Seria conferințelor prepascale, puse sub genericul: „Unitatea credinţei în Duhul Sfânt”, a continuat Miercuri, 14 martie, cu prelegerea „Cultura eclesială, făuritoare şi păstrătoare a unităţii de credinţă, limbă şi neam”, susținută de prof. univ. dr. Vasile Ţâra, specialist și cercetător în probleme de fond ale istoriei limbii române. Expunerea orală s-a desfășurat în Sala festivă a Centrului eparhial din Timișoara și s-a adresat studenților teologi, dar și celor care au dorit să-și îmbogățească bagajul informațional în ceea ce privește contribuția culturii bisericești, născută la rândul său din/de pastorația clerului român, la formarea și păstrarea unității de credință, limbă și neam. La acest eveniment cultural au participat preoți, profesori și studenți ai Facultății de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara
Într-o societate care abundă în cultura informațională, discursul prof. Vasile Țâra, bazat pe studierea sutelor de cărți ale istoriei limbii române literare, a făcut referire atât la identitatea etnolingvistică românească, cât și la transformările produse de invenția și utilizarea pe scară largă a tiparului. După o muncă asiduă de mai bine de 45 de ani în cercetarea lingvistică, conferința profesorului cărturar a reliefat aportul culturii ecleziale (care s-a manifestat prin limba primelor traduceri de texte religioase și prin literatura creată de slujitorii Bisericii), la formarea și menținerea limbii și spiritualității neamului românesc, fiind un real periplu în istoria creștinării și a etnogenezei românești.
„Despre vechimea creștinismului în spațiul carpato-danubiano-pontic, în care s-a format, a dăinuit și va dăinui mereu poporul român, mărturisesc descoperirile arheologice, documentele istorice și mai ales limba română, care păstrează din latină termeni religioși fundamentali, precum: Dumnezeu, biserică, creștin, cruce, credință, rugăciune, preot, etc. Istoriile limbii române admit că acești termini fac parte din prima zestre lexicală pe care noi, ca popor romanic, am păstrat-o în drumul nostru de la latină la română. Aceasta este cea mai clară dovadă a faptului că noi am îmbrățișat creștinismul încă din epoca în care ne-am format, pentru că altfel nu s-ar fi putut păstra acești termini, în condițiile în care, sute de ani, limba de cult în Biserica Ortodoxă Română a fost slavona”.
Vorbind despre relația comunională dintre credință și cultură existentă la poporul român, profesorul Țâra a menționat: „De-a lungul a două milenii, credința și Biserica i-a ținut uniți sufletește pe români, chiar dacă aceștia trăiau răsfirați într-un spațiu geografic întins (de la Nistru până la Tisa și din Carpații de miază-noapte până în Sudul Peninsulei Balcanice) și chiar dacă s-au aflat multă vreme în zone administrative distincte, unde au conviețuit cu multe neamuri venite printre ei din timpul marilor migrații. În Biserică și în credință ei au găsit alinare și mântuire sufletească. Multe veacuri, Biserica și preotul le-au luminat mintea și sufletul cu știința de carte și cu înțelepciunea învățăturii Mântuitorului Hristos. Condiția de creștin a românilor din momentul apariției lor ca popor romanic a asigurat și continuarea culturii creștine în această zonă”.
După conferință, corul studenților Facultății de Litere, Istorie și Teologie a susținut un program de imnuri religioase, specifice perioadei Postului Mare. La final, distinsul prof a adus bibliotecii Centrului eparhial două cărți (Sfântul Antim Ivireanul, Predici – Un manuscris inedit din Basarabia; Arhieraticon Trilingv) donate de prof. univ. dr. Zamfira Mihail de la Universitatea București. Totodată, părintele Zaharia Pereș, consilier cultural al Arhiepiscopiei Timișoarei, a transmis binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan și gândurile de bine ale Preasfințitului Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. Nu în ultimul rând, au fost adresate prof. Vasile Țâra cuvinte de apreciere pentru sprijinul acordat în vederea conservării cărților de patrimoniu de la biblioteca eparhială, dar și pentru prezentarea mediatică a cărților aflate în muzeul Catedralei Mitropolitane.
Conferințele prepascale, organizate de specializarea Teologie Ortodoxă a Facultății de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara și Asociația Studenților Creștini Ortodocși – Filiala Timișoara, fac parte din seria de manifestări dedicate anului 2018, declarat de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române drept Anul omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918.
