Tabăra pentru tineret „Tradiție și noutate”, în Arhiepiscopia Timișoarei

Având în vedere nevoia tinerilor de cunoştinţe, deprinderi, experienţă și de o legătură autentică cu tradițiile care ne definesc identitatea culturală și națională, dar și necesitatea de a face faţă provocărilor vieţii cotidiene, Mitropolia Banatului, prin sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul din cadrul Arhiepiscopiei Timișoarei, organizează la Mănăstirea Timișeni-Șag, în perioada 8-14 iulie, tabăra pentru tineret Tradiție și noutate, oferind, prin acest program de tabere, tinerilor din societatea actuală, spaţiul necesar şi posibilitatea de a-şi dezvolta atât capacitatea de participare activă și asumată într-un proces creator, cu o finalitate bine determinată, cât și capacitatea de exprimare a opiniei şi de asumare a deciziilor.

Beneficiarii acestei tabere sunt 19 tineri, cu vârsta cuprinse între 18 și 24 de ani, proveniți din fiecare eparhie din țară. În cele șase zile, aceștia vor participa la diferite conferințe tematice, precum și la diverse activități creative și interactive de cunoaștere (playtech, design, educație prin imaginație-experimente științifice, jocuri).

Programul taberei a cuprins un atelier de pictură pe sticlă, dar și un tur al orașului Timișoara, capitala Banatului, cu scopul ca tinerii să viziteze principalele instituții de cultură și să descopere elementele principale ale istoriei orașului. În acest sens a fost vizitată Colecţia de artă bisericească veche a Arhiepiscopiei Timişoarei, aşezată în subsolul Catedralei Mitropolitane din Timişoara, patrimoniu care cuprinde aproape 1.000 de piese, printre care un însemnat număr de icoane pe lemn, sticlă şi pânză, obiecte de cult brodate, sculptate sau lucrate în metal şi un important fond de carte veche religioasă. Toate provin din bisericile satelor bănăţene, datând din secolele XIV-XIX. Pe lângă vizionarea documentelor istorice, ce exprimă nivelul cultural din Banat, tinerilor li s-a vorbit și despre  multiculturalitatea orașului, îmbogăţită de-a lungul secolelor şi întreţinută până în prezent de către toţi cei care au ales să trăiască în armonie pe aceste meleguri (germani, sârbi, maghiari, bulgari, slovaci, croaţi sau oameni veniţi din alte colţuri ale ţării), dar și despre interconfesionalitatea urbei, ce au determinat să fie aleasă drept capitală europeană culturală în 2021.

Nu în ultimul rând a fost vizitat și Muzeul etnografic al Banatului, muzeu conceput ca un sat tradițional bănățean, ce cuprinde atât gospodării țărănești românești, cât și gospodării ale diverselor etnii conlocuitoare în Banat (șvabi, slovaci, maghiari, ucrainieni, sârbi), toate prezentând funcția socială a spațiului rural: biserică, școală, primărie, cămin cultural, ateliere. Într-un cadru mirabil, tinerii au participat la un meșteșug cu specific tradițional românesc, și anume: atelierul de opincărit. După o demonstrație interactivă a meșterului popular, inserată cu prezentarea principalelor elemente din istoria opincilor, tinerii și-au confecționat propriile opincuțe-suvenir. În mod implicit, ei au devenit martorii formării unei șezători ad-hoc, un obicei strămoșesc cu rol important în viaţa socială a satului. La finalul atelierului, tinerii au realizat că această formă de întrunire comunitară, specifică satului românesc, nu numai că era locul unde se prelua și se transmitea, generaților tinere, tradiția populară, ci ea chiar contribuia la menţinerea unei mentalităţi colective în comunitatea satului.

„Dacă anul trecut am mizat pe descoperirea dimensunilor culturale a Banatului de câmpie, anul acesta am propus un dialog dinamic între știință – teologie, între artă – literatură, toate pe această dialectică dintre tradiție și noutate. Din multitudinea de activități, un real interes a fost asupra atelierului de biologie și chimie, unde tinerii, sub coordanarea unui profesor universitar, au extras ADN-ul la scară micro-biologică, ADN pe care l-au examinat sub lupa unui microscop electronic. De asemenea, cei prezenți au participat și la un workshop de electronică și robotică, unde 4 speciliști în IT au venit cu aparatură specifică pentru a crea, sub forma unui microcip, lumină fizică, după ce anterior am avut o discuție despre lumina necreată. Dacă la ateierul de dinainte am legat experimental biologic de extragere a ADN-ului de rațiunile lui Dumnezeu din creație, cel de al doilea work-shop a avut scopul de a releva importanța luminii fizice, pentru că Timișoara a fost primul oraș electrificat din Europa, dar și să ne trimită cu gândul la lumina necreată a lui Dumnezeu. Nu în ultimul rând amintesc și de workshop-ul de arhitectură, în cadrul căruia copiii, sub îndrumarea unor studenți și profesori de la arhitectură, au creat un ansamblu tradițional de sat românesc, precum și o machetă a unei case tradiționale”, a spus părintele Nichifor Tănase, consilier eparhial la Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul.

În penultima zi a taberei, cei 19 copii prezenți au participat la workshop-ul „Contribuția Bisericii în valorificarea moștenirii istorice, culturale și spirituale, caracteristice satului românesc”. Ziua s-a încheiat cu cel mai așteptat moment, și anume: focul de tabără.

Obiectivul general al taberei are în vedere tocmai formarea tinerilor în acord cu valorile autentice ale Bisericii Ortodoxe și ale neamului românesc. În acest sens, pe lângă oferirea unei alternative la metodele de petrecere a timpului liber pe care societatea contemporană le promovează, această tabără oferă și un cadru propice dezvoltării personale a tinerilor, în care aceștia să învețe, să interacționeze și să-și dezvolte armonios aptitudinilor sociale. Totodată, prin procesul cunoașterii interpersonale, oferit de acest program de tabere, tinerii au oportunitatea atât de a se familiarizarea cu specificul fiecărei zone a României, cât și de a afla cât mai multe aspecte, cu caracter informativ și formativ, despre moștenirea culturală și despre bogăția tradițiilor specifice spațiului Ortodoxiei românești.

Este pentru al patrulea an consecutiv, când Arhiepiscopia Timișoarei organizează o astfel de tabără pentru tineret, tocmai pentru a preveni comportamentele predelicvente și nedezirabile social din rândul tinerilor, dar și pentru a consolida viața de comuniune a tinerilor, solidaritatea creștină, prietenia, apartenența și respectul față de Biserica dreptmăritoare. Tabăra de tineret „Tradiție și noutate” se află pe agenda culturală a Consiliului Juețen Timiș pe anul 2019, fiind cofinanţată prin Centrul de Cultură şi Artă al Județului Timiş.

Comments are closed.