Jimbolia, localitate de la fruntariile țării noastre cu Serbia, a sărbătorit vineri, 12 aprilie a.c., 100 de ani de la revenirea România, la data de 10 aprilie 1924.
Manifestările consacrate acestui eveniment important au debutat în fața gării din Jimbolia, unde, după intonarea Imnului Național, primarul orașului a primit un drapel aniversar din partea președintelui Consiliului Județean Timiș. Alaiul, format din Muzica Militară a Brigăzii 18 Cercetare Supraveghere „Decebal”, autorități locale și județene, 100 de perechi de copii și tineri în costume tradiționale și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență din Jimbolia, inclusiv mulți localnici, a pornit, precum în urmă cu 100 de ani, de la gară spre Piațeta Sfântul Florian.
Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan, domnii Alfred Simonis – Președintele Camerei Deputaților, Darius Postelnicu – Primarul Orașului Jimbolia, Alin Nica – Președintele Consiliului Județean Timiș, Mihai Ritivoiu – Prefectul Județului Timiș, europarlamentarul Vasile Blaga, Marilen Pirtea – Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Josef Koch – Președintele Onorific al Șvabilor Jimbolieni din Germania (HOG Hatzfeld) și Liviu Mocan – autorul monumentului „Arc peste timp. ÎnSemnul iubirii”, au rostit alocuțiuni adecvate momentului aniversar.
În continuare, centrul orașului Jimbolia a găzduit manifestarea aniversară în cadrul căreia a fost citit mesajul de felicitare transmis de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, către autoritățile locale și locuitorii orașului Jimbolia.
„Am primit cu bucurie invitația de a participa la manifestările prilejuite de sărbătorirea a 100 de ani de când localitatea bănățeană Jimbolia, din județul Timiș, a revenit României. Evenimentele solemne organizate cu acest prilej sunt momente binecuvântate de a ne manifesta recunoștința pentru darul unității, obținut cu multe jertfe de vieți omenești și multe eforturi spirituale și materiale. Jimbolia este un model al conviețuirii între etnii și confesiuni diferite. În această localitate, români, germani și maghiari, creștini ortodocși și romano-catolici, precum și alte culte, trăiesc în pace și bună înțelegere, păstrându-și credința, identitatea, limba, obiceiurile și portul. Acum, la ceas aniversar, adresăm felicitări Primăriei orașului Jimbolia, organizatorilor și participanților la aceste manifestări culturale, precum și locuitorilor acestei localități, rugându-ne Preamilostivului Dumnezeu să ne dăruiască tuturor sănătate și mântuire, pace și bucurie întru mulți și binecuvântați ani,” a transmis Preafericirea Sa.
Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Ioan, însoțit de preoții slujitori, a oficiat apoi o slujbă de pomenire pentru înaintașii care, în urmă cu 100 de ani, au trăit bucuria revenirii la Patria Mamă, urmată de ceremonialul militar, de inaugurarea monumentului „Arc peste timp. ÎnSemnul iubirii“ și de două reprezentații muzicale, dezvelit cu acest prilej.
Orașul Jimbolia – scurt istoric
Situată în câmpia Banatului (vestul României), lângă granița actuală a României cu Serbia, Jimbolia, punct vamal și localitate de frontieră, este atestată documentar la anii 1332-1333, însă pe teritoriul orașului au fost descoperite urme de locuire încă din epoca bronzului (circa 1800 î.Hr.).
În anul 1776, localitatea a fost colonizată cu germani, originari din vestul Germaniei și Luxemburg, care au denumit-o Hatzfeld, după numele generalului Karl Friederich Anton, fost prim ministru în vremea Mariei Terezia. Acest nume s-a păstrat în paralel cu cel de Jimbolia.
Importanța așezării a crescut foarte mult odată cu realizarea căii ferate Jimbolia-Timișoara, dată în folosință la 15 noiembrie 1857, prima din județul Timiș, care făcea legătura și cu orașul Szeged (Seghedin).
Un rol important în viața economică a localității l-a avut Fabrica de țiglă din Jimbolia, deschisă în anul 1864. De altfel , Părintele Mitropolit Ioan a subliniat, în cuvântul său, că minunata Catedrală mitropolitană a Timișoarei a fost zidită din cărămidă și acoperită cu țiglă realizate tocmai în fabrica acestui oraș.
Spre sfârșitul secolului al XIX-lea se deschid Fabrica de pălării și Abatorul orășenesc, apoi au fost înființate și alte întreprinderi.
După anul 1918, Jimbolia și câteva sate limitrofe au fost trecute sub administrația statului iugoslav. În anul 1924, în urma unei convenții de rectificare a frontierei dintre România și Jugoslavia, Jimbolia a revenit României. Astfel, la 10 aprilie 1924 a intrat definitiv în componența statului român.
Regele Ferdinand I al României a vizitat orașul Jimbolia la 21 mai 1924 și s-a bucurat de o primire foarte călduroasă.
La origine, Jimbolia a fost o localitate românească, cu parohie de sine stătătoare, în anul 1660 fiind menționat ca paroh preotul Vuia.
Din cauza împrejurărilor istorice nefavorabile, precum invazia tătarilor, epidemia de ciumă din anul 1738 și urmare colonizării cu germani, populația românească a acestei așezări s-a împuținat, însă după ce a revenit între granițele României, a început iarăși să crească.
În anul 1922, Jimbolia a devenit filie a parohiilor Checea și Comloșu Mare, preoții celor două parohii oficiind sfintele slujbe în capela amenajată în incinta castelului Csekovits.
Odată cu înmulțirea populației românilor ortodocși, Jimbolia a fost transformată în parohie, primul preot paroh fiind dr. Gheorghe Cotoșman, cunoscut pentru lucrările sale în domeniul istoriei bisericești.
Sub păstorirea acestui vrednic preot, istoric și om de cultură, parohia înființată în anul 1928 a fost organizată și înzestrată cu o biserică monumentală, în stil neobizantin, cu trei turle și cu pictură în ulei.
Construirea bisericii cu hramul ,,Bunavestire” a început în anul 1933 și a fost finalizată în anul 1942. Episcopul Timișoarei, Vasile Lazarescu, a târnosit noul locaș de cult la 20 iulie 1942.
Preotul Gheorghe Cotoșman a construit și casa parohială cu etaj, în anul 1929.
La 8 noiembrie 1969, în urma unor ample lucrări de restaurare, biserica a fost resfințită de mitropolitul Nicolae Corneanu.
Între 1 aprilie 1956 – 31 decembrie 1959, Jimbolia a fost sediu de oficiu protopopesc, protopop fiind preotul paroh Andrei Chirilă.
Pe lângă preotul Gheorghe Cotoșman, la Jimbolia a slujit și preotul Mihai Avramescu (1909-1984), scriitor și filozof , fost colaborator al lui Mircea Eliade.
De-a lungul anilor, Jimbolia a devenit și un centru cultural al Banatului, cu pictori, muzicieni, scriitori și ziariști cunoscuți din toate zonele țării.
Cea mai importantă bogăție a Jimboliei este însă pământul său fertil, care a atras în aceste locuri . români din toate zonele țării.
Actualmente Jimbolia are peste 10.000 de locuitori, majoritatea români. În oraș trăiesc și etnici maghiari și germani, de credință romano-catolică, care se roagă în biserica construită în anul 1766, mărită și renovată integral în anul 1870.
Locuitorii de diferite etnii și confesiuni ai Jimboliei au învățat împreună lecția toleranței și a bunei-conviețuiri, s-au influențat unii pe alții, dar au trăit în pace și bună înțelegere, păstrându-și identitatea etnică, limba, obiceiurile și portul.
