Vestea tristă a plecării prof.univ.dr. Gheorghe Băcanu din viața aceasta pământească s-a răspândit, cu repeziciune, sâmbătă dimineața, în tot orașul nostru.
Medic de vocație,om de știință, formator al multor generații de slujitori ai Medicinei, ctitor de instituții și așezăminte medicale, rector și membru al Academiei de Științe Medicale, precum și cetățean de onoare al urbei de pe malurile Begăi, profesorul Gheorghe Băcanu a plecat în tăcere, discret la ceruri, așa cum discret și modest și -a trăit cei 96 de ani dăruiți de Tatăl ceresc.
Înzestrat de bunul Dumnezeu cu mulți talanți, Dr. Băcanu nu i-am îngropat, ci i-a înmulțit in folosul științei medicale și al bolnavilor, având convingerea că “de la Cel Preaînalt este leacul […] și El a dat oamenilor știința”( Isus Sirah 38,2 și 6). Om al dreptei măsuri, modest și smerit, îmbrăcat decent, chiar cu o ușoară notă de eleganță, distins, dar foarte respectuos cu cei din jurul său, adept al zicerii că ” medicul tratează și Dumnezeu vindecă”, dr. Gheorghe Băcanu a fost, zeci de ani, medicul curant al mitropolitului Nicolae Corneanu. Săptămânal, uneori și de două – trei ori pe săptămână, l-am văzut venind la reședința mitropolitană, cu trusa medicală în mână, pentru a-l consulta pe părintele mitropolit și a-i prescrie medicația necesară bolii de care suferea. Între mitropolitul cărturar Nicolae Corneanu și reputatul medic Gheorghe Băcanu s-a cristalizat, de-a lungul anilor, o trainică și pilduitoare legătură de prietenie, mai ales că ambii erau animați de același principii sănătoase ale credinței și moralei creștine, ale dăruirii cu trup și suflet întru slujirea semenilor prin rugăciune și prin știința medicală.
Profesorul univ.dr. Gheorghe Băcanu, apropiat și de unii ostenitori ai Centrului eparhial timișorean, membru în forurile noastre de conducere, mereu invitat la manifestările bisericești și culturale ale eparhiei, rămâne pururea în amintirea noastră ca ” doctorul prea iubit” , cum îl numea Apostolul Pavel pe evanghelistul Luca ( Coloseni 4,14) și credinciosul smerit și înțelept care se ruga duminica într-un colț al catedralei mitropolitane, ca omul de cultură și de știință, dăruit plenar misiunii sale de taumaturg, model vrednic de urmat pentru toți cei ce practică ori se pregătesc să îmbrățișeze cariera medicală.
Acum, la ceasul despărțirii noastre vremelnice, transmitem familiei îndurerate,din partea Părintelui Mitropolit Ioan și a tuturor ostenitorilor Centrului eparhial, întreaga noastră compasiune și sincere condoleanțe, rugandu-l pe bunul Dumnezeu să așeze sufletul vrednicului de pomenire, profesorul Gheorghe Băcanu, în lumina cea neînserată a Împărăției Sale!
Veșnica lui pomenire, din neam în neam!