LIBERTATEA DE EXPRIMARE ȘI DE CREDINȚĂ – DILEME ȘI ESENȚE ALE STATULUI DE DREPT

Marți, 25 mai a.c., a avut loc Simpozionul internațional cu tema  „Libertatea de exprimare și de credință – dileme și esențe ale statului de drept”.

Evenimentul a fost organizat în contextul campaniei de promovare a candidaturii României la Consiliul Drepturilor Omului al ONU pentru perioada 2023-2025, sub coordonarea Ministerului Afacerilor Externe și sub patronajul Ministerului Educației Naționale, al Universității de Vest din Timișoara, cu sprijinul Arhiepiscopiei Timișoarei și FoRB România.

Cuvântul de deschidere a fost rostit de către reprezentanții instituțiilor amintite: Părintele Dr. Nichifor Tănase – consilier Eparhial în cadrul Arhiepiscopiei Timișoarei; Domnul Prof. Univ. Dr. Marilen-Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara și Domnul Conf. Univ. Dr. Gabriel Bărdășan, prodecanul Facultății de Litere, Istorie și Teologie, care au subliniat importanța legislației internaționale și naționale în acest domeniu.

 Au participat ca invitați specialiști (în materia Dreptului civil, al Dreptului canonic și chiar al Istoriei bisericești) domnii Cătălin Raiu, Constantin Rus, Patriciu Vlaicu, Irimie Marga, Radu Zidaru, Mihai Constantinescu, Emanuel Tăvală, Ionescu Rareș, Marius Balan, Răzvan Perșa, Coriolan Dura, Emilian Roman, Tudor Budeanu, Traian Nojea, Ioan Cozma, Mircea Măran, Daniel Alic, Marius Andreescu, Florin Dobrei, Maximilian Pal și Cosmin Panțuru, care își desfășoară activitatea profesională fie în țară, fie în străinătate.

Cu toate că tema anunțată a fost una generală cu referire la libertatea de exprimare și de credință, aceasta a fost tratată diferențiat prin referatele pezentate care au clarificat aspecte privitoare la libertatea religioasă manifestată prin dispozițiile de drept comparat privitoare la relația dintre stat și religie, respectiv dintre stat și culte în diferite țări ale Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii, țările musulmane și chiar africane; cu o retrospectivă în timp a manifestării acestei libertăți la românii din Banat, Serbia și Transilvania. De asemenea, libertatea de conștiință a fost privită ca dar al lui Dumnezeu și drept constituțional al omului, însăși predica rostită putând îmbrăca un aspect juridic ca o consecință a spațiului public sau privat în care ea este exprimată.

Aducem mulțumiri tuturor acestora amintiți mai sus care au făcut posibil, chiar în mediul online, ducerea la îndeplinire a campaniei de promovare a candidaturii țării noastre la Consiliul Drepturilor Omului al ONU pentru
perioada 2023-2025.

Comments are closed.