Fundația Politehnica Timișoara a organizat miercuri, 29 martie, în sala mare a Senatului UPT, o dublă lansare: „Banatul otoman. Studii istorice” și „Scurtă istorie a Banatului medieval, secolele X-XVIII”, semnate de istoricii Ioan Hațegan și Alexandru Kósa, cercetători la Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al filialei Timișoara a Academiei Române. Moderatorul acestei lansari a fost prof. univ. Ivan Bogdanov, președintele Fundației Politehnica din Timișoara.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului la eveniment a participat părintele Ionel Popescu, vicar eparhial, precum și reprezentanți ai mediului universitar, scriitori, istorici, elevi și studenți din orașul de pe Bega.
În alocuțiunea rostită, părintele vicar a mulțumit autorilor pentru modul în care au evidențiat istoria Bisericii Ortodoxe din această parte de țară, și a subliniat importanța pe care au avut-o mănăstirea Morisena-Cenad, ctitorie a voievodului Ahtum, unde au viețuit un egumen și călugări ortodocși și rolul deosebit al Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș în viața bisericească a acestei provincii românești.
Perioada cuprinsă între anii 1552 și 1716, în care Banatul a fost ocupat de Imperiul Otoman, a fost cercetată în ultimele decenii în mai multe studii și lucrări speciale, datorate mai ales cercetătorilor Cristina Feneșan, Ioan Hațegan și colaboratorilor săi, multe fiind însă publicate în reviste mai greu accesibile. Lucrarea de față dorește să-i ajute pe cei interesați să aibă o imagine cât mai reală asupra acestei perioade din istoria provinciei în cei 164 de ani de ocupație otomană, care a început cu impunerea noii stăpâniri și a luat sfârșit o dată cu trecerea Banatului în sfera de influență creștină a Habsburgilor, dar a fost marcată de multe influențe orientale, care și-au pus amprenta asupra acestui spațiu. Cartea descrie cadrul geografic al Banatului, o regiune distinctă, delimitată de mari forme de relief și ape, împărțită însă după tratatul de la Versailles din 1919 pe alte criterii, și cadrul istoric, precum și contextul în care s-au desfășurat evenimentele, analizează momentele de răscruce din această perioadă și descrie vilayetul Timișoarei, cetățile și garnizoanele otomane, nemulțumirile băștinașilor, Timișoara în timpul Mitropolitului Iosif cel Nou de la Partoș și amintește beilerbeii de Timișoara.
Cel de-al doilea volum cuprinde o amplă prezentare a Banatului medieval, din dorința de a promova această epocă istorică în contextul evenimentului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Începutul epocii este marcat de ducatele bănățene conduse de Glad și Ahtum, și continuă cu prezentarea instituțiilor medievale, a claselor sociale și a structurii etnice a populației și a culturii medievale. Sunt relatate, de asemenea, conflictele cu otomanii, e descris sistemul defensiv bănățean, de la fortificațiile de pe malul Dunării până la cele de pe Mureș, personalitățile medievale marcante din spațiul bănățean și problematica stăpânirii otomane în Banat, până la campania prințului Eugeniu de Savoya, când Banatul a fost inclus într-o nouă arie cultural-istorică.
Apariția volumelor, tiparite la editura și tipografia timișoreană David PressPrint, a fost finanțată de Complexul Muzeal Arad, din dorința de a promova istoria și cultura locală și regională.
