Universitatea de Vest din Timișoara a fost partener oficial al celei de-a 14-a ediții a Congresului Mondial de Studii Siriace, unul dintre cele mai importante evenimente academice dedicate cercetării patrimoniului și tradițiilor siriace. Evenimentul, organizat la Palatul Parlamentului din București, în perioada 3–7 august 2026, a reunit aproximativ 400 de participanți din 33 de țări, reprezentând 176 de universități și centre de cercetare din întreaga lume. Universitatea de Vest a participat la congres alături de Academia Română și Universitatea din București, la invitația prof. univ. dr. habil. Cătălin-Ștefan Popa, cercetător al Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române și director general al Institutului Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii.
Universitatea de Vest a fost reprezentată la acest important eveniment de către Pr. Lect. Univ. dr. Nichifor Tănase, care a susținut o prelegere cu tema „Rugăciune și panpersonalism: de la Părinții Sirieni la Siluan Atonitul, Iosif Isihastul și Dumitru Stăniloae” (Prayer and Panpersonalism: from the Syriac Fathers to Silouan the Athonite, Joseph the Hesychast, and Dumitru Stăniloae).
Prezentarea în panel a explorat teologia mistică a rugăciunii contemplative, aspect al interiorității și cale către îndumnezeire, în creștinismul sirian, la Sf. Isaac Sirul și receptarea acestuia în teologia modernă a Sfântului Dumitru Stăniloae și în spiritualitatea athonită contemporană, a Sfinților Siluan Athonitul și Iosif Isihastul, două personalități de profunzime ale spiritualității ortodoxe din secolul al XX-lea din Sf. Munte Athos, care au revitalizat dimensiunea ascetică modernă a paternității duhovnicești, prin accentuarea rugăciunii lui Iisus din tradiția spiritualității isihaste, lăsând astfel o moștenire uriașă de îndrumare spirituală harismatică.
Spiritualitatea siriacă are un rol foarte important de jucat în contextul creștin modern actual. Ar trebui să înțelegem fiecare tradiție din perioada creștinismului timpuriu ca fiind complementară celorlalte. Fiecare tradiție a recunoscut valoarea celorlalte tradiții și, prin urmare, s-a îmbogățit în sine. Procesul de sinteză a tradiției grecești cu cea siriacă din perioada Antichității târzii a dus la o îmbogățire a celei din urmă, însă influența nu a fost doar unidirecțională, cea greacă asupra celei siriace, ci spiritualitatea siriacă a avut, de asemenea, propria influență asupra tradițiilor grecești și latine. Aceste scrieri, în special cele de spiritualitate filocalică sau de teologie mistică, sunt deosebit de apreciate astăzi în mănăstirile ortodoxe românești, rusești sau grecești precum și în recenta renaștere a vieții monahale athonite, care s-a inspirat direct din scrierile Sfântului Isaac Sirul.
Prelegerile plenare ale Congresului au fost susținute de profesori din importante centre universitare internaționale, precum Kevin van Bladel (Universitatea Yale), Jack Tannous (Universitatea Princeton), David Taylor (Universitatea din Oxford), Aaron Michael Butts (Universitatea din Hamburg), George Kiraz (Institutul de Studii Avansate din Princeton / Beth Mardutho), Salam Rassi (Universitatea din Edinburgh), Columba Stewart (Hill Museum & Manuscript Library, Universitatea Saint John), Alberto Rigolio (Durham University), Françoise Briquel-Chatonnet (Centre National de la Recherche Scientifique, Paris).
Lucrările congresului au explorat o paletă impresionantă de subiecte: istoria, cultura, filologia, teologia și filosofia în contextul culturii siriace și arabe creștine, circulația cunoașterii între comunități religioase și lingvistice, definirea ortodoxiei, istoria sinoadelor și a frontierelor ecleziastice, autoritatea și formarea canonului, reconstrucția și transmiterea textelor, receptarea Evangheliilor în tradiția manuscrisă, viața intelectuală a comunităților siriace din secolele V-VI, relațiile dintre culturile siriacă, armeană, greacă, coptă și arabă, precum și rădăcinile iudaice ale unor tradiții teologice și literare. S-a subliniat, de asemenea, importanța documentării, digitizării și integrării manuscriselor siriace din Orientul Mijlociu și India în marile proiecte internaționale de cercetare.
Symposium Syriacum a reprezentat un dialog fecund interdisciplinar, precum și deschiderea către noi metodologii de cercetare în domeniul studiilor siriace. O platformă de dialog, Congresul a pus în valoare moștenirea acestor comunități bisericești străvechi și a reafirmat importanța conservării și promovării studiului academic al culturilor lor interconectate, care au jucat un rol esențial în transmiterea cunoașterii. Fiind două dintre cele mai prolifice tradiții de manuscrise creștine, comunitățile creștine siriace și arabe au jucat un rol esențial în transmiterea filosofiei aristotelice și în dezvoltarea medicinei, astronomiei și a altor științe, alături de bogatele lor contribuții liturgice și literare. Prin traducerea cunoștințelor din limba greacă în siriacă și arabă, înainte de a le reintroduce în Europa și dincolo de aceasta, ele au păstrat și perpetuat tradiții intelectuale care, altfel, s-ar fi pierdut în istorie.
De asemenea, Congresul din 2026 a facilitat schimbul științific privind patrimoniul creștin siriac și arab, consolidând legăturile academice dintre România, Europa de Sud-Est și comunitatea internațională de cercetare, promovând totodată dialogul cultural. Având în vedere memoria culturală bizantină a României ca păstrătoare a moștenirii „Byzance après Byzance” (în paradigma lui Nicolae Iorga) evenimentul a pus în valoare rolul cultural al țării ca punte între Orientul Apropiat și Occident, în contextul consolidării dialogului intercultural bazat pe colaborarea dintre mediul academic occidental, curentele de gândire ortodoxe și tradițiile creștine din Orientul Mijlociu.
Mulțumim domnului director Adrian Ciorobea, de la Fundația „Sfânta Tecla” din București, pentru generozitatea și dragostea arătate față de teologia timișoreană, precum și pentru sprijinul oferit prin punerea la dispoziție a logisticii necesare cazării participanților la acest eveniment. Apreciem în mod deosebit ospitalitatea oferită în această locație de excepție, care i-a găzduit și pe Sanctitatea Sa Mar Awa al III-lea, Patriarhul Bisericii Asiriene a Răsăritului, precum și pe monahiile de la Mănăstirea „Sfânta Tecla” din Maaloula.
Pr. Lect. Univ. dr. Nichifor Tănase
