Aula Filialei Timișoara a Academiei Române a găzduit vineri, 16 octombrie 2026, simpozionul științific „255 de ani de presă în Banat”. Manifestarea a adus în atenție istoria și diversitatea publicațiilor bănățene, prin comunicări dedicate presei culturale, bisericești, tehnico-științifice și studențești.
În deschiderea evenimentului, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, a rostit un cuvânt de întâmpinare, în care a evidențiat contribuția condeierilor plugari la viața culturală a Banatului. Prin poeziile și articolele publicate în presa vremii, aceștia au încurajat lectura în comunitățile rurale, au păstrat mărturii despre tradițiile și valorile satului și au cultivat conștiința națională.
Înaltpreasfinția Sa a vorbit, de asemenea, despre caracterul multilingv al presei bănățene, expresie a conviețuirii dintre comunitățile etnice ale regiunii.
„Datorită conviețuirii istorice dintre români, sârbi, germani, maghiari și alte etnii, presa locală nu s-a rezumat doar la ziare editate separat în limbi diferite, ci a generat și publicații concepute ca adevărate punți lingvistice. Exemple remarcabile includ: Apicultorul (1910–1929), tipărit în maghiară, germană și română, care a contribuit la modernizarea stupăritului regional, și Abstinența, apărută în perioada interbelică, publicație în română, germană și maghiară, cu misiunea de a combate alcoolismul și de a promova un stil de viață sănătos”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Ioan.
Referindu-se la rolul condeierilor plugari în apropierea sătenilor de cultură, Părintele Mitropolit a subliniat puterea exemplului personal al celor care îmbinau munca pământului cu scrisul.
„Țăranii condeieri din Banat au fost veritabili apostoli ai culturii în satele lor. Faptul că un țăran care muncea pământul cot la cot cu ceilalți consăteni scria poezii sau articole în ziare a demontat mitul că lectura și scrisul sunt doar pentru domni”, a arătat Înaltpreasfinția Sa.
Ierarhul a evocat și întâlnirile de duminică, de după Sfânta Liturghie, când cei care știau să citească le împărtășeau sătenilor, în pridvorul bisericii sau în locurile de adunare din mijlocul satului, noutăți politice, sfaturi agricole și poezii ale autorilor locali ori naționali.
„Prin poeziile trimise la ziarele vremii, ei mențineau trează conștiința națională a românilor aflați sub stăpânire străină și dorința de unitate națională”, a mai spus Părintele Mitropolit Ioan.
Programul științific a cuprins comunicarea profesorului Hans Vastag despre „Temeswarer Nachrichten”, publicație apărută la Timișoara în 1771, precum și prezentarea profesorului, scriitorului și publicistului Gheorghe Jurma, dedicată istoriei presei și tiparului din Reșița. Profesorul Dumitru Mnerie a abordat istoria publicațiilor tehnico-științifice din Banat, iar publicistul Gheorghe Crișan, experiența revistei „Forum studențesc”.
Presa confesională a fost reprezentată prin comunicarea „Presa bisericească scrisă din Banat”, înscrisă în program de preotul cercetător dr. Daniel Alic, care a completat perspectiva asupra tradiției publicistice a regiunii.
Diversitatea presei bănățene s-a regăsit și în temele propuse de profesorul Adrian Dinu Rachieru, despre revista de cultură „Banatul”, seria nouă, de Mariana Stratulat, despre cei 80 de ani ai publicației „Libertatea”, și de publicistul Zoltan Kovacs, despre „Fenomenul Agenda”.
Evenimentul a fost organizat de Academia Română – Filiala Timișoara, Biblioteca Academiei Române – Filiala Timișoara și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala „Valeriu Braniște” Timiș, în colaborare cu Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea de Vest din Timișoara și Asociația Română de Istorie a Presei.
