Liturghie eclesială și filantropie socială
În pragul sărbătorilor pascale, și nu numai, Arhiepiscopia Timișoarei dezvoltă o lucrare misionară integrală, în care Liturghia (de la altarul Bisericii) să fie unită cu filantropia (liturghia de la „altarul fratelui”), iar viața de rugăciune să se împletească, armonios, cu slujirea diaconală a aproapelui.
Astfel, prin implicarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, Arhiepiscopia Timișoarei a oferit semenilor, aflați în suferință și nevoi, produse alimentare și articole vestimentare, ca expresie a rodirii vieții spirituale din Biserică în viața socială a creștinilor.
Tradiția vopsirii ouălor, la Mănăstirea Timișeni-Șag
În Sfânta și Marea Zi de Vineri, când în Biserica Ortodoxă se face pomenirea Sfintelor și Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru lisus Hristos, obștea de maici a Mănăstirii Timișeni, departe de forfota orașului și de febra cumpărăturilor, continuă o frumoasă tradiție de vopsire a ouălor, păstrată încă de la întemeierea mănăstirii.
După săvârșirea Ceasurilor Împărătești, maicile au robotit în bucătăria vetrei monahale, pregătind aproximativ 1000 de ouă, pe care le-au vopsit, printr-o metodă naturală și tradițională, în coji de ceapă roșie. După procesul de vopsire, ouăle, aflate în cofraje, au fost așezate în iarba din curtea mănăstirii, în formă de cruce, reiterând frumoasa tradiție din folclorul religios, care relatează că, în Vinerea Mare, Maica Domnului, venind pe Golgota pentru a-și plânge Fiul răstignit, a pus lângă cruce un coș cu ouă, care s-au înroșit de la sângele care picura din rănile Mântuitorului Iisus Hristos.
Ouăle roșii, simbol al vieții și al jertfei Fiului lui Dumnezeu, vor fi oferite, în noaptea Sfintei Învieri, ostenitorilor mănăstirii, precum și credincioșilor care vor veni la liturghia pascală.
Vecernia punerii în mormânt și Denia Prohodului Domnului, la Catedrala mitropolitană
Potrivit tradiției liturgice, în Sfânta și Marea Vineri, la Catedrala mitropolitană din Timișoara, un sobor de preoți și diaconi au săvârșit, în prezența unui număr mare de credincioși, slujba Vecerniei punerii în mormânt, în cadrul căreia se scoate, în mijlocul, bisericii Sfântul Epitaf.
Sfânta slujbă rememorează evenimentele mântuitoare din Sfânta Zi de Vineri, petrecute la Ierusalim, când Iosif din Arimateia a coborât Trupul Domnului de pe Cruce, îngropându-l într-un mormânt nou, peste ușa căruia a prăvălit o piatră.
La orele serii, sute de timişoreni au venit la Catedrala din Timișoara, pentru a participa la Slujba Deniei Prohodului Domnului. Sfânta slujbă a fost oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.
Credincioșii au înălţat rugăciuni şi au cântat antifonic Prohodul Domnului în jurul Sfântului Epitaf, împreună cu întreg soborul slujitorilor, închipuind, tainic, pe cei care, cu evlavie, L-au coborât pe Mântuitorul Hristos de pe Cruce şi L-au aşezat în mormânt.
La sfârșitul Doxologiei, a avut loc tradiționala procesiune în jurul Catedralei mitropolitane, care simbolizează ducerea către mormânt a Mântuitorului. După procesiune, toţi credincioșii prezenți au intrat în sfântul locaș, trecând pe sub Sfântul Epitaf. Apoi, Sfântul Epitaf a fost reașezat în Mormânt, cântându-se troparul „Iosif cel cu bun chip…”.
La finalul deniei, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Ioan a adresat un cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a reliefat contextul evenimentelor petrecute în cea mai tulburătoare zi din istoria omenirii.
***
Cântarea Prohodului Domnului simbolizează tânguirea întregii creații lângă mormântul Mântuitorului Iisus Hristos. Textul slujbei îmbină profunzimea teologică şi frumusețea poetică şi prezintă, într-o formă concentrată, învățătura Bisericii despre Răstignirea şi Moartea Mântuitorului Iisus Hristos, ce îşi găsesc desăvârşirea în Învierea Sa cea de a treia zi.
