Raportul de activitate pe anul 2010

ARHIEPISCOPIA TIMIŞOAREI
Adunarea Eparhială – sesiunea de lucru din 11 decembrie 2010
Raportul general de activitate în cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei pe anul 2010
Ne aflăm la cea dintâi sesiune ordinară a Adunării Eparhiale din actuala legislatură, după

sesiunea de constituire, ţinută la data de 15 mai 2010, ca urmare alegerilor ce au avut loc în ziua de joi, 15 aprilie a.c. în cele 10 circumscripţii electorale din cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei.
În cele ce urmează ne propunem să prezentăm activitatea bisericească, culturală, economică, patrimonială şi social-filantropică din eparhie desfăşurată în anul pe care-l vom încheia nu peste multă vreme şi, pe baza datelor prezentate, a analizei ce se va face în plen şi în comisiile de lucru să fie adoptate măsurile ce se impun pentru ca activitatea bisericească din eparhia noastră, în anul ce urmează, să fie pe măsura aşteptărilor şi exigenţelor credincioşilor, nu mai puţin a misiunii ce o are Biserica în societatea românească.

Făcând o retrospectivă a anului 2010 în planul vieţii sociale din ţara noastră vom constata că marea majoritate a clericilor şi credincioşilor noştri au resimţit şi resimt din plin efectele crizei morale şi economico-financiare cu care se confruntă, de altfel, întreaga societate românească. Pe fondul acestei crize, starea de sărăcie a populaţiei s-a adâncit, tensiunile sociale s-au intensificat, protestele şi grevele sunt tot mai multe, destui români, mai ales tineri, iau drumul străinătăţii, pentru a-şi putea câştiga cele necesare traiului de zi cu zi şi a-şi întreţine familia. Tot mai multe familii, tineri şi vârstnici, fii şi fiice ai Bisericii noastre, au ajuns la limita de supravieţuire, la disperare, din cauza şomajului, salariilor mici, creşterii preţurilor la alimente şi la întreţinerea locuinţelor, dar şi datorită taxelor multe şi împovărătoare, în timp ce aceia pe care i-au ales să conducă destinele ţării sunt interesaţi doar de bunăstare . O asemenea situaţie tot mai îngrijorătoare se constată apoi în parohiile situate în mediul rural, mai ales din cauza depopulării prin plecarea tinerilor la oraş ori în străinătate, a traiului greu, precum şi a veniturilor mici.

Criza morală şi economică prin care trecem şi care se accentuează cu fiecare zi, a afectat şi viaţa bisericească sub raportul relaţiilor inter-umane şi totodată, economic-gospodăresc, tot mai multe fiind parohiile care întâmpină greutăţi cu întreţinerea lăcaşurilor de cult şi tot mai mulţi fiind preoţii care nu-şi realizează salariul pe mai multe luni ale anului în curs.

În plan bisericesc, anul 2010 a fost declarat de Sfântul Sinod an omagial al „Crezului ortodox şi al Autocefaliei româneşti”, cu acest prilej în eparhia noastră fiind organizate manifestări cu caracter teologic şi cultural la Centrul eparhial, oficiile protopopeşti şi Facultatea de Teologie. Tot sub aspect bisericesc amintim că în luna ianuarie au avut loc alegeri pentru organele parohiale la toate parohiile din cuprinsul Patriarhiei Române, iar în luna aprilie alegerile pentru Adunările Eparhiale care au dus mai apoi la constituirea Adunării Naţionale Bisericeşti şi Consiliului Naţional Bisericesc în noua lor componenţă.

Pentru Mitropolia Banatului un moment important l-a constituit sfinţirea catedralei episcopale din Caransebeş de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în prezenţa multor ierarhi, preoţi, monahi şi credincioşi din Mitropolia Banatului. De asemenea, în data de 18 noimebrie 2010, la sediul Centrului nostru eparhial a avut loc o şedinţă a Sinodului mitropolitan cu participarea tuturor ierarhilor din Mitropolia Banatului, la care au fost discutate modalităţile practice de punere în aplicare a hotărârilor Sfântului Sinod, dar şi problemele administrativ-bisericeşti, monahale şi disciplinare.

În continuare, prezentăm activitatea bisericească din cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei, desfăşurată pe multiple planuri, cu sublinierea că ea s-a desfăşurat în conformitate cu Statutul de organizare şi funcţionare a Bisericii Ortodoxe Române, în concordanţă cu hotărârile Sfântului Sinod, ale Adunării Eparhiale adoptate în sesiunea din 12 decembrie 2009 şi cu deciziile Consiliului Eparhial. Precizăm de asemenea, că toate problemele importante ale eparhiei au fost supuse analizei şi aprobării Consiliului Eparhial întrunit în şedinţe lunare, ţinute cu regularitate, la care au fost invitaţi şi părinţii protopopi, căutându-se de fiecare dată rezolvarea corespunzătoare a cauzelor înscrise pe ordinea de zi. Au fost şi situaţii în care Consiliul Eparhial a trebuit să revină asupra unor hotărâri sau să dezbată aceeaşi cauză în mai multe şedinţe cum a fost, de pildă, cazurile preoţilor Lucian Luchescu de la parohia Bara, protopopiatul Lugoj şi Matei Petru Codruţ de la parohia Bulgăruş, protopopiatul Sânnicolau Mare sau situaţia preoţilor divorţaţi şi recăsătoriţi ori a celor pensionabili.

I. Asigurarea asistenţei religioase

Atenţia Consiliului Eparhial s-a îndreptat îndeosebi asupra asigurării asistenţei religioase a credincioşilor din cele 273 de parohii şi 71 de filii, dar şi de la catedrala mitropolitană, aceeaşi grijă fiind arătată faţă de bolnavii din spitale, vârstnicii din cămine şi azile, militarii din armată, poliţie şi jandarmerie, copiii din leagănele pentru îngrijirea lor, deţinuţii din Penitenciarul Timişoara şi minorii aflaţi în centrul special de la Buziaş. S-a avut în vedere, de asemenea, viaţa monahală desfăşurată în cele 10 mănăstiri ale eparhiei, insistându-se ca vieţuitorii să ia parte la slujbele religioase şi la treburile obşteşti, străduindu-se, totodată, să-şi îmbunătăţească cunoştinţele de Teologie, tipic, muzică bisericească şi să-şi finalizeze studiile teologice.

Urmărind o asigurare cât mai corespunzătoare a asistenţei religioase a tuturor credincioşilor, Consiliul Eparhial a luat unele măsuri de natură administrativ-bisericească şi organizatorică şi anume : împărţirea protopopiatului Timişoara în două unităţi administrativ-bisericeşti, protopopiatul Timişoara I având 45 de parohii şi 9 filii, iar protopopiatul Timişoara II 53 de parohii şi 10 filii. Au fost înfiinţate apoi parohiile Făget II şi Giroc II şi, datorită scăderii numărului de credincioşi, au fost desfiinţate parohiile Sărăzani, protopopiatul Făget, Topolovăţu Mic, protopopiatul Lugoj, Uihei, protopopiatul Sânnicolau Mare, care au fost transformate în filii ale parohiilor Bârna şi Topolovăţu Mare şi respectiv, Bulgăruş.

În acelaşi scop al asigurării asistenţei religioase a credincioşilor au fost înfiinţate posturile II de preot de la parohiile Ghiroda Nouă şi Remetea Mare, protopopiatul Timişoara II, postul IV de preot la parohia Timişoara Iosefin, protopopiatul Timişoara I, s-a completat postul vacant de preot militar al Garnizoanei Timişoara şi posturile vacante de preot la parohiile : Timişoara Fabric Vest, Timişoara „Sfântul Ştefan”, Timişoara Zona Soarelui Sud, Becicherecu Mic, Stamora Germană, Corneşti, Utvin, Giarmata şi postul de diacon la parohia Timişoara Cetate, şi au fost rearondate parohiile Timişoara Calea Lugojului, Timişoara Zona Tipografilor şi Timişoara Fabric „Sfântul Ilie”. Menţionăm că posturile vacante de preot în Timişoara au fost ocupate prin examen de selecţie, în momentul de faţă toate posturile clericale fiind ocupate, cu excepţia celor 2 posturi de preot vacante la Direcţia pentru protecţia copilului, penitenciar şi a 5 posturi la mănăstirile Săraca, Luncanii de Sus, Petroasa (2), Partoş.

În prezent avem în eparhie 354 preoţi şi 19 diaconi, din care 344 la parohii, 7 la spitale, 1 la armată, 1 la poliţie şi jandarmerie, 3 la casele de copii, 1 pentru credincioşii cu deficienţe de auz şi vorbire şi 1 la azilul de bătrâni. Alţi 8 profesori de Teologie şi de religie ocupă posturi clericale la unele parohii, prin cumul de funcţii. Majoritatea preoţilor şi diaconilor se ocupă conştiincios de îndeplinirea obligaţiilor pastoral-misionare şi liturgice, de oficierea serviciilor bisericeşti publice şi particulare, dar sunt şi parohii, mai ales din mediul rural, în care nu se oficiază Vecernia îndeosebi cu Litie şi Utrenia în ajunul duminicilor şi sărbătorilor de peste săptămână sau duminică după masă. Asemenea situaţii se înregistrează acolo unde preoţii nu locuiesc în parohie, fapt care generează consecinţe negative atât în plan spiritual, cât şi în ceea ce priveşte ataşamentul credincioşilor faţă de Biserică. În atari situaţii, credincioşii sunt nevoiţi să se adreseze preoţilor din parohiile învecinate, pentru oficierea serviciilor religioase.

Referindu-ne la îndatorirea de căpetenie a preoţilor de a predica şi instrui credincioşii în dreapta învăţătură a Bisericii, se constată că majoritatea predică la sfânta Liturghie în duminici şi sărbători cu toate că, de cele mai multe ori predica este sub formă de omilie şi nu tematică. Din acest punct de vedere ca şi sub aspect liturgic se simte lipsa practicii din şcolile teologice. Cu o situaţie similară ne confruntăm şi în ceea ce priveşte catehizarea din după masa duminicilor şi sărbătorilor de peste săptămână, lipsa practicii catehetice făcându-se simţită şi la întocmirea şi susţinerea catehezelor fixate de oficiile protopopeşti cu aprobarea Centrului eparhial. Dacă la cele deja arătate adăugăm că există, din păcate, preoţi care renunţă adeseori la catehizarea credincioşilor, putem înţelege de ce unii credincioşi cad uşor pradă învăţăturilor străine Bisericii. Prin urmare, astfel de carenţe cu consecinţe negative asupra vieţii bisericeşti trebuie remediate prin mijloace adecvate, inclusiv prin intermediul conferinţelor preoţeşti, a întâlnirilor pe grupe de preoţi şi prin inspecţiile inopinate ale părinţilor protopopi.

Îndrumarea preoţilor în vederea îndeplinirii obligaţiilor pastorale s-a făcut prin chemarea unora în audienţă la Centrul eparhial, prin intermediul vizitelor canonice, inspecţiile protopopilor şi ale inspectorului eparhial, dar şi în timpul sfinţirilor şi binecuvântărilor de biserici. Un rol important în acest sens l-au avut cursurile pentru obţinerea gradelor profesionale definitiv şi II (doi) organizate la începutul lunii septembrie pentru preoţii din toată Mitropolia Banatului, urmate de 27 preoţi din eparhia noastră, cele două sesiuni ale examenului de capacitate preoţească (primăvară şi toamnă), precum şi conferinţele preoţeşti din mai şi septembrie.

În acest an s-a pus piatra de temelie pentru construcţia unui lăcaş de cult, urmată de 4 târnosiri şi 6 binecuvântări de biserici, 172 slujiri arhiereşti la parohii şi mănăstiri, precum şi 63 vizite canonice. Toate acestea au contribuit la cunoaşterea nemijlocită a realităţilor existente în parohii şi mănăstiri şi la întărirea relaţiilor cu preoţii, monahii şi credincioşii din eparhie.

Atenţie sporită s-a acordat din partea Consiliului Eparhial disciplinei preoţilor, temă abordată şi în cadrul conferinţelor preoţeşti. Sub acest aspect precizăm că majoritatea clericilor din eparhie îşi îndeplinesc conştiincios îndatoririle legate de misiunea încredinţată, respectă statutul Bisericii şi normele canonice ale acesteia, conştienţi de rolul deosebit care îl au ca îndrumători spirituali ai celor încredinţaţi spre păstorire. Nu putem însă trece cu vederea abaterile de la disciplină ale unor preoţi, parte dintre acestea fiind sesizate de către credincioşi prin intermediul celor 26 de sesizări adresate Centrului eparhial şi care se referă la neînţelegeri cu enoriaşii, purtarea incorectă a gestiunii parohiei, neoficierea cu regularitate a slujbelor bisericeşti, ş.a. Şase preoţi au fost judecaţi de Consistoriul Eparhial şi anume : Daniel Gheţa de la parohia Ohaba Română, protopopiatul Făget, Vasile Cojocaru, preot misionar la spitale, ambele cauze fiind amânate, Lucian Luchescu de la parohia Bara, protopopiatul Lugoj, sancţionat cu transfer disciplinar, Iulian Matiş de la parohia Cerneteaz, protopopiatul Timişoara II, sancţionat cu interdicţia de a fi promovat în parohii de categorie superioară, Petru Temelie de la parohia Murani, protopopiatul Timişoara II, sancţionat cu „dojană şi avertisment”, Valeriu Botezatu de la parohia Timişoara Fabric Vest, protopopiatul Timişoara II, cauză amânată, respectivul fiind plecat în străinătate. Pe lângă cazurile amintite, 2 preoţi au fost sancţionaţi cu canonisirea la mănăstire pe timp de o lună şi cu dojană sau avertisment.

Un rol deosebit în îndrumarea preoţilor a revenit protopopilor care prin inspecţiile la parohii şi contactele directe cu preoţii la oficiul protopopesc i-au orientat spre o activitate corespunzătoare. Trebuie să arătăm şi aceea că nu întotdeauna inspecţiile protopopilor s-au soldat cu îndreptarea unor situaţii negative, fapt pentru care în rezolvarea reclamaţiilor şi cazurilor de indisciplină s-a implicat şi inspectorul eparhial, cele mai multe dintre acestea fiind cercetate chiar la faţa locului.

Numeroşi preoţi s-au remarcat în acest an printr-o activitate deosebită pe plan pastoral-misionar şi administrativ-gospodăresc, ceea ce a dus la acordarea a 11 distincţii următorilor preoţi şi diaconi : Laurenţiu Paulescu de la parohia Coşava, protopopiatul Făget, Adrian Magheţ, parohia Tomeşti Colonie, protopopiatul Făget, Constantin Stoian, parohia Mănăştur, protopopiatul Făget, Nicolae Fiţ, parohia Uivar, protopopiatul Timişoara I, Marinel Pitău, parohia Şuştra, protopopiatul Lugoj, Iosif Hânda, parohia Timişoara Calea Aradului, protopopiatul Timişoara I, diacon Ştefan Stratul, parohia Timişoara Iosefin şi diacon Marius Patriciu Covaci de la catedrala mitropolitană care au fost hirotesiţi întru iconom stavrofor, iar preoţii Nicolae Ciucure de la parohia Sinersig, protopopiatul Lugoj, Marian Zaharia de la parohia Beregsău Mic, protopopiatul Timişoara I şi Cezar Cojocaru de la parohia Nerău, protopopiatul Sânnicolau Mare au primit distincţia de iconom.

Nu putem încheia această primă parte fără a ne referi la mănăstirile din eparhie şi la personalul monahal. În prezent funcţionează în eparhia noastră zece mănăstiri : „Izvorul Miron” Româneşti, Fârdea, Luncanii de Sus, Dobreşti, Petroasa Mare, Timişeni Şag, „Săraca” Şemlacu Mic, Cebza, Partoş şi Morisena Cenad, precum şi schitul Ierşnic, înfiinţat în această toamnă. La mănăstirile Timişeni – Şag, Cebza, Morisena Cenad şi Fârdea obştea monahală este formată din mai mulţi vieţuitori şi vieţuitoare, în timp ce la mănăstirile „Izvorul Miron” – Româneşti, Luncanii de Sus, Dobreşti, Petroasa Mare, „Săraca” şi Partoş este mare nevoie de monahi şi monahii. Pentru îndrumarea activităţii din mănăstirile ce le avem, a fost numit ca exarh părintele arhimandrit Simeon Stana, duhovnic la mănăstirea Timişeni – Şag. Aşezămintele monahale sunt cercetate mereu de către Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, care a slujit în fiecare mănăstire cel puţin cu prilejul hramului şi s-a îngrijit de bunul mers al lucrărilor de construcţie la „Izvorul Miron” – Româneşti, Dobreşti, Fârdea, Cebza, Luncanii de Sus şi Petroasa Mare. La cele 10 mănăstiri funcţionează 10 stareţi şi 16 preoţi duhovnici, 5 posturi de preot fiind vacante.

Catedrala mitropolitană are, de asemenea, un rol important în ceea ce priveşte îndrumarea spirituală şi morală a credincioşilor atât prin serviciile religioase publice şi particulare care se oficiază aici, cât şi prin programul catehetic din cadrul vecerniilor duminicale. Sărbătoarea celor două hramuri ale catedralei : Sfinţii Trei Ierarhi şi Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş au reprezentat prilejuri de împlinire a nevoilor duhovniceşti pentru credincioşii timişoreni, pentru cei veniţi din alte părţi ale Banatului şi din judeţele învecinate.

II. Contribuţia credincioşilor la dezvoltarea activităţii bisericeşti

Viaţa bisericească nu s-ar putea desfăşura normal fără contribuţia credincioşilor care îşi manifestă ataşamentul faţă de Biserică prin participarea la sfintele slujbe, împărtăşirea cu sfintele Taine, păstrarea şi cultivarea datinilor strămoşeşti, sprijinirea activităţii bisericeşti din parohii prin contribuţii băneşti şi donaţii, implicarea în susţinerea proiectelor social-filantropice, etc.

În ce priveşte participarea credincioşilor la serviciile religioase publice din duminici şi sărbători, la hramul bisericilor şi mănăstirilor, la binecuvântări şi sfinţiri de biserici şi la alte manifestări importante se observă o frecvenţă îmbucurătoare, bisericile devenind adeseori neîncăpătoare. Există însă şi lăcaşuri de cult unde participarea la sfintele slujbe lasă de dorit, acest fapt datorându-se preoţilor care nu desfăşoară o activitate misionară, catehetică, omiletică şi liturgică corespunzătoare şi cântării de strană adesea deficitară, nu mai puţin prozelitismului practicat îndeosebi de cultele neoprotestante. Menţionăm, totodată, că faţă de anii trecuţi, se înregistrează un spor în privinţa slujbelor particulare cerute de credincioşi fie la catedrala mitropolitană şi la bisericile din mediul urban cu program liturgic zilnic, fie la mănăstiri. Trebuie reţinut apoi că a crescut numărul credincioşilor care se împărtăşesc cu sfintele Taine şi care se spovedesc îndeosebi în timpul celor patru mari posturi de peste an, dar şi numărul Botezurilor şi Cununiilor. Este îmbucurător faptul că tot mai mulţi tineri se spovedesc şi se împărtăşesc înainte de Cununie şi tot mai multe familii tinere solicită un preot pentru citirea îndătinatelor rugăciuni la opt şi patruzeci de zile după naştere, atât acasă cât şi la biserică, precum şi pentru oficierea slujbelor de binecuvântare a noilor locuinţe. Există, desigur şi credincioşi care, în lipsa unei educaţii religioase corespunzătoare, solicită oficierea Tainei Cununiei la restaurantul unde se ţine petrecerea de nuntă, aşa încât aceasta se transformă într-un simplu spectacol, după cum există credincioşi care doresc citirea de către preoţi a unor rugăciuni speciale cum sunt cele ale Sfântului Vasile, pentru situaţii care nu necesită apelarea la ele. Din păcate mai există şi preoţi ce încurajează astfel de practici urmărind anumite avantaje materiale, fapt ce se răsfrânge negativ asupra Bisericii.

Legat de participarea activă a mirenilor la viaţa Bisericii se constată că în ultimele două decenii au reînviat obiceiurile şi datinile creştine legate de sărbătorile de peste an. Astfel, mirenii, între care mulţi copii şi tineri, se implică în organizarea sărbătorilor consacrate hramului bisericii, a manifestărilor bisericeşti închinate praznicilor de Paşti şi de Crăciun, obiceiul colindatului pe la casele credincioşilor fiind reluat în majoritatea parohiilor din mediul rural. În asemenea situaţii însă, rolul preoţilor este de a veghea pentru păstrarea sensului duhovnicesc al respectivelor sărbători, aşa încât ele să nu fie transformate în simple prilejuri de petrecere lumească, cum se mai întâmplă, de pildă, cu aşa numita „rugă”.

Pomenile care se organizează la înmormântări şi parastase pierd uneori sensul lor de mese ale dragostei creştineşti, rânduite îndeosebi pentru ajutorarea celor nevoiaşi, transformându-se adesea în festivităţi la care participă rudele, vecinii şi prietenii. De aceea, iniţiativa unor parohii de a binecuvânta pomana pentru cei adormiţi şi de a o distribui sub formă de pachete ori hrană caldă săracilor este mai mult decât binevenită şi ar trebui generalizată.

O contribuţie însemnată la impulsionarea activităţii bisericeşti din parohii revine consiliilor şi comitetelor parohiale. În luna ianuarie a acestui an au avut loc alegeri de noi organe parohiale pe o perioadă de 4 ani. Dacă în majoritatea parohiilor consiliile alese sunt antrenate într-o oarecare măsură de către preoţi în lucrarea bisericească, nu acelaşi lucru îl putem afirma despre comitetele parohiale formate din credincioase şi structurate potrivit noului Statut al Bisericii pe 4 servicii: social, misionar, cultural şi administrativ-gospodăresc. Aceste comitete sunt lăsate, din păcate, în inactivitate, solicitându-li-se sprijinul doar când este vorba de organizarea unor colecte sau de înzestrarea bisericii cu veşminte şi obiecte de cult. Prin urmare, deşi au atribuţii în susţinerea lucrării culturale, misionare şi filantropice din parohie, aceste comitete nu sunt îndrumate şi sprijinite să-şi împlinească adevăratul lor rol. Aşadar, este absolut necesar ca în viitor preoţii să acorde importanţa cuvenită apostolatului laic în care să fie implicaţi cât mai mulţi credincioşi.

Vorbind despre contribuţia credincioşilor la lucrarea şi misiunea Bisericii, nu putem trece cu vederea implicarea multora în susţinerea cântării de strană şi corale din multe parohii, în editarea foilor bisericeşti, susţinerea activităţii social-caritative prin donaţii băneşti, bunuri materiale şi alimente, organizarea unor manifestări comemorative cu caracter bisericesc şi cultural, etc. Remarcabilă este, de asemenea, activitatea desfăşurată de asociaţiile creştin-ortodoxe „Oastea Domnului”, „Liga tinerilor creştini ortodocşi”, „Asociaţia studenţilor creştini-ortodocşi” şi „Societatea femeilor creştin-ortodoxe din Timişoara”.

„Oastea Domnului” contribuie la sporirea evlaviei şi zelului creştin prin participarea la sfintele slujbe în multe din parohiile eparhiei noastre, numărul credincioşilor care au aderat şi aderă la această mişcare fiind în continuă creştere. O activitate mai susţinută desfăşoară grupurile de ostaşi din Timişoara pe lângă câteva parohii, cum este Timişoara Iosefin, la Spitalul judeţean, ş.a., unde participă la programul de rugăciune şi la serviciile religioase din duminici şi sărbători, precum şi la întâlnirile de joi şi duminică după masă. Meritorie este apoi activitatea desfăşurată de fraţii ostaşi care se adună pentru rugăciune şi cântare la catedrala mitropolitană, unde participă, în fiecare duminică, la slujba de Vecernie. Grupuri de ostaşi sprijină preoţii din spitale la oficierea sfintei Liturghii, organizând şi diferite programe religioase pentru bolnavii internaţi. În data de 1 iulie a.c. a fost organizată la catedrala mitropolitană o adunare a „Oastei Domnului” cu participarea Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae, Preasfinţitului Părinte Paisie Lugojanul, a multor fraţi şi surori din Banat sau din alte zone ale ţării şi a unor membri din conducerea pe ţară. O asemenea adunare s-a organizat în Duminica Rusaliilor la Sibiu, unde s-a deplasat şi un grup de fraţi ostaşi din Timişoara, însoţiţi de preotul coordonator Gheorghe Itineanţ. Subliniem că „Oastea Domnului” din Timişoara s-a preocupat şi de apariţia suplimentului foii „Învierea” intitulat „Stânca vieţii”, la care membrii acesteia colaborează cu articole, ştiri şi poezii.

„Liga tinerilor creştini ortodocşi” din Lugoj a desfăşurat o activitate intensă participând la diferite manifestări bisericeşti şi culturale, sfinţiri şi binecuvântări de biserici sau hramuri, unde corul tinerilor a dat răspunsurile liturgice. De asemenea a sprijinit activitatea social-filantropică a parohiilor şi a organizat cateheze duminicale susţinute de preoţi şi profesori de religie. La invitaţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, corul ligii a dat răspunsurile în Duminica a III-a din postul Paştilor la sfânta Litughie oficiată în catedrala patriarhală, iar în data de 12 septembrie a.c., a cântat la sfânta Liturghie oficiată de Preafericirea Sa şi mai mulţi membri ai Sfântului Sinod, cu prilejul sfinţirii noii catedrale episcopale din Caransebeş. Pe lângă aceasta, Liga tinerilor ortodocşi din Lugoj organizează în fiecare an un concert caritabil la Teatrul Municipal din Lugoj, se implică în acţiunile social-filantropice organizate la centrele de plasament şi azilele de bătrâni din oraş.

Din păcate, activitatea Ligii tinerilor ortodocşi din Timişoara a fost restrânsă anul acesta la doar câteva concerte corale şi la editarea suplimentului „Filocalia” al foii „Învierea” la alcătuirea căruia participă, cu diverse materiale, elevi şi studenţi din judeţ, pentru anul viitor este însă absolut necesară reorganizarea Ligii şi implicarea ei mai des în viaţa noastră bisericească.

„Asociaţia studenţilor creştini ortodocşi români” (ASCOR), filiala Timişoara, şi-a structurat activitatea pe mai multe secţiuni, şi anume : duhovnicească, culturală, social-filantropică, tabere şi pelerinaje, ş.a. Sub aspect duhovnicesc menţionăm participarea zilnic la rugăciunea de seară la biserica din incinta Centrului eparhial, exceptând sâmbetele şi zilele care preced anumite sărbători, în ajunul cărora s-a oficiat Vecernia cu Litie sau privegherea. În prima săptămână din Postul Învierii Domnului s-a citit neîncetat Psaltirea.

Pe plan duhovnicesc-cultural subliniem organizarea de către ASCOR a conferinţelor de spiritualitate ortodoxă la care au fost invitate personalităţi din domeniul vieţii teologice şi culturale, atât din cadrul eparhiei noastre cât şi din alte eparhii ale Patriarhiei Române, inclusiv din străinătate. În cadrul acestor întâlniri, la care au participat foarte mulţi tineri, s-au vizionat mai multe filme religioase, au fost învăţate cântări bisericeşti, patriotice şi colinde, a fost promovată cartea bisericească printr-un stand special şi s-a continuat activitatea de litografiere a icoanelor. Totodată, a fost organizat şi un curs de limba engleză pentru începători şi avansaţi, cu două şedinţe săptămânal, s-au pus bazele unui grup pentru traducerea de cărţi duhovniceşti din limba engleză şi au fost susţinute trei conferinţe duhovniceşti în liceele timişorene „Carmen Sylva”, şi „Shakespeare” precum şi „Traian Vuia” din Făget.

În ceea ce priveşte activitatea social-filantropică, sunt de menţionat vizitele studenţilor ortodocşi la căminele de bătrâni, casele de copii şi copii ai străzii din cartierul Freidorf, căminul de copii de pe strada Odobescu, ajutorarea unor studenţi cu probleme sociale, ajutorul financiar şi fizic acordat aşezământului social de la Valea Plopului, judeţul Prahova şi amenajarea unei cruci din lumânări în faţa catedralei mitropolitane, când au fost împărţite şi materiale informative Pro-Vita.

Studenţii creştini – ortodocşi au organizat o tabără de fotografii la mănăstirea Oaşa, două tabere naţionale la Valea Plopului şi mănăstirea Oaşa, pelerinaje la Sarmizegetusa Regia, mănăstirile Afteia, Oaşa, Sâmbăta de Sus, precum şi la mai multe mănăstiri din Arhiepiscopia Timişoarei.

Aceiaşi studenţi au participat la Consfătuirea Naţională ASCOR, Chişinău (26-28 martie 2010), au continuat proiectul „Pentru viaţă” din liceele timişorene şi la grupul şcolar din Jimbolia şi au încheiat un protocol de colaborare cu liceele „Shakespeare” din Timişoara şi „Traian Vuia” din Făget.

„Societatea femeilor creştin ortodoxe” din Timişoara s-a implicat, ca de fiecare dată, în activitatea bisericească desfăşurată la nivelul eparhiei noastre prin organizarea unor întâlniri cu caracter cultural-religios, vizitarea bolnavilor de la spitalele din Timişoara şi a celor internaţi în spitalele de psihiatrie din Jebel şi Gătaia, a vârstnicilor aflaţi la căminul din Calea Buziaşului Timişoara, unde se citesc rugăciuni, se poartă discuţii, se împart fructe şi dulciuri, etc. De ziua penitenciarelor (29 iunie), din partea societăţii s-au distribuit zeci de pachete cu alimente pentru deţinuţii din Timişoara, care nu au aparţinători, o vizită cu caracter filantropic fiind organizată la Căminul de bătrâni din Checea. Pe parcursul acestui an, societatea a sprijinit pregătirea mesei şi ducerea la domiciliul vârstnicilor a hranei de la cantina parohiei Timişoara Iosefin, a acordat ajutoare în bani şi alimente unor familii şi persoane nevoiaşe, a organizat pelerinaje la mănăstiri din cadrul eparhiei şi din Episcopia Caransebeşului, a participat la diferite slujbe bisericeşti oficiate în unele biserici parohiale din Timişoara. De Ziua Eroilor doamnele din societate au depus flori şi lumânări la monumentul Martirilor necunoscuţi din Cimitirul Eroilor şi la monumentul din Cimitirul Săracilor. În timpul anului au fost organizate întâlniri pentru prezentarea unor teme religioase la care au participat Preasfinţitul Paisie Lugojanul şi preoţi din Timişoara, a continuat activitatea corului societăţii dirijat de prof. Adina Botezatu, s-a participat la Ziua Mondială de Rugăciune, împreună cu diferite organizaţii ale femeilor creştine din Timişoara şi a fost editat suplimentul „Femeia ortodoxă” al foii „Învierea”.

Amintim, de asemenea, activitatea social-filantropică desfăşurată de asociaţiile „Diaconia” ale parohiilor Timişoara Dacia şi Timişoara Viile Fabric şi a Asociaţiei „Sfântul Gheorghe” de pe lângă parohia „Pogorârea Sfântului Duh” Lugoj, care susţine o cantină socială, ca şi cea a parohiilor Timişoara Iosefin şi Săcălaz, implicate, la rândul lor în domeniul asistenţei sociale prin susţinerea unor cantine parohiale destinate nevoiaşilor. Fundaţia „Preot Ioan Olariu”, a parohiei Timişoara Iosefin, înfiinţată în urmă cu doi ani, a renovat un salon pentru bolnavii de diabet la Spitalul judeţean din Timişoara, costurile ridicându-se la suma de 15.741 lei şi a acordat ajutoare financiare în sumă de 33.545 lei în special pentru persoane bolnave de cancer, care au avut nevoie de operaţie urgentă în străinătate, între care şi doi copii. Parohia Timişoara Mehala a renovat, de asemenea, un salon la Spitalul judeţean din Timişoara.

Privitor la credincioşi şi ataşamentul lor faţă de Biserică, trebuie să arătăm că în multe parohii s-au desfăşurat intense acţiuni prozelitiste din partea unor grupări neoprotestante şi a unor formaţii religioase de sorginte străină. Amintim aici aderenţii mişcării mormonilor şi martorii lui Iehova care merg pe la casele şi apartamentele oamenilor şi le oferă tot felul de broşuri, reviste şi cărţi ce cuprind învăţături străine Bisericii noastre. Insistentele acţiuni de aşa-zisă evanghelizare iniţiate de alte culte, implicarea acestora în acţiuni social-caritative, cu sprijin financiar din străinătate, crearea a tot felul de fundaţii şi asociaţii în acelaşi scop, precum şi deficienţele manifestate de unii preoţi în pastoraţie, au condus la creşterea numărului de simpatizanţi şi aderenţi, situaţie care se răsfrânge negativ asupra Bisericii şi rolului pe care ar trebui să-l împlinească în viaţa credincioşilor. Din păcate, datorită faptului că nu se primesc informaţii din teritoriu, nu avem o situaţie exactă cu privire la trecerile credincioşilor noştri la alte culte şi confesiuni, după cum nu există nicio situaţie a revenirilor la Ortodoxie.

Referindu-ne la raporturile cu alte confesiuni creştine, culte şi religii, precizăm că la nivelul eparhiei s-a cultivat, ca totdeauna, spiritul ecumenic de bună înţelegere şi frăţietate, lucru vizibil cu prilejul întâlnirii reprezentanţilor cultelor din Timişoara la marile praznice, la marşul Învierii şi cu alte prilejuri.

Un rol important în viaţa spirituală din eparhie îl împlinesc cele 10 aşezăminte monahale de la Timişoara – Şag, Cebza, Morisena – Cenad, Săraca – Şemlacu Mic, Petroasa, Dobreşti, Fârdea, „Izvorul Miron” – Româneşti, Luncanii de Sus şi Partoş, cinci fiind de monahi şi cinci de monahii, deşi la unele dintre acestea obştea cuprinde doar 2-3 monahi. La majoritatea mănăstirilor noastre sunt în curs de desfăşurare lucrări de construcţie, amenajare şi reamenajare, cele mai ample având loc la „Cuvioasa Paraschiva” – Dobreşti, „Izvorul Miron” – Româneşti, „Adormirea Maicii Domnului” Fârdea, Acoperământul Maicii Domnului” – Luncanii de Sus, Timişeni – Şag şi Cebza. Pe lângă aceasta, în mănăstirile noastre s-au organizat diferite activităţi cu caracter misionar, cultural şi educaţional, de catehizare, iniţiere şi formare duhovnicească a credincioşilor, mai ales cu prilejul hramului şi al privegherilor lunare. La astfel de activităţi au participat Preasfinţitul Episcop-vicar Paisie Lugojanul, delegaţi ai Centrului eparhial, părinţii protopopi, intelectuali, corul studenţilor teologi din Timişoara. Unele sunt deja de tradiţie, precum concertul „Cântările Învierii” de la Timişeni – Şag, precum şi concertele de colinde de la mănăstirile Partoş şi Luncanii de Sus. Un moment de adâncă rezonanţă spirituală şi culturală s-a întâmplat în data de 9 mai a.c. la mănăstirea Timişeni – Şag, cu prilejul concertului vocal-simfonic susţinut de orchestra şi corurile reunite, de adulţi şi copii, ale Filarmonicii Banatul, programul muzical cuprinzând lucrări din repertoriul clasic, cu profund mesaj hristic, pascal şi euharistic.

În planul dialogului intercreştin, au continuat întâlnirile dintre monahii aparţinători eparhiei noastre şi călugării franciscani, atât la Centrul eparhial şi mănăstiri din eparhie, cât şi în Italia, la Palermo, relaţiile de bună colaborare cu fundaţia „Renovabis” a Bisericii Romano-Catolice din Germania continuând şi în acest an, la congresul anual organizat de aceasta între 1-5 septembrie participând preoţii Ionel Popescu – vicar administrativ, Cristian Pavel – consilier asistenţă socială şi Sorin Ghilezan de la parohia Carani.

III. Învăţământul teologic şi educaţia religioasă a elevilor

Una din preocupările majore ale Consiliului Eparhial a reprezentat în anul 2010 pregătirea viitorilor slujitori ai altarului şi, totodată, a profesorilor de religie. În cuprinsul eparhiei au funcţionat şi în acest an cele două unităţi de învăţământ teologic : clasele de Teologie din cadrul Liceului pedagogic „Carmen Sylva” din Timişoara şi Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii de Vest.

La Liceul pedagogic avem în prezent 81 de elevi care frecventează clasele IX-XII. Procesul de învăţământ se desfăşoară normal, programa şcolară fiind similară tuturor liceelor teologice. Disciplinele teologice sunt predate de licenţiaţi, doctoranzi şi doctori în Teologie, 3 titulari şi 2 suplinitori, disciplinele laice fiind predate de profesori de specialitate ai liceului. La sfârşitul anului şcolar 2009-2010 toţi absolvenţii au promovat examenul de bacalaureat, iar 22 dintre ei au obţinut şi atestatul teologic. Tot aici există o capelă în incinta şcolii unde elevii participă la programul de rugăciune şi la sfânta Liturghie.

Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie funcţionează în cadrul Universităţii de Vest şi este structurată pe două specializări : Teologie pastorală şi Teologie didactică. În prezent Facultatea are 229 studenţi : 189 la Teologie pastorală şi 40 la Teologie didactică. La sfârşitul anului universitar 2009-2010, 65 de studenţi au promovat examenul de licenţă, 8 dintre ei au fost hirotoniţi preoţi şi diaconi, 14 au promovat examenul de capacitate preoţească, 3 au fost respinşi, majoritatea celorlalţi fiind încadraţi ca profesori de religie. La examenul de admitere au fost declaraţi reuşiţi la cele două specializări 50 de studenţi, din care 23 pe locuri fără taxă şi 27 pe locuri cu taxă. Un număr de 67 absolvenţi urmează acum studiile de masterat în Teologie. Corpul profesoral este format dintr-un profesor asociat, 3 conferenţiari, 4 lectori, 2 asistenţi şi un preparator, toţi titulari, precum şi din profesori laici. În acest an Facultatea a organizat mai multe manifestări cu caracter teologic, între care ciclul de conferinţe cu tema „Simbolul de credinţă, istorie şi actualitate” şi a continuat editarea suplimentului „Logos” al foii „Învierea”. Corul facultăţii a participat la „Festivalul Muzicii Sacre” organizat de Filarmonica din Timişoara şi la alte manifestări religios-culturale din eparhie.

Religia predată în şcolile eparhiei s-a aflat, la rândul său, în atenţia Consiliului Eparhial. Sub acest aspect menţionăm că această materie este predată de 145 profesori titulari, 257 suplinitori calificaţi şi 82 preoţi suplinitori.

Pentru perfecţionarea profesorilor de religie se organizează cursuri metodice lunare, sub îndrumarea inspectorului de specialitate. Un număr de 8 profesori de religie au fost hirotoniţi preoţi şi acordă asistenţă religioasă elevilor în capelele amenajate în şcoli.

Anul acesta profesorii de religie au organizat mai multe concursuri şcolare, cum ar fi : a şaptea ediţie a concursului de reviste religioase pentru elevi, concursul de eseuri religioase şi cel pentru grafică şi pictură, unii elevi participând la concursul naţional de pictură de la Sibiu. Pe fondul unei bune colaborări cu Centrul de cultură şi artă al judeţului Timiş, au continuat cursurile pentru pregătirea cântăreţilor bisericeşti la Timişoara şi Făget. Din păcate urmare puţinelor contribuţii neclericale de la bugetul de stat, nu toţi absolvenţii acestor cursuri pot fi încadraţi la parohii.

IV. Activitatea culturală

În anul pe care-l încheiem, atenţia Consiliului Eparhial a fost îndreptată şi spre diferite activităţi din cadrul secţiei culturale. Dintre acestea, prioritară a fost activitatea de editură şi tipografie. Activitatea editurii, coordonată de secţia culturală, se concretizează prin apariţia următoarelor publicaţii eparhiale, calendare şi lucrări imprimate la tipografia arhidiecezană şi la cea a societăţii „Partoş” : foaia bilunară „Învierea” cu cele patru suplimente, în tiraj de 4000 exemplare; revista mitropolitană „Altarul Banatului” cu apariţie trimestrială, într-un tiraj de 2030 exemplare, calendarul bisericesc de perete pe anul 2011, calendarul de birou, calendarul almanah, calendare mici cu icoane, calendarul de birou cu spirală, pastoralele de Crăciun şi Paşti. În tipografia noastră au fost imprimate calendarele Arhiepiscopiei Aradului şi Episcopiei Oradiei, aceasta din urmă tipărind aici şi revista eparhială „Legea românească”. De asemenea, au fost imprimate gratuit 5850 exemplare din calendarele de perete şi agendă, precum şi patoralele de Crăciun şi Paşti pentru Episcopiile ortodoxe române din Vârşeţ şi Gyula.

Alte lucrări tipărite în acest an au fost : „Patriarhul Miron Cristea, ierarh providenţial al naţiunii române”, de preot dr. Ionel Popescu şi prof. Constantin Brătescu (300 exemplare); „Liturghier cu liturghia sfântului Vasile cel Mare” (4000 exemplare); „Acatistier” (4000 exemplare); „Viaţa monahală în judeţul Timiş” de prof. dr. Nicolae Magiar şi prof. Eduard Magiar (300 ex.); „Mari teologi români. Ierarhi teologhisitori” de pr. conf. dr. Nicolae Morar ( 250 ex.); „Monografia satului Globu Craiovei” de prof. Icoana Cristescu Budescu (250 ex.), la care se adaugă diferite afişe, diplome, pliante pentru catedrala mitropolitană, imprimate pentru Centrul eparhial, oficiile protopopeşti şi eparhiale, etc. Editura noastră a participat apoi la Târgul naţional de carte şi revistă religioasă de la Sibiu, bucurându-se de aprecierea vizitatorilor şi a altor edituri din ţară.

Cu prilejul anului omagial al Crezului ortodox şi al Autocefaliei româneşti, în eparhia noastră au fost organizate mai multe manifestări dintre care amintim : „Reprezentări ale Sfintei Treimi în iconografia răsăriteană”, temă prezentată de prof. univ. dr. Philipp Harnoncourt de la Facultatea de Teologie din Graz; „Sfinţii Trei Ierarhi, mărturisitori ai dreptei credinţe”, susţinută la Facultatea de Teologie de către pr. lect. dr. Constantin Jinga; „Anul omagial al Crezului ortodox şi Autocefaliei româneşti” şi împlinirea a 360 de ani de la venirea sfântului ierarh Iosif cel Nou de la Partoş la Timişoara, organizată la Centrul eparhial; conferinţele prepascale „Simbolul de credinţă, istorie şi actualitate”, susţinute de profesorii Facultăţii de Teologie; conferinţele preoţeşti de primăvară şi toamnă cu aceeaşi temă omagială, ş.a.

În cadrul activităţilor culturale menţionăm de asemenea colaborarea Muzeului de artă veche de la catedrala mitropolitană cu Muzeul Banatului, Muzeul de Artă şi Muzeul satului la organizarea unor expoziţii tematice, precum : expoziţia profesoarei Carmen Matei „Veşminte pentru îngeri” şi cea a profesoarei Alice Dobre „Grădina îngerilor”, organizate cu prilejul sărbătorii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Demn de reţinut este apoi faptul că, în acest an s-a finalizat procesul de întocmire a fişelor de inventar pentru bunurile de patrimoniu şi s-a centralizat situaţia bunurilor imobile aflate în proprietatea unităţilor de cult din eparhie. În vederea formării şi perfecţionării în domeniului conservării patrimoniului, o monahie de la mănăstirea Timişeni Şag a participat la cursul de formare ca şi conservator de bunuri culturale, organizat de Patriarhia Română.

În preajma sfintelor sărbători ale Învierii şi Naşterii Domnului, colecţia muzeală a organizat expoziţia de icoane „Patimile Domnului” şi mai apoi „Simboluri de Crăciun”.

Se mai cuvine menţionată colaborarea cu Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş la organizarea manifestării „Cântările Învierii” de la mănăstirea „Izvorul Miron” – Româneşti, a Festivalului corurilor bisericeşti din mediul rural” desfăşurat la Ghiroda şi „Zilele muzicii sacre” de la Timişoara, împreună cu Filarmonica Banatul. La aceste manifestări au participat şi corurile noastre : al Facultăţii de Teologie, al claselor de Teologie şi al catedralei mitropolitane.

Totodată, amintim că, în luna iunie, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului, eparhia noastră a premiat pe toţi participanţii la Olimpiada de Religie, oferindu-le cărţi şi iconiţe cu Simbolul de Credinţă.

Centrul eparhial a arătat o grijă aparte faţă de asociaţia „Astra Română pentru Banat, Porţile de Fier şi românii de pretutindeni”, implicându-se în organizarea congresului internaţional „Identitatea culturală a tuturor românilor”, ediţia a XIX-a, desfăşurat la Timişoara.

Pe lângă derularea, în continuare, a proiectului ecumenic cu tema „Assisi-Timişoara, punte a dialogului” în care sunt implicaţi monahi şi monahii de la noi împreună cu Ordinul Fraţilor Minori din Veneţia, în spiritul bunelor relaţii interconfesionale s-a perpetuat colaborarea cu Societatea Biblică Interconfesională din România, distribuindu-se Biblii şi cărţi religioase la Centrele de plasament, asociaţiile de nevăzători, penitenciar şi unităţi militare din Banat.

Şi în acest an, în colaborare cu World Vision România s-a derulat proiectul „Hristos împărtăşit copiilor”, care s-a extins la nivelul întregii Patriarhii urmare celor hotărâte de Sfântul Sinod, cu scopul de a îmbunătăţi învăţământul catehetic în parohiile şi şcolile Bisericii noastre. Ajuns în anul al treilea proiectul a cuprins 195 de parohii din eparhia noastră. Totodată, amintim că s-a desfăşurat concursului naţional de retorică „Crezul meu”, unde s-au înscris 185 de copii din cele şase protopopiate.

Începând cu luna septembrie a.c. eparhia noastră a fost inclusă în Proiectul „Alege şcoala” implementat de Fundaţia „World Vision România” în colaborare cu Patriarhia Română, cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Acesta se va desfăşura pe parcursul a trei ani şi are drept scop prevenirea şi combaterea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii şi prevenirea delicvenţei juvenile prin dezvoltarea unor soluţii alternative de tip „şcoala de duminică” la nivelul parohiilor. Peste 1134 de copii din Arhiepiscopia Timişoarei, atât din mediul rural, cât şi urban, inclusiv de etnie rromă, cu vârste cuprinse între 6 şi 16 ani, vor benefia de sprijin pentru a nu abandona şcoala. În afară de participarea la „Şcoala de duminică”, copiii vor lua parte la concursuri şi tabere de creaţie cu caracter educativ şi catehetic, ei urmând să fie selectaţi după criterii bine stabilite. Spre pildă, parohia Timişoara Iosefin organizează, cu sprijinul unor cadre didactice şi studenţi, meditaţii gratuite la matematică, limba română şi limba engleză pentru elevii cu posibilităţi materiale reduse.

În acest an prin purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Patriarh, începând cu luna octombrie, a apărut ediţia de Banat a cotidianului naţional „Ziarul Lumina” care cuprinde ştiri, interviuri şi articole din Mitropolia noastră. În acest sens s-a deschis o redacţie a ziarului în incinta Centrului eparhial, angajând doi licenţiaţi în Teologie pe posturi de redactor.

De asemenea, menţionăm că la Timişoara s-a organizat etapa mitropolitană a concursului naţional de muzică corală eclezială „Lăudaţi pe Domnul”, unde corul „Armonia” al catedralei vechi din Arad a obţinut locul I şi a fost desemnat să reprezinte Mitropolia Banatului la etapa naţională de la Patriarhie la secţiunea interpretare.

La secţiunea compoziţie, maestrul Remus Georgescu a reprezentat Mitropolia noastră şi a obţinut locul I pentru oratoriul „Crezul” interpretat de corul de copii al Colegiului Naţional de Muzică „Ion Vidu” din Timişoara, dirijat de profesoara Maria Gyuris.

Centrul nostru eparhial susţine şi coordonează studioul local de radio „Învierea”, emisiunile realizate aici fiind difuzate săptămânal sub genericul „Biserica, ieri şi azi”, pe frecvenţa postului de radio Reşiţa. Preoţii noştri mai participă la realizarea emisiunii „Universul credinţei” difuzată în fiecare duminică dimineaţa de radio Timişoara.

Tot la radio Timişoara realizăm şi difuzăm zilnic rubrica „Picătură de înţelepciune” şi un grupaj de ştiri religioase în fiecare duminică, iar la TV „Europa Nova” continuă emisiunea „Cuvântul credinţei”, în fiecare joi seara. Mai adăugăm faptul că avem o bună colaborare cu TVR Timişoara şi TVR 3 la realizarea emisiunii „Dialog spiritual”. La acestea se adaugă, desigur, reportajele şi grupajele de ştiri realizate pentru TV „Trinitas” din cadrul Patriarhiei Române, unde clericii noştri participă şi la alte emisiuni pe teme de istorie bisericească, patristică, ş.a. Din acest an, cu sprjinul protopopiatelor Făget şi Lugoj şi cu aprobarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel avem o nouă frecvenţă radio „Trinitas” pentru cele două zone pe 95,2 Mhz. aceasta completând-o pe cea existentă la Timişoara, unde radio „Trinitas” se recepţionează pe frecvenţa 90,3 Mhz.

IV. Activităţi de patrimoniu

Între activităţile desfăşurate în anul 2010 se înscrie şi grija arătată bunurilor de patrimoniu aflate la Muzeul de artă veche bisericească de la catedrala mitropolitană şi în Colecţia muzeală de la protopopiatul Lugoj, ambele fiind înscrise în circuitul turistic.

Muzeul de la catedrală a găzduit mai multe expoziţii, cu scopul de a pune în valoare bunurile culturale şi de patrimoniu ale eparhiei noastre. Amintim expoziţia „Biserica de la Topla – machete, relevee, interpretări plastice”, realizată în colaborare cu Colegiul tehnic „Ion Mincu” din Timişoara.

O preocupare aparte a constituit-o salvarea bisericilor de lemn din zona Făgetului. Astfel în mai multe rânduri s-au făcut demersuri pe lângă instituţiile abilitate ale statului (Ministerul Culturii, Cultelor şi Patriomoniului Naţional, Institutul Naţional al Patrimoniului, Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Timiş, Consiliul Judeţean Timiş) în vederea obţinerii de fonduri pentru restaurarea şi conservarea acestora. Astfel 11 biserici de lemn din zona Făgetului au fost incluse în Programul Naţional de Restaurare 2010, iar bisericile de la Coşeviţa, Curtea, Româneşti, Povergina şi Crivina de Sus, aflate într-o gravă stare de degradare au fost cuprinse în proiectul de investiţii „Recuperarea valorilor de cult” (cf. HGR nr. 120/2010). Pentru toate aceste monumente ale spiritualităţii noastre rurale urmează a fi elaborate documentaţii tehnice, pe baza cărora vor fi începute lucrările de restaurare-conservare şi de punere în valoare a patrimoniului lor inestimabil. Începând cu anul 2009, Arhiepiscopia Timişoarei a încheiat un parteneriat de colaborare cu Facultăţile de Arhitectură şi Arte Plastice din Timişoara, având ca obiect bisericile de lemn din eparhia noastră. La cele menţionate se adaugă biserica de lemn monument istoric (clasa B) „Cuvioasa Paraschiva” din localitatea Dobreşti, pentru care s-a definitivat proiectul de restaurare, s-au obţinut avizele de specialitate şi s-a eliberat autorizaţia de construcţie.

Prioritate vor avea şi de acum înainte bisericile de lemn aflate într-o stare avansată de degradare, urmând ca şi celelalte biserici de lemn din eparhia noastră, cuprinse în lista monumentelor istorice, să fie evaluate în perspectiva restaurării.

În ceea ce priveşte bisericile monument istoric care nu sunt din lemn, amintim că la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea Lugoj (clasa A) s-a întocmit întreaga documentaţie pentru lucrările de reparaţii exterioare.

La biserica „Învierea Domnului” din localitatea Belinţ (clasa A) s-a întocmit documentaţia tehnică pentru reparaţii exterioare şi s-au înlocuit ferestrele.

La biserica monument istoric (clasa A), din parohia Beba Veche s-a finalizat întreaga documentaţie pentru executarea unor lucrări de restaurare – conservare, respectiv pentru introducerea unui sistem de încălzire centrală, obţinându-se autorizaţia de construcţie.

V. Activităţi administrativ-gospodăreşti şi economico-financiare

Prezentăm în continuare activităţile economice şi administrative desfăşurate de Centrul eparhial şi toate subunităţile acestuia.

Anul 2010 a fost marcat de un regres foarte evident în activitatea administrativă a tuturor parohiilor şi Centrului eparhial datorită situaţiei financiare foarte dificile la nivel naţional şi internaţional. Pe lângă problemele cauzate de imposibilitatea acoperirii salariilor pentru preoţii din parohiile mici, au fost stagnate multe lucrări de construcţii şi reparaţii la biserici sau case parohiale din pricina veniturilor tot mai reduse.

Totuşi, cu toate greutăţile întâmpinate, au continuat lucrările de construcţie la bisericile parohiale din : Timişoara-Aeroport, Timişoara-Zona Pârvan, Timişoara – Sfântul Nicolae, Timişoara – Zona Steaua, Timişoara – Zona Tipografilor, Lugoj – Cotu Mic, Tomeşti, Peciu Nou, Gotlob, Ţipari, Recaş II, Uivar, Liebling, Giarmata Mare şi Făget.

De asemenea, s-au efectuat lucrări de reparaţii interioare şi exterioare la bisericile parohiilor : Timişoara Iosefin, Timişoara Elisabetin, Timişoara Sfântul Ştefan, Timişoara Fabric Vest, Timişoara Mehala, Timişoara Fratelia, Timişoara Calea Lugojului, Ghiroda Nouă, Timişoara Zona Dacia, Surducu Mic, Toager, Chişoda, Ianova, Folea, Percosova, Belinţ, Giarmata Mare, Bârna, Traian Vuia, Igriş, Ohaba Forgaci, Blajova, Variaş, Băteşti, Margina, Făget, Deta, Sânnicolau Mare, Sinersig, Lugoj „Adormirea Maicii Domnului”, Lugoj „Pogorârea Sfântului Duh”, Sinteşti, Livezile, Giulvăz şi Pădureni.

La casele parohiale investiţii mai importante s-au făcut în : Coşava, Coştei, Sâlha, Duboz, Timişoara Ronaţ, Beregsău Mic, Sacoşu Turcesc, Fârdea, Şipet şi Sânnicolau Mare la sediul protopopiatului.

Au continuat lucrările de pictură la bisericile din parohiile : Lugoj „Pogorârea Sfântului Duh”, Mănăstirea Timişeni Şag, Lugoj „Învierea Domnului”, Mănăstirea Petroasa, Ghilad, Ianova, Moşniţa-Nouă, Izvin, Recaş I, Timişoara Zona Soarelui-Sud, Tomeşti Colonie şi Remetea-Mică. În acest context trebuie menţionată activitatea meritorie a comisiei tehnice pentru construcţii de pe lângă Centrul eparhial care a avut mai multe întruniri şi a reglementat modul de elaborare a documentaţiilor de lucrări.

Cât priveşte activitatea administrativă a mănăstirilor, toate au desfăşurat lucrări ample la bisericile sau ansamblurile de chilii şi anexe. Mănăstirile Timişeni, Cebza şi „Săraca” au finalizat corpurile de chilii, ansamblurile acestora devenind astfel locaşuri potrivite pentru viaţa monahală a eparhiei. La mănăstirile Petroasa Mare, Româneşti, Luncanii de Sus, Morisena, Dobreşti, Fârdea şi Partoş s-au desfăşurat ample lucrări de construcţie sau amenajare.

Catedrala mitropolitană reprezintă cea mai importantă biserică a eparhiei, faţă de care atât din punct de vedere administrativ cât şi ecoonomic Centrul eparhial a arătat o atenţie deosebită. Prin strădania preoţilor şi diaconilor, prin programul permanent de slujire şi relaţionare cu credincioşii, prin eforturile monahiilor de la Centrul eparhial depus pentru vânzarea colportajului şi a întreţinerii în bune condiţii a lăcaşului de cult, s-au putut susţine în mare parte toate activităţile Centrului eparhial. Cu regret trebuie să menţionăm că anul acesta nu s-a reuşit realizarea nici unei investiţii la Catedrala mitropolitană, deşi unele se impuneau, datorită faptului că veniturile au acoperit cu greu obligaţiile salariale şi de întreţinere curentă.

O altă activitate importantă şi în acest an a fost aceea de a sprijini salarizarea preoţilor din parohiile cu venituri mici. Se cuvine să adresăm alese mulţumiri comunităţilor de credincioşi din mediul urban care prin donaţiilor lor au făcut posibil acest deziderat. Au fost sprijinite aproximativ 60 de parohii cu o sumă totală de 147.500 lei.

La atelierul de lumânări în acest an s-au produs 83.164 pachete de lumânări din care Catedrala mitropolitană a folosit 30.000 pachete, cantitatea de lumânări solicitate de parohii scăzând foarte mult.

În acest an datorită retragerii la pensie a două angajate au fost aduse persoane noi cu posibilitate de a contribui la o mai bună producţie şi calitate.

De asemenea, atelierul de croitorie, prin cele trei maici, a avut o activitate pozitivă în confecţionarea veşmintelor preoţeşti şi a altor materiale necesare înfrumuseţării bisericilor.

S-a continuat colaborarea cu o societate de profil pentru îndeplinirea obligaţiilor de securitate a muncii şi P.S.I. respectând astfel normele legale în vigoare şi de asemenea s-a reuşit asigurarea întregului patrimoniu bisericesc.

Sub aspectul investiţiilor, anul acesta am reuşit amenajarea în spaţiul din Piaţa Unirii nr. 11 a unei ceainării pentru obţinerea unor câştiguri suplimentare pe fondul unor venituri tot mai mici din donaţii şi servicii religioase.

La societatea comercială „Partoş” s-a reuşit formarea unei echipe de oameni foarte bine pregătiţi care dau posibilitatea realizării lucrărilor de foarte bună calitate, fapt ce ne permite să ne păstrăm un loc foarte bun alături de alte societăţi de profil din oraş sau din ţară.

Din punct de vedere financiar veniturile încasate anul acesta sunt :
a) Catedrala mitropolitană : 766.534 lei
b) Librăria din catedrală : 1.488.614 lei
c) Librăria Diecezana : 296.980 lei
d) Fondul Central Misionar : 75.922 lei
e) donaţii din fondul de întrajutorare : 43.900 lei
f) Fondul Filantropia : 162.936 lei
g) Fondul Pastoral Eparhial : 278.957 lei

Referitor la bugetul Centrului eparhial, la sfârşitul anului 2009 s-a înregistrat un excedent de 5.163.510 lei . Veniturile totale pentru primele 10 luni ale acestui an sunt : 3.771.485 lei .

În continuare debitele protopopiatelor afectează activitatea Centrului eparhial creând astfel întârzieri la plata furnizorilor de materii prime sau obiecte de colportaj.

ARHIEPISCOPIA TIMIŞOAREI
Adunarea Eparhială – sesiunea de lucru din 11 decembrie 2010
Raportul general de activitate în cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei pe anul 2010

Comments are closed.