Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţiei Sale, Părintele nostru Mitropolit Nicolae, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Timişoarei împreună cu Filarmonica Banatul vor da curs unui nou eveniment care îşi propune să readucă în actualitate şi în conştiinţele noastre pe cei care „cu credinţă şi cu dragoste, prin moarte şi prin viaţă, L-au mărturisit pe Hristos.”
Manifestarea se sprijină pe această tematică pentru a-l evoca pe Părintele Ioan Negruţiu cel care a fost vreme de douăzeci şi patru de ani, duhovnicul Mănăstirii Timişeni.
Programul cuprinde conferinţe, recital de poezie şi muzică sacră.
Joi 6 septembrie 2012
Ora 10.00 Mănăstirea Timişeni – Şag
Sfânta Liturghie şi Parastas ridicat pentru Părintele Ioan Negruţiu
Ora 18.00 Sala Capitol a Filarmonicii Banatul Timişoara
Conferinţe:
Părintele Ioan Duhovnicul
Protosinghelul Mihail Duma, Mănăstirea Timişeni-Şag
Despre demnitate şi curaj în viaţa Preotului Ioan Negruţiu
Profesor Dr. Lucian Petrescu la Universitatea de Medicină şi Farmacie Timişoara şi Membru al Uniunii Scriitorilor
***
Răniţi de iubire… Poezie şi Muzică
Poezia după gratii în interpretarea actriţei Maria Ploae
(Radu Gyr, Nichifor Crainic, Sergiu Mandinescu, Demostene Andronescu şi Vasile Voiculescu)
Sorin Petrescu (pian), Lucian Petrila (vioară), Ovidiu Cozma (tenor)
Moderator: Maria Dragomirescu
PREOTUL IOAN NEGRUŢIU – Biografie
Născut la 9 iulie 1915, în satul Borşa, comuna Săcădat, judeţul Bihor, din părinţii Simion şi Floarea, agricultori, Ioan Negruţiu s-a confruntat, de la vârsta cea mai fragedă, cu greutăţile vieţii pământeşti. Potrivit propriei mărturisiri, încă de la naştere, a fost firav şi bolnav, aşa încât pe la vârsta de trei luni i s-a pregătit sicriul. Dumnezeu a avut însă un plan cu el şi i-a rânduit să-L slujească, să propovăduiască Evanghelia şi să arate oamenilor “cărarea Împărăţiei”.
Clasa I primară a frecventat-o în satul natal, însă, din pricina sărăciei, a mers la şcoală numai la începutul şi la sfârşitul anului şcolar. Învăţătoarea a observat calităţile copilului Ioan şi, împreună cu soţul său, care era directorul şcolii, l-a înscris la un orfelinat din Oradea, unde a beneficiat de bursă. Studiile secundare le-a urmat în cadrul seminariilor teologice din Edineţ (Basarabia) şi “Sfântul Andrei” din Galaţi, pe care l-a absolvit în anul 1934.
Între anii 1934 şi 1938 a studiat la Facultatea de Teologie din Bucureşti, iar apoi a urmat cursurile Seminarului Pedagogic Universitar, pe care le-a absolvit în anul 1942. În acelaşi an a fost hirotonit diacon şi preot celib de către episcopul martir Nicolae Popoviciu al Oradiei, care l-a numit profesor la şcolile confesionale din oraşul Beiuş. Aici a activat din 1945 şi până în 1948, când a fost arestat şi închis în beciurile Securităţii din Oradea. Procesul a fost judecat la Cluj, preotul Ioan Negruţiu fiind condamnat ca “duşman al poporului” la 10 ani de muncă silnică. După ispăşirea pedepsei, a fost eliberat, dar nu peste mult timp a fost arestat din nou. În total, a făcut şaisprezece ani de închisoare la Aiud, Cluj, Gherla, Jilava şi Canal.
După decretul din 1964, preotul Ioan Negruţiu a fost eliberat şi a avut posibilitatea de a-şi valorifica talanţii cu care l-a înzestrat Dumnezeu atât pe tărâm pastoral ca preot paroh, duhovnic şi predicator iscusit, dar şi în administraţia bisericească. Astfel, din 1965 şi până în 1967 a funcţionat ca preot paroh la Parohia Cihei din Bihorul natal, secretar şi inspector eparhial la Episcopia Oradiei (1968-1971), profesor şi director la Seminarul Teologic Special de la Curtea de Argeş (1971-1976), inspector general patriarhal şi membru al Consistoriului Central Bisericesc (1976-1979) şi redactor principal al revistei “Mitropolia Banatului” (1979-1981).
La data de 1 ianuarie 1982, preotul Ioan Negruţiu a fost transferat din postul de redactor principal la editură în postul de preot duhovnic la Mănăstirea Timişeni Şag. Lucrarea sa duhovnicească în acest aşezământ monahal situat la marginea Timişoarei a devenit rapid cunoscută, predicile elevate, bine documentate, din care nu lipseau citate culese din Sfinţii Părinţi şi din operele unor mari filosofi ai lumii, şi mai ales calităţile sale de duhovnic smerit la cugetare şi blând sporind numărul credincioşilor, foarte mulţi tineri venind aici să se îmbogăţească sufleteşte şi să primească hrană spirituală.
Preotul Ioan Negruţiu a făcut parte, aşadar, din rândul celor 1.725 de clerici ortodocşi, între care 31 de ierarhi, unii scoşi din scaun şi morţi în împrejurări obscure (Irineu Mihălcescu, Nicolae Popoviciu ş.a.), care au suferit la Canal, în închisori, deportări şi lagăre. Din pricina asprului regim de detenţie suferit mai bine de 16 ani, sănătatea preotului Ioan Negruţiu s-a deteriorat tot mai mult până când, în 1996, a căzut la pat şi, timp de şapte ani, a fost îngrijit de maici în modesta chilie de la mănăstire, fiind vizitat de toţi cei ce l-au cunoscut, l-au preţuit şi îndrăgit. S-a stins din viaţă la 22 octombrie 2003 şi a fost înmormântat în cimitirul mănăstirii.
(sursa: Ziarul Lumina, ediţia de Banat, autor: Pr. I. Popescu)
