Român din localitatea Toracu Mare, Republica Serbia, noul doctor în Teologie a urmat cursurile Seminarului Teologic Ortodox „Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș și pe cele ale Facultății de Teologie Ortodoxă Pastorală din cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara. În anul 2019 își susține lucrarea de licență cu titlul Dinamica despătimirii în spiritualitatea filocalică, sub coordonarea mentorului său, conferențiar universitar dr. habil. Daniel Lemeni.
După căsătorie este numit preot la Moravița, protopopiatul Deta, unde slujește în prezent, fiind preocupat atât de viața duhovnicească, precum și de cea administrativă.
Cursurile de Masterat în Teologie le-a urmat la Timișoara, în cadrul programului de studii Religie, Cultură, Societate și au fost finalizate în anul 2021 cu lucrarea de disertație Îndumnezeirea în spiritualitatea filocalică răsăriteană, tot sub coordonarea profesorului Daniel Lemeni.
Încurajat și susținut atât de mentorul său, cât și de familie, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, se înscrie în toamna aceluiași an la cursurile Școlii doctorale din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” a Universității „Aurel Vlaicu” din Arad. În primii trei ani este îndrumat cu devotament de domnul profesor Lemeni Daniel, după care îndrumător îi devine pr. prof. univ. dr. habil. Vasile Vlad.
Teza de doctorat, Asceză și sfințenie la părinții deșertului, a susținut-o la 30 octombrie 2025, în fața Comisiei formată din: preoții profesori dr. Cristinel Ioja, în calitate de președinte, iar ca membri: Florea Ștefan, de la Universitatea „Valahia” din Târgoviște; conf. univ. Ciprian Toroczkai, de la Universitatea „Lucian Blaga”; pr. prof. Vasile Vlad și pr. conf. Caius Cuțaru de la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad.
Din referatul coordonatorului amintim următoarele: „Originalitatea punctului de vedere al autorului constă în surprinderea actualității apoftegmelor pentru lumea modernă și postmodernă care deconstruiește tradiția iudeo-creștină. Această teză se vrea nu doar un semnal de alarmă pentru creștinismul contemporan, ci și o posibilă frână în fața gândirii seculariste a zilelor noastre. Întoarcerea la valorile duhovnicești tradiționale înseamnă de fapt întoarcerea la umanul autentic”.
Lucrarea a fost structurată în 4 capitole, fiecare capitol fiind împărțit în mai multe secțiuni, fiind precedate de o introducere și succedate de concluzii, anexe și bibliografie. Scopul deliberat hermeneutic este acela de a oferi, pe baza unei retrospective „istorice” limitate la secolele IV-V, o viziune integratoare asupra dimensiunilor paternităţii duhovniceşti a părinților din pustia egipteană. Scopul teologic este asumat în toată opera Apophtegmata Patrum, deoarece aceasta ilustrează o conexiune strânsă între viața cotidiană a eremiților egipteni și viața eclezială a creștinului de atunci și de astăzi. Acest lucru este concretizat prin studiile Spiritualității și ale Moralei creștine, care au o valoare de multe ori neglijată în ramura Teologiei academice.
După deliberarea comisiei, au fost anunțate rezultatele, autorii depunând jurământul, conform procedurii. La finalul manifestării, părintele decan Cristinel Ioja i-a felicitat pe autor și pe coordonator pentru prezentările academice ale temei abordate, acestea demonstrând înalta calitate a actului de cercetare științifică desfășurat în școala teologică arădeană.
