe Fiul mântuirii noastre! Ce Părinți Sfinți te-au născut și cum pronia lui Dumnezeu a fost cu tine!

Iubiților, prin Întruparea Sa, Hristos ne-a deschis calea spre Sine ca Dumnezeu. Prin profeți, Dumnezeu a grăit mereu către poporul lui Israel, chemându-l să-I urmeze. 

Iată însă ce grăiește Dumnezeu prin Profetul Osea, cu aproape opt sute de ani înainte de Întruparea lui Hristos: „Dar poporul Meu este hotărât să se despartă de Mine. Îl strig, dar el nici nu ridică ochii spre Mine” (Osea 11, 7). Profetul Osea a trăit în timpul domniei lui Ieroboam al II-lea (783-743 î. Hr.), așa ne dă mărturie istoria, și așa grăia Dumnezeu prin el atunci. 

Oare aceste cuvinte nu ne sunt adresate și nouă astăzi, când Dumnezeu, prin Fiul Său, pe Care L-a trimis în lume, strigă către noi?! Către poporul lui Israel a strigat prin profeți, iar către noi strigă prin Fiul Său. Azi, tot mai mulți dintre frații noștri vor să se despartă de Dumnezeu și puțini mai sunt cei care își ridică ochii către Hristos Domnul. 

La Betleem, azi sunt mai mulți îngeri decât oameni. Mâhnitu-S-a Dumnezeu văzând starea poporului și totuși El nu Se răzbună. Își trimite Fiul în lume, nu într-un pelerinaj, ci ca prin Jertfă să-Și aducă poporul din nou în casa iubirii Sale. Mâhnit, dar iubitor mai grăiește Dumnezeu prin Osea: „O, cum te voi lăsa, Efraime! (…). Mila Mă cuprinde!” (Osea 11, 8) 

Iată, iubiților, ce praznic este cel de azi: Praznicul cel Mare al milei lui Dumnezeu. Acum, prin milă, primim cel mai de preț Dar de la Dumnezeu Tatăl, pe Fiul Său. Dacă dreptății lui Dumnezeu nu răspundem cum se cuvine și nu-I acceptăm totdeauna dreptatea, nici măcar acum, când Îl vedem pe Pruncul Iisus, nu putem să-I răspundem cu smerenie și cu recunoștință milei Sale celei cerești?! Analizând istoric, se vede că nu am răspuns cum se cuvine milei lui Dumnezeu față de noi. Să ne amintim de atitudinea lui Irod, când au sosit magii și i-au adus și lui vestea Nașterii Pruncului Împărat. Aici vedem o sincopă în gândirea lui Irod, el nu-și trimite ostașii cu magii să-L caute pe Pruncul Împărat și apoi să-L ucidă. Însă, după plecarea magilor, îngerul lui Dumnezeu îi dă poruncă în vis lui Iosif să ia Pruncul și pe Mama Sa și să fugă în Egipt: „Scoală-te, ia Pruncul și pe Mama Lui și fugi în Egipt și stai acolo până ce-ți voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să Îl ucidă” (Matei 2, 13). 

Iată purtarea de grijă a lui Dumnezeu față de Pruncul Iisus, față de Fecioara Maria și de Dreptul Iosif, cel care își asumase marea responsabilitate de-a o ocroti pe tânăra Fecioară atunci când a părăsit Templul din Ierusalim. 

De ce în Egipt?! Ca astfel să se împlinească ceea ce spune Scriptura: „Când Israel era tânăr, eu îl iubeam, și din Egipt am chemat pe Fiul Meu” (Osea 11, 1). „Din Egipt am chemat pe Fiul Meu” nu este o metaforă poetică, ci are un fundament istoric bine întemeiat. În vremea Mântuitorului Hristos, în Egipt trăiau câteva sute de mii de israeliți, Egiptul fiind astfel locul de scăpare pentru cei năpăstuiți de legile celor care guvernau atunci Țara lui Israel. Aici, în Egipt, îngerul lui Dumnezeu i-a trimis pe Iosif împreună cu Pruncul și cu Mama Sa. 

„Mila Mă cuprinde”, zice și azi Dumnezeu către noi.

Doamne, fără mila Ta pierim pe valurile atât de învolburate ale acestei lumi. 

Nu ne părăsi! 

Iubiți frați și surori în Domnul,

Dacă Irod s-a întristat de venirea în lume a lui Mesia, au fost însă oameni care L-au primit cu bucurie și anume păstorii din ținutul Betleemului. Bucurie mare a fost și în rândul îngerilor. Iată, ceata îngerească a cântat cu bucurie, dând slavă lui Dumnezeu pentru cele văzute și de cele împlinite (cf. Luca 2, 13-14); văd și îngerii descoperită „Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută” (Troparul Născătoarei, glas 4). 

Cred că păstorii au fost primii oameni care au venit cu darurile lor la Pruncul Iisus. Ei nu I-au adus daruri scumpe asemenea magilor, aur, tămâie și smirnă (cf. Matei 2, 11), ci I-au adus sudoarea frunții lor de păstor: „Să mergem, dar, până la Betleem, să vedem cuvântul acesta ce s-a făcut și pe care Domnul ni l-a făcut cunoscut. Și grăbindu-se, au venit și au aflat pe Maria și pe Iosif și pe Prunc culcat în iesle. Și văzându-L, au vestit cuvântul grăit lor despre acest copil” (Luca 2, 15-17). 

Nașterea lui Iisus Hristos a fost acel moment astral din istoria omenirii, după creație, când, în mod cu totul direct, Cerul s-a coborât pe pământ, s-a întâlnit Cerul cu pământul. Păcatul ridicase un munte de nerecunoștință între om și Dumnezeu. Omul alerga după moarte, în ea vedea alinarea durerilor pământești. Omul nu mai privea spre cer, ci numai spre pământ. Omul pierduse drumul spre Iubire. 

Moartea, în esența ei, nu este iubire, ci frângere a oaselor, dar nu și a vieții. 

Omul iubea mai mult întunericul, și nu Lumina: „Că oricine face rele, urăște lumina și nu vine la Lumină, pentru ca faptele lui să nu se vădească” (Ioan 3, 19-20). Și azi vedem cum unii dintre frații noștri vor să pună în lanțuri lumina, să nu se vadă fărădelegile acestei lumi. În întuneric, cred ei că păcatul n-ar fi văzut de Creator. 

Fraților, Evanghelia lui Hristos ne îndeamnă să ne renaștem și noi azi din uitare, să ne regăsim drumul spre noi și spre semenii noștri. 

Cât de aproape ne este inima din noi și n-o găsim, n-o deschidem să intre în ea, să Se odihnească și să Se roage Duhul Sfânt: „De asemenea și Duhul vine în ajutorul slăbiciunii noastre, căci noi nu știm să ne rugăm cum trebuie, ci Însuși Duhul Se roagă pentru noi cu suspine negrăite” (Romani 8, 26). Nu căutăm nevăzutul din noi, ci ne îndreptăm mintea spre întunericul astral. Omul a fost semănat de Dumnezeu să răsară în veșnicie, iar el vrea să rămână mereu în subsolul vremelnicei istorii.

La Întruparea Sa, Hristos nu ia chip de înger, ci chip iconic, de om, și-i arată omului că este și el chemat să fie o icoană vie. Azi se împlinește încă o dată ce scrie în Cartea Facerii: „Și a zis Dumnezeu: «Să facem om după chipul și după asemănarea Noastră (….)». Și a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său” (Facere 1, 26-27). 

Priviți icoana Nașterii Domnului și veți vedea lumina de pe fața Pruncului. Ce frumusețe divină! Așa era și fața lui Adam înainte de căderea în păcat.

Lumina și iubirea erau înveșmântate în veșnicie.

Iată, vedem și icoana istorică a lui Hristos, Cel Care, de azi, este Dumnezeu și Om: Dumnezeu adevărat și Om adevărat. L-am văzut prin mărturia Sfinților Evangheliști ca Dumnezeu, făcând minuni, dar L-am văzut, așa cum L-a văzut și Isaia Profetul, suferind ca Om, părăsit de toți și atârnat pe lemnul Crucii. 

Iubiților,

Omul, în viața lui, trece prin mari provocări, dar se pare că cele mai grele provocări sunt acelea de a iubi și de a trece pragul bisericii. Iată, omul împlinește unele din poruncile Evangheliei, însă, când e vorba de porunca iubirii, aici ne poticnim cei mai mulți dintre noi. 

Cât de greu este a urî, a face rău și cât de ușor și de plăcut lui Dumnezeu este a face binele! Cui îi ceri ajutorul când faci rău, iubite frate creștine?! Și cui îi ceri ajutorul când faci binele?! Unde privești când faci rău și unde privești când faci binele?! 

Să privim de azi spre această icoană a Nașterii Domnului, știind că milă I-a fost lui Dumnezeu de noi, atunci când Și-a trimis Fiul în lume s-o izbăvească din robia păcatului și a morții. 

Iubiți frați și surori,

Iată au ajuns și magii la Peștera din Betleem. Sunt osteniți de drum, dar vedem în mâinile lor darurile pe care le-au adus Pruncului Împărat, iar pe chip, bucuria de a-L întâlni pe Cel Care a făcut cerul și pământul. După colindul îngerilor: „Slavă întru cei de Sus, lui Dumnezeu, și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14), care i-a adus bucurie Maicii Domnului, iată acum o altă bucurie și mângâiere adusă de către cei trei magi. Darurile magilor erau de mare preț, probabil că valorificându-le, Dreptul Iosif va fi reușit să asigure fuga în Egipt. Am putea spune că astfel și magii L-au ajutat pe Prunc să fugă în Egipt. 

Dacă magii I-au adus daruri lui Iisus, oare noi, azi, cui ducem daruri?! Azi, Hristos nu are nevoie de aur, de tămâie și de smirnă, ci are nevoie de iubirea noastră, de iubirea față de cei aflați în suferință, frații mai mici ai Lui: „Întrucât ați făcut unuia dintre acești frați ai Mei prea mici, Mie Mi-ați făcut” (Matei 25, 40). 

Iubiților, lacrimile pocăinței noastre sunt aurul cel așteptat de Hristos de la noi. Lacrimile omului cad în cer, nu pe pământ.

Lacrimile sunt pâinea și cuvântul de mângâiere pentru cel aflat în suferință. Iată aurul, smirna și tămâia ta pe care le poți aduce lui Hristos azi și ori de câte ori vei trece prin fața unei case, unde vei vedea o mamă, o văduvă sau vreun frate care au nevoie de ajutorul tău. Nu fi nepăsător, ci ajută-i să fugă din foamete, din frig și din sărăcie. 

Vădindu-ne prin fapte, nu numai cu vorba, vom arăta că suntem devotați creștini, în care a rodit cuvântul Evangheliei lui Hristos. 

Iubiți fii duhovnicești,

Acum, la acest Praznic al milei, Îl rog pe Bunul Dumnezeu să vă mângâie pe toți, mai ales pe cei aflați în suferință și să-Și reverse mila Sa cea bogată peste neamul nostru greu încercat în aceste vremi. 

Să aveți parte cu toții de sănătate, de pace și de bucurii în Duhul Sfânt!

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, azi, fiecare casă de creștin este un Betleem. 

Vino, mângâie și miluiește! 

† Ioan

al Banatului

Dată în Reședința noastră Mitropolitană din Timișoara, la 25 Decembrie 2021. 

Citeşte în continuare »
  • 24 Dec 2021
  • 361 vizualizari

Îndemn pastoral

Cu ajutorul bunului Dumnezeu am ajuns la praznicul Nașterii Domnului, urmând să prăznuim cu bucurie duhovnicească, și sărbătorile care deschid noul an: Tăierea Împrejur cea după trup a Domnului și Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Botezul Domnului sau Boboteaza și sărbătoarea cinstirii Sfântului Proroc, Înaintemergător și Botezător Ioan.

Aceste binecuvântate praznice creștine sunt legate tainic între ele fiindcă ne pun în față momente sfinte din istoria mântuirii neamului omenesc privitoare la întruparea Fiului lui Dumnezeu, venirea Lui în lume, smerirea Lui și dragostea Lui față de oameni.

După datina străbună, în preajma acestor praznice, preoții efectuează vizite pastorale la casele credincioșilor, ducându-le vestea Nașterii Domnului și sfințindu-le casele cu Agheasma Mare de la Bobotează. Împlinind această creștinească rânduială, slujitorii sfintelor altare au posibilitatea de intra în legătură directă cu credincioșii, de a le cunoaște modul de viață, nevoile și necazurile care îi apasă. Prin urmare, îndemnăm pe toții preoții din cuprinsul eparhiei, să întocmească o evidență cu familiile sărace, familiile cu mulți copii aflate în lipsuri materiale, cu credincioșii în vârstă, bolnavi și singuri, și cu alte cazuri sociale grele, pentru a-i putea ajuta cu îmbrăcăminte, alimente, medicamente și lemne de foc.

Atenție specială se cuvine și față sutele de copii care au fost trimiși în țară, de părinții lor care lucrează în străinătate, și au fost înscriși în școlile românești, fiind lăsați în grija bunicilor sau a altor rude. Îndemnăm preoții să identifice aceste cazuri și să sprijine integrarea lor în școli și în comunitatea parohială, în viața liturgică și filantropică a Bisericii, pentru ca și în sufletul lor să se sălășluiască bucuria, pacea și lumina Betleemului.

Prin aceste acțiuni de întrajutorare creștină și fapte de milostenie urmăm și noi pilda Mântuitorului nostru Iisus Hristos, arătându-ne credința și dragostea față de semeni într-un mod concret, aducând în viețile și sufletele celor necăjiți și întristați, o rază de speranță, de credință și de mângâiere.

† IOAN
Arhiepiscopul Timișoarei
și Mitropolitul Banatului

Citeşte în continuare »
  • 23 Dec 2021
  • 616 vizualizari

Acțiune caritabilă în parohia Bencecu de Jos

În fiecare an,  în preajma praznicului Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, în parohia Bencecu de Jos, din cadrul Protopopiatului Timișoara II, are loc o acțiune caritabilă de amploare care se desfășoară cu ajutorul unor oameni cu suflet mare din Timișoara și cu implicarea directă a părintelui paroh Vasile Mînea.

Astfel, sâmbătă 18 decembrie a.c. „Caravana lui Moș Crăciun” așa cum este denumit mijlocul de transport care aduce în fiecare an aceste daruri, a poposit în localitățile Bencecu de Jos și Bencecu de Sus, precum și în alte localități învecinate, pentru a face o bucurie și a aduce un zâmbet pe fețele copiilor și ale oamenilor cu posibilități materiale reduse.

Au fost împărțite pachete consistente cu alimente: zahăr, ulei, faină, paste făinoase, conserve, dulciuri,  unui număr aproximativ de optzeci de familii din cele două localități, având o valoare de 12.500 de lei.

Știind că ,,cel ce are milă de sărman împrumută Domnului și El îi va răsplăti fapta lui cea bună” (Pildele lui Solomon, XIX, 17), părintele Vasile a mulțumit binefăcătorilor, rugând pe Dumnezeu să le răsplătească jertfa.

Parohia Bencecu de Jos, cu filia Bencecu de Sus, din cadrul Protopopiatului Timișoara II, se situează la aproximativ 25 km nord-est de municipiul Timișoara, cea mai importantă arteră, drumul național DN691 Timișoara – Lipova, trece la 5 km est de sat. Biserica cu hramul ,,Sfântul Nicolae” din Bencecu de Jos s-a zidit în anul 1899, iar biserica din Bencecu de Sus a fost terminată în anul 2008 și a fost târnosită de către Preasfințitul Paisie Lugojanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei.

Părintele paroh Vasile Mînea, care a preluat parohia în anul 2011, s-a remarcat printr-o activitate deosebită. Din punct de vederea administrativ a renovat cele două biserici, cele două case parohiale și a întreținut cimitirele parohiale în mod exemplar. Din punct de vedere social-filantropic parohia s-a îngrijit de persoanele nevoiașe din comunitate, construind și o casă pentru o familie cu mai mulți copii, dar fără posibilități materiale. Chiar acum parohia renovează acoperișul unei case care a fost afectată de un incendiu.

Preot Cristian Păiș

Citeşte în continuare »
  • 20 Dec 2021
  • 400 vizualizari