Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, în Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci, la Parohia Remetea Mare, din Protopopiatul Timișoara II, Sfânta Liturghie a fost oficiată de părintele protopop Caius Andrașoni, părintele dr. Gabriel Ciorâcă și părintele Vasile Ciotău-Babușcov, parohul bisericii, împreună cu diaconul Constantin Diaconescu, de la Centrul eparhial.
Slujba s-a desfășurat într-o atmosferă de aleasă bucurie și comuniune, la aceasta participând și reprezentanți ai Condeierilor Plugaridin Banatul Istoric, precum și oaspeți veniți din mai multe județe ale țării, între care Hunedoara, Alba, Mureș, Harghita și Dolj.
Prezența acestora la Sfânta Liturghie s-a înscris în programul celei de-a XX-a ediții a Festivalului „Condeierilor Plugari din Banat”, desfășurat în zilele de 12 și 13 septembrie, în comuna Remetea Mare. Evenimentul este dedicat unei tradiții culturale deosebite a satului bănățean și oamenilor care au știut să îmbine munca pământului cu dragostea pentru carte, scris, grai și tradiție.
Cuvânt de învățătură despre taina Sfintei Cruci
Cuvântul de învățătură a fost rostit de părintele protopop Caius Andrașoni, care a tâlcuit pericopa evanghelică rânduită în Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci, din Evanghelia după Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, capitolul al III-lea, versetele 13-17.
Părintele protopop a evidențiat dialogul dintre Mântuitorul Iisus Hristos și Nicodim, precum și prefigurarea jertfei de pe Cruce. Venit noaptea la Mântuitorul, Nicodim Îl caută pe Hristos în dorința de a afla adevărul, însă înțelegerea sa este încă legată de cele pământești. În acest context, Mântuitorul îi vorbește despre nașterea de sus, despre botez și despre înnoirea duhovnicească prin Duhul Sfânt.
Totodată, părintele a subliniat legătura dintre șarpele de aramă înălțat de Moise în pustie și Crucea Mântuitorului. Așa cum cei care priveau șarpele de aramă se vindecau, tot astfel credința în Hristos Cel răstignit și înviat aduce vindecare sufletească și deschide omului calea către viața veșnică.
„Crucea, pentru noi, creștinii, nu este doar semnul suferinței, ci este dovada supremă a iubirii lui Dumnezeu pentru lume. Creștinii sunt chemați să își ducă propria cruce nu cu deznădejde sau revoltă, ci cu credință și nădejde în Domnul Hristos”, a arătat părintele protopop Caius Andrașoni.
La finalul Sfintei Liturghii a fost săvârșit un parastas de obște pentru pomenirea tuturor condeierilor și plugarilor din Banat și a celor care, de-a lungul celor peste 150 de ani de existență a acestei mișcări culturale, au trecut la Domnul.
O tradiție culturală născută între plug și condei
Condeierii plugari au fost țărani bănățeni care, deși își câștigau existența prin munca pământului, s-au remarcat prin pasiunea pentru citit, scris și cultură. Între glie și hârtie, aceștia au contribuit la dezvoltarea vieții culturale a satelor bănățene, transformând pasiunea individuală pentru carte într-un adevărat fenomen cultural.
Fenomenul a început să se contureze spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în contextul introducerii învățământului primar obligatoriu în Banatul aflat atunci sub administrație austro-ungară. Școala le-a oferit tinerilor de la sate acces la cultură, iar unii dintre ei și-au continuat studiile la Budapesta, Vârșeț sau Belgrad. Activitatea culturală a fost susținută și de publicațiile vremii, de centre precum Oravița, de teatru și de preocuparea pentru culegerea și conservarea folclorului bănățean.
Printre reprezentanții primei generații de condeieri plugari s-au numărat Teodor Roșu, Ilie Crăcunel, Dumitru Brânzei, Aurel Novac, Tata Oancea și Vucu Secășani, acesta din urmă fiind consemnat drept primul condeier care a scris în grai bănățean. În perioada interbelică, fenomenul a cunoscut apogeul, generațiile mai vechi devenind mentori pentru cei tineri.
Între cei care au continuat această tradiție s-au remarcat Ion Ciucurel, Nicolae Humă Bogdan, Paul Târbățiu și Florica Dogaru, aceasta din urmă fiind menționată drept prima jurnalistă țărancă, preocupată de emanciparea femeii de la sat.
După instaurarea regimului comunist, mișcarea condeierilor plugari a intrat într-un proces de declin, unii dintre reprezentanții ei fiind nevoiți să semneze cu pseudonime. Cu toate acestea, tradiția culturală a continuat să fie păstrată, iar personalități precum Iosif Cireșan Loga au lăsat în urmă importante mărturii, între care un muzeu și o arhivă deosebit de valoroasă.
Cultură, tradiție și comuniune
Cele două zile ale festivalului de la Remetea Mare au reunit, astfel, cultura, folclorul și tradițiile satului bănățean cu viața liturgică a comunității. Participarea condeierilor la Sfânta Liturghie și pomenirea înaintașilor lor au oferit evenimentului o dimensiune duhovnicească aparte, subliniind legătura dintre memoria înaintașilor, credință și păstrarea valorilor culturale.
Manifestările au fost organizate cu implicarea Primăriei și a Consiliului Local Remetea Mare, în parteneriat cu Biserica Ortodoxă din comună și cu sprijinul membrilor Consiliului Parohial. Un rol important în pregătirea evenimentului l-au avut dl. Cosmin Chira, primarul comunei Remetea Mare și dl. Nistor Garaș, membru al Consiliului Parohial al Parohiei Remetea Mare.
Prin cea de-a XX-a ediție a festivalului, Remetea Mare a devenit, pentru două zile, un loc al întâlnirii dintre credință, cultură și tradiție, readucând în atenție memoria condeierilor plugari și moștenirea lor culturală, care continuă să facă parte din identitatea satului bănățean.
