De praznicul Înălțării Domnului, mii de credincioși timișoreni au venit la Catedrala mitropolitană pentru a participa la Sfânta Liturghie oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. La slujbă a participat și Alteța Sa Regală Principele Radu Duda, alături de cadrele militare din Brigada 18 Infanterie Banat, Batalionul 32 Mircea, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Timiș, Jandarmeria, Poliția Română și Administrația Națională a Penitenciarelor.
În cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură despre semnificația praznicului Înălțării Domnului, precum și despre importanța cinstirii eroilor neamului.
După Dumnezeiasca Liturghie, Mitropolitul Banatului, împreună cu soborul slujitor, a oficiat la Monumentul Crucificării din fața Catedralei mitropolitane, în prezența oficialităților și a numeroșilor timișoreni, slujba de pomenire pentru eroii și martirii neamului căzuți, de-a lungul vremii, pe câmpurile de luptă pentru libertatea şi demnitatea poporului român şi pentru apărarea credinţei strămoşeşti. La finalul slujbei, au avut loc ceremonii militare și depuneri de coroane din partea Mitropoliei Banatului și a autorităților locale și județene. Ceremonia s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare a Garnizoanei Timișoara.
„Majestatea Sa Regele Mihai și Alteța Sa Regală Principesa moștenitoare Margareta doresc ca, în fiecare an, Familia Regală să fie prezentă alături de societate în această zi cu dublă semnificație. Ziua de astăzi face parte din anul jubileului nostru de 150 de ani și este dificil de uitat că Timișoara și Banatul au jucat un rol atât de mare în toată istoria noastră, dar, în special, în această parte modernă a ei de un secol și jumătate. Familia Regală are o legătură specială cu Banatul, prin faptul că locuiește aici, prin faptul că păstrează cele mai frumoase și profunde relații cu Biserica, armata și autoritatea politică”, a precizat ASR Principele Radu.
Tot în această zi, la Monumentul Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 de la Cimitirul eroilor din Calea Lipovei, precum şi la mai multe monumente închinate eroilor din oraş: Monumentul Eroilor sublocotenent (post mortem) Ioan Groșaru și sublocotenent Ioan Lucian Leușten, din incinta unității militare, Monumentul Eroilor români din Primul şi al II- lea Război Mondial, la Monumentele eroilor sovietici, sârbi, germani şi francezi, au avut loc slujbe de pomenire, urmate de ceremonii militare și depuneri de coroane și jerbe de flori.
Ziua Eroilor sărbătorită cu prilejul zilei Înălțării Domnului
În semn de recunoștință pentru sacrificiul suprem al sutelor de mii de ostași căzuți la datorie în timpul Primului Război Mondial, Tratatul de la Versailles, semnat de fostele țări beligerante în 1919, prevedea, printre altele, obligativitatea întreținerii mormintelor ostașilor îngropați pe teritoriile statelor respective, precum și a operelor comemorative de război dedicate acestora.
În România, care a pierdut, în prima mare conflagrație a secolului al XX-lea, aproape un milion de militari și civili, concretizarea prevederilor actului de la Versailles s-a făcut prin Decretul-lege nr. 1693 / 4 mai 1920, care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălțării Domnului Iisus Hristos, dată decretată sărbătoare națională a poporului român. Țara noastră a devenit, astfel, primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naționali.
Înălţarea Domnului, sărbătoare naţională
Pomenirea eroilor neamului românesc la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920. Această decizie a fost consfinţită prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001, prin care ziua Înălțării Domnului a fost proclamată ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească. Totodată, Legea 379/2003, privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, a proclamat sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos la cer, drept sărbătoare naţională a poporului român.
