De Ziua Națională a României, în capitala Banatului, s-au desfăşurat o serie de manifestări religios-militare, la care au participat oficialităţi ale oraşului, reprezentanţi ai administraţiei publice naţionale, judeţene şi locale, veterani de război, reprezentanţi ai mai multor garnizoane militare, organizaţii politice şi apolitice, dar şi mii de timişoreni. Manifestările au debutat în faţa Prefecturii Judeţului Timiş şi a Consiliului Judeţean, de pe bulevardul Revoluţiei din Decembrie 1989, cu intonarea Imnului de Stat al României, după care a urmat ceremonialul religios, oficiat de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, înconjurat de un sobor de preoți. În cadrul acestuia, soborul slujitor a înălțat rugăciuni pentru odihna sufletului tuturor eroilor, ostașilor și luptătorilor, din toate timpurile, căzuți pe câmpurile de luptă pentru întregirea nemului și apărarea credinței strămoșești.
După ceremonialul religios, prefectul Județului Timiș, Mircea Băcală, a dat citire mesajului transmis de prim-ministrul României, Dacian Cioloș, adresat cu ocazia sărbătorii Zilei Naționale. A urmat, apoi, tradiţionala paradă militară, în cadrul căreia au defilat, în acordurile fanfarei militare a Brigăzii 18 Infanterie „Banat”, cadre din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență, Poliția de Frontieră, Penitenciarul Timișoara, precum și Direcția Poliției Locale a municipiului Timișoara. Ceremonia militară s-a încheiat cu prezentarea onorului Brigăzii 18 Infanterie „Banat”.
În continuare, în holul Consiliului Județean Timiș, a fost vernisată expoziția: „Voluntarii Marii Uniri. Ardeleni, bănățeni, crișeni, maramureșeni și bucovineni în armata română în anii Primului Război Mondial”. Expoziția, dedicată Marii Uniri de la Alba Iulia din 1918, a fost organizată de Muzeul Bucovinei, Muzeul Maramureșului-Sighetul Marmației și Arhiva Ministerului Apărării Naționale. Manifestările dedicate Zilei Naționale au continuat, în Piața Victoriei, cu un spectacol folcloric, ce a marcat deschiderea târgului de Crăciun și a iluminatului festiv de sărbători.
***
Între anii 1866-1947, Ziua Națională a României era marcată pe data de 10 mai, deoarece în ziua de 10 mai 1866 Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, Carol a proclamat, în faţa Parlamentului, independenţa României. La 30 decembrie 1947, când a fost proclamată Republica Populară Română, ziua de 24 august a devenit Ziua Naţională, sub numele oficial de ziua insurecţiei armate antifasciste şi începutul revoluţiei populare în România. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca Zi Națională și sărbătoare publică în România.
Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi oficiali (reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 de comitate româneşti) şi sprijinită de peste 100.000 de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului (îmbrăcaţi în haine de sărbătoare și cu steaguri tricolore în frunte), a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România. Prin urmare, ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru unitate naţională şi marchează momentul creării României Mari.
