Numeroși credincioși bănățeni au participat astăzi, de praznicul Schimbării la Față a Domnului și Mântuitorului Iisus Hristos, la hramul Mănăstirii Săraca, din Protopopiatul Deta, Județul Timiș. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost oficiată în Paraclisul de vară al mănăstirii de către Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, împreună cu mai mulți clerici din eparhie. În cadrul Dumnezeieștii Liturghii, Preasfinția Sa a hirotonit întru diacon pe teologul Răzvan Marinescu, ce va fi numit preot în Parohia Sacoșu Mare, din Protopopiatul Lugoj. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul bizantin „Sfântul Ierarh Nicolae” al Facultății de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara, condus de dr. Ionuț Ardelean.
Cuvântul de învățătură a fost rostit de către Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, care a reliefat aspectul teofanic al sărbătorii, întrucât, pe Taborul plin de lumină, ochii Apostolilor au văzut cum trupul omenesc al lui Hristos a reflectat strălucirea slavei dumnezeiești. De asemenea, Părintele Episcop-vicar a subliniat faptul că, pe Tabor, s-a manifestat slava și frumusețea originară în care omul a fost creat de Dumnezeu și pe care Adam a pierdut-o prin căderea în păcat, dar pe care Hristos a restaurat-o, oferind, astfel, omului posibilitatea de a o redobândi.
Potrivit tradiţiei, în cadrul slujbei, au fost binecuvântate prinoasele aduse de credincioşi, iar după Sfânta Liturghie, a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru vieţuitorii mănăstirii trecuţi la cele veşnice.
***
Mănăstirea Săraca, una dintre cele mai vechi așezări monastice din Banat, este atestată documentar la sfârșitul sec. al XIII-lea, sub numele de Mănăstirea Șemlacului de câmpie. Biserica cu hramul „Schimbarea la Față”, singura rămasă din ansamblul fostei mănăstiri, este un valoros monument de artă ce datează de la jumătatea secolului al XVI-lea. În pronaos se păstrează mai multe fragmente de pictură din sec. al XVI-lea. Restul picturii datează din 1730 şi este realizată de zugravii Andrei, fiul său Andrei, Ioan şi Chiriac, vrednici urmaşi ai iconografiei bizantine din ţara noastră. În prima jumătate a sec. al XVIII-lea, la Mănăstirea Săraca a funcționat o școală, ai cărei dascăli erau călugări români. Prin bogata sa istorie, dar şi prin armonia deosebită a elementelor bizatine ce îmbogăţesc podoaba sa artistică, străvechea biserică a mănăstirii este cel mai reprezentativ lăcaş de cult din cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei.
