La sărbătoarea “Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul”, Mănăstirea Morisena-Cenad, din Arhiepiscopia Timişoarei şi-a prăznuit hramul. Cu acest prilej, zeci de credincioşi bănăţeni şi-au îndreptat paşii spre aşezământul monahal de la graniţa României cu Ungaria, pentru a participa la sfintele slujbe închinate Înaitemergătorului Domnului.
Sfânta Liturghie a fost oficiată în paraclisul de vară al mănăstirii, de Preasfinţitul Paisie Lugojanul, Episcop- vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în frunte cu arhim. Simeon Stana, exarhul mănăstirilor din cuprinsul eparhiei şi pr. Gheorghe Sutac, protopopul Sânnicolaului Mare. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic “Sfântul Ioan Damaschin” al studenţilor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad.
În finalul slujbei, ierarhul a transmis credincioşilor prezenţi şi obştii monahale, conduse de monahia Ştefania Fronea, binecuvântarea şi purtarea de grijă a Înalt Preasfinţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului
Cea mai veche aşezare monahală din ţară
Mănăstirea Morisena, din comuna Cenad, judeţul Timiş, a fost înfiinţată în anul 2003 deoarece la Cenad, vechea Morisena, exista, în jurul anului 1002, o mănăstire de călugări răsăriteni – cea mai veche atestată documentar de pe teritoriul ţării noastre. De aceea, cu timpul, s-a constatat că prezenţa unui lăcaş monahal în acea parte a eparhiei ar contribui la revigorarea vieţii bisericeşti. Astfel, cu binecuvântarea Întâistătătorului Banatului, Înalt Preasfinţitul Nicolae, a fost sfinţit terenul aflat la hotarul comunei Cenad, donat de primărie, şi pusă piatra de temelie pentru biserica noului aşezământ monahal, încredinţat spre ocrotirea Sfântului Ioan Botezătorul. Noul lăcaş de cult a fost târnosit la 24 iunie 2005 de PS Lucian, Episcopul Caransebeşului, la vremea aceea Episcop- vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei. Tot atunci, s-au binecuvântat corpul de clădire şi paraclisul de vară, toate construite în plin câmp, altădată pe un loc arabil. În prezent, obştea mănăstirii numără zece vieţuitoare, stareţă fiind monahia Ştefania Fronea, iar duhovnic ieromonahul Matei Hădărig.
