Dialoguri de seară la Biserica Studenților din Timișoara

Pe parcursul Postului Mare, în fiecare zi de vineri, preotul Bisericii Studenților din Timișoara, părintele Marius Ioana, s-a întâlnit cu credincioșii săi în videoconferințe pe platforma Google Meet. Întâlnirile on-line de vineri seara cu părintele paroh sunt așteptate nu doar de credincioșii din parohie, ci și de fiii săi duhovnicești din țară și din afara țării. Întrucât foarte mulți tineri și-au făcut studiile în Timișoara și doresc în continuare să țină legătura cu biserica și cu preotul care i-a îndrumat în perioada studenției, aceste dialoguri de seară sunt un prilej deosebit de întâlnire cu toată comunitatea de azi și de ieri a Bisericii Studenților, cu toți credincioșii dornici de cuvânt de folos spre întărire spirituală în aceste dificile vremuri pentru fiecare dintre noi.

Vineri, 9 aprilie 2021, la dialogurile de seară cu credincioșii, invitatul părintelui Marius Ioana a fost actorul Horia Georgescu, fost absolvent al I.A.T.C. București, promoția 1969, la școala maestrului Radu Beligan. Cu acest prilej, domnul Horia Georgescu a rememorat perioada studiilor, anii în care teatrul a fost pentru el principala opțiune culturală și de viață și a făcut o radiografie diacronică a teatrului și a filmului românesc în ultima jumătate de secol. A fost emoționant momentul în care vorbitorul a povestit cum a fost reținut de fosta Securitate pe când avea doar 6 ani. Tatăl domniei sale îl conducea spre școală și la un moment dat a oprit lângă ei o mașină neagră, au fost reținuți și tatălui i s-au pus ochelari de tablă. Zeci de minute tatăl s-a rugat de acele persoane să îi lase copilul la școală sau într-un loc sigur.  Prin anii ’80, domnul Horia Georgescu a emigrat in Germania și a devenit, alături de Virgil Ierunca și Monica Lovinescu, unul dintre jurnaliștii români care au activat la postul de radio”Europa liberă”,  fiind un susținător fervent al românilor, mai ales în timpul regimului totalitar comunist. Seara de dialog a continuat cu întrebările tinerilor. Acestea au vizat activitatea pe care domnul Horia Georgescu a avut-o la Radio Europa Liberă și modul în care și-a slujit biserica și țara, alături de ceilalți români din diaspora, în comunitatea  păstorită încă de pe atunci, în acele vremuri tulburi, de părintele prof. dr. Mircea Basarab. Alte întrebări au fost legate imaginea Timișoarei de altădată văzută din perspectiva actorului care a jucat pe scena Teatrului Național din Timișoara sau de felul în care s-a raportat, de-a lungul vieții sale, la credința creștină ortodoxă. Deși domnul Horia Georgescu a atins o vârstă venerabilă, i-au rămas intacte vioiciunea spiritului, luciditatea, umorul și autoironia, atașamentul pentru cultura românească și dragostea pentru Biserica lui Hristos.

Dialogurile de seară din 16 aprilie au fost un adevărat cenaclu literar și duhovnicesc, invitatul videoconferinței fiind poetul EUGEN DORCESCU. Tema întâlnirii a fost poezia psalmilor  și  un fericit prilej de lansare on-line a volumului ”Biblice” (Editura Eurostampa, 2021), ediție îngrijită de distinsa lui soție, doamna prof. univ. dr. MIRELA-IOANA DORCESCU. În prefața volumului, doamna Mirela Ioana Dorcescu face o distincție necesară, precizând că ”tema poeziei lui Eugen Dorcescu nu e religia, ci Ființa”, iar poezia lui este una a adevărului, a vieții și a morții, a non-imanenței și că lecturând versurile domniei sale, avem prilejul de a intra într-un univers poetic ”ocupat în integralitate de Dumnezeu”. (M. Dorcescu, Cuvânt înainte la vol. Biblice, pag 20) Întrebat de părintele Marius Ioana de ce poetul s-a numit pe sine ”stihuitorul” și nu ”autorul psalmilor”, domnul Eugen Dorcescu a prezentat cum s-a născut ideea versificării psalmilor biblici și cum, în urmă cu 30 de ani, această osteneală sacră, l-a cucerit încă de la început. Explicația poetului se apropie de aceea a vechilor gânditori creștini: ”Eu sunt stihuitorul Psalmilor și atât. M-am conectat la acea imensă energie spirituală și am încercat să reproduc ceea ce era, este și va rămâne de spus. Trecând totul prin ființa mea.” Drumul celor aproximativ șapte ani de stihuire a psalmilor biblici l-a numit ”fascinant” și acesta a continuat și cu versificarea altor cărți poetice ale Vechiului Testament. Evocarea domniei sale este una de mărturisitor: ”mă bucur că Dumnezeu mi-a dat har și putere să stihuiesc Psalmii (Tehilim), Ecclesiastul (Qoheleth) și Pildele (Mishle). Mi-am împlinit rostul și i-am dat vieții mele sens, zbor, țel, lumină, conținut.”(Eugen Dorcescu, Îngerul adâncului, pag 141) Prima ediție a Biblicelor a apărut la Editura Marineasa în 2003. Această a doua ediție, apărută la Editura Eurostampa, în 2021, este una revizuită conform noilor norme ortografice impuse de DOOM2 (2005) și completată cu creații noi ale poetului. Pe parcursul întâlnirii, domnul Eugen Dorcescu a continuat recitând psalmi din volumul Biblice și poezii inspirate din textul Sfintei Scripturi: Prolog și Ecclesiast. Poetul a intrat apoi în dialog cu tinerii, cu credincioșii prezenți care au remarcat profunzimea și autenticul poeziei domniei sale și faptul că apariția acestui volum constituie, pentru lirica și teologia românească, o izbândă literară și biblică de netăgăduit. Dacă  Psalmii au mai fost versificați și de către alți poeți români, opera lui Eugen Dorcescu este unică prin versificarea cărților didactico-poetice Ecclesiastul, Pildele lui Solomon  si a Rugăciunii regelui Manase

Invitatul serii a evocat, de asemenea, sprijinul generos pe care i l-a oferit, în apariția cărților sale, doamna prof. Mirela-Ioana Dorcescu. Cu o tenacitate și cu un devotament impresionante, dumneaei s-a îngrijit de selectarea și redactarea manuscriselor poetului pentru volumele de jurnal ADAM și ÎNGERUL ADÂNCULUI, volume apărute la Editura Mirton, în anul 2020.  Pe lângă îngrijirea acestor ediții pentru tipar și analiza literară a textelor poetului făcute cu rigoarea lingvistului și ochiul fin al semioticianului format la catedra magistrului vrednic de pomenire, prof. univ. dr. Gheorghe Gh. Tohăneanu, prin această muncă uriașă, doamna Mirela Dorcescu a trimis la tipar publicului cititor atât volume excepționale semnate de Eugen Dorcescu, cât și scrieri semnate de domnia sa: romanele biografice APA(2016), CELESTA (2018) și romanul-document, de o valoare inestimabilă, SPRE NICĂIERI (redactat în două volume, scris împreună cu George Safir, apărut în 2014), sau volumul de teorie literară, HERMENEIA (2019).

La invitația părintelui Marius Ioana de a continua versificarea psalmilor biblici, poetul Eugen Dorcescu a evidențiat importanța inspirației în această muncă de stihuitor, și, parafrazându-l pe Marin Preda, a continuat:  ”între două creații, scriitorul așteaptă. Nu e chiar comod întotdeauna,  ba chiar e incomod….” și a pledat pentru scrisul autentic, dincolo de rigorile exterioare ale prozodiei: ”nu am scris și nu voi scrie niciodată un vers netrăit.” Pe parcursul prezentării, poetul Eugen Dorcescu i-a evocat cu reverență pe preoții profesori Nicolae Neaga, Ionel Popescu și Ioan Bude, pe editorii săi Viorel și Gabriel Marineasa, pe filologul Miron Scorobete, dar, mai ales, pe Înalt Prea Sfințitul Bartolomeu Anania, mitropolitul Clujului, împreună cu care a colaborat ani buni în munca de diortosire a textului Bibliei, în ediția jubiliară din anul 2000. Poetul a ierarhizat, pe o axă a devenirii sale, ce au reprezentat cărțile versificate reunite în volumul Biblice: ”Psalmii sunt cartea paradisului meu lăuntric.  Pildele în versuri sunt dreptarul meu în această vale, în acest provizorat uneori acceptabil, alteori inacceptabil, care este viața. Iar Ecclesiastul în versuri este concluzia existențială la care am ajuns și probabil limita de sus a traseului meu empiric și artistic.”

Seara duhovnicească s-a încheiat apoteotic cu poemul original Ecclesiast în recitarea poetului Eugen Dorcescu: ”Din nou răsare soarele-n zadar/ Și, ca și ieri, zadarnic va apune./ Zadarnic sori, zadarnicele lune/ Măsoară-un timp zadarnic, iar și iar./ Zadarnic ieși în prag. Zadarnic pleci./ Și-apoi te-torci. Și iar le faci cu schimbul/ Străbați în van zadarnice poteci, / Căci spațiu-i mai zadarnic decât timpul./ Și tu ești mai zadarnic decât tot./ și totu-i mai zadarnic decât tine./ Strivite de mesajul cosmoglot,/ Cuvintele, sărmanele, nu pot/ S-absoarbă taina tainicului cod-/ Și vin la ușa Tainei să se-ncline. ”

Prof. Mariana Anghel

Comments are closed.