Comunitatea creștin-ortodoxă din Sălciua Nouă, parohia Herneacova, aniversează, în acest an, 100 de ani de la întemeierea localității – un secol de istorie, credință și identitate păstrate cu bucurie și demnitate. Manifestarea aniversară s-a desfășurat într-un cadru solemn și emoționant, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului.
Sărbătoarea a debutat în seara zilei de 13 iulie 2025, în biserica „Nașterea Maicii Domnului” cu oficierea Acatistului Mântuitorului nostru Iisus Hristos și a slujbei Parastasului, pentru toți cei adormiți întru Domnul din această localitate.
La momentul aniversar și la sfânta rugăciune au fost prezenți pr. Ionel Popescu, vicar eparhial, pr. Timotei Anișorac, consilier eparhial, pr. protopop Caius Andrașoni, protopopiatul Timișoara II, pr. paroh Ion Dragomir, precum și alți preoți invitați. De asemenea, au luat parte la slujbă credincioșii din sat și din satele învecinate, primarii localităților Pișchia și Ghiroda.
După momentul liturgic, preotul Ionel Popescu, vicar eparhial, a dat citire actului aniversar adresat comunității de către Părintele Mitropolit Ioan, un cuvânt de adâncă trăire și responsabilitate spirituală, în care a fost subliniată importanța păstrării credinței, tradițiilor și memoriei colective la acest ceas aniversar.
„Cu ajutorul bunului Dumnezeu, aniversăm în această sfântă zi de duminică, 13 iulie 2025, 100 de ani de la strămutarea strămoșilor dumneavoastră din inima Apusenilor pe acest plai binecuvântat al Banatului. Plecați din Sălciua de Sus, Sălciua de Jos, Lupșa, Poșaga, Brăzești, Sartăș, Almașul Mare, Bistra, Miercurea Sibiului și Scărișoara de la Turda, vrednicii înaintași au întemeiat aici o vatră de viețuire creștinească – Sălciua Nouă – clădind case, familii și o biserică ce a devenit stâlp de nădejde pentru întreaga comunitate”, se arată în mesajul mitropolitan.
Evocând perioada interbelică, Părintele Mitropolit a amintit cum, în ajunul celui de-Al Doilea Război Mondial, satul era plin de viață, cu peste 70 de copii care animau ulițele și cu aproape 400 de locuitori. Datorită hărniciei și credinței, mulți dintre acești copii au ajuns oameni de seamă.
Un moment simbolic, rememorat cu emoție, a fost strângerea de fonduri pentru primul clopot al bisericii. Pentru a cumpăra primul clopot al satului, fiecare familie a contribuit cu un kilogram din greutatea acestuia, iar bărbații de seamă au mers la Timișoara, în zona Fabric, de unde l-au achiziționat. Momentul când dangătul clopotului s-a auzit pentru prima dată în sat a fost o bucurie imensă pentru întreaga comunitate.
Printre clipele memorabile ale zilei s-a numărat și dialogul emoționant purtat de Mitropolitul Ioan cu educatoarea Pavlov Elena – cunoscută drept „doamna Nuți” – originară din Grecia, stabilită în Dobrogea, apoi în Bulgaria, revenită în Dobrogea și nevoită, din cauza secetei, să vină cu familia în Sălciua Nouă, în 1965, de unde au fost deportați, câțiva ani, în Bărăgan. Prin modul ei de viață, educatoarea Pavlov Elena a devenit, de-a lungul deceniilor, un adevărat reper moral și cultural al comunității.
În cuvântul său, Mitropolitul Banatului a îndemnat comunitatea să nu uite, dar mai ales să nu vândă vatra părintească, pentru ca memoria, rugăciunea și jertfa înaintașilor să nu piară: „Chiar dacă vremurile s-au schimbat, iar lumea tinde spre oraș, satul acesta continuă să renască prin casele noi și credința celor rămași”.
Momentul festiv s-a încheiat cu binecuvântarea a două plăci omagiale, amplasate la intrarea în biserică, dedicate ctitorilor satului și eroilor căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial. A urmat o agapă frățească în curtea lăcașului de cult, organizată de parohie și sprijinită de săteni.
Festivitățile vor continua și în data de 19 iulie 2025, cu un moment artistic dedicat acestui important eveniment, după cum a anunțat primarul comunei, domnul Andrei Obreja.
O sută de ani de la colonizarea ardelenilor în Banat
Satul Sălciua Nouă își are începuturile în anul 1925, când, urmare reformei agrare inițiate de Regele Ferdinand I, zeci de familii din Ardeal au fost împroprietărite și colonizate în Banat. Proveniți din localități de pe Valea Arieșului – Sălciua de Jos, Sălciua de Sus, Brăzești, Sartăș –, dar și din Almașul Mare, Miercurea Sibiului și Scărișoara, acești coloniști au ajuns cu căruțele trase de boi în pământurile de la marginea Herneacovei. Astfel s-a format satul Sălciua Nouă din 64 de familii, numărul lor crescând în anii următori la peste 100.
Credința în Dumnezeu, liant al comunității
După stabilirea pe aceste locuri, sălciuanii au amenajat, în anul 1929, cu sprijinul cântăreților bisericești din Ardeal și al învățătorului Ioan Cramba, o capelă în vechea școală, sfințită de protopopul Patrichie Țiucra. În 1949, au pus piatra de temelie a noii biserici, finalizată în 1951 și pictată zece ani mai târziu.
Biserica din Sălciua Nouă, având hramul „Nașterea Maicii Domnului”, a fost târnosită de mitropolitul Nicolae Corneanu în anul 1967 și a devenit un adevărat lăcașul spiritual în jurul căruia a gravitat viața spirituală a întregii comunități.
Un veac de memorie și recunoștință
Centenarul localității este, așadar, un prilej binecuvântat de comemorare, recunoștință și mulțumire pentru generațiile care au clădit satul cu trudă și credință. Prezența Înaltpreasfințitul Părinte Ioan Selejan, în ziua de 13 iulie 2025, marchează nu doar o aniversare istorică, ci și un legământ de continuitate spirituală între trecut, prezent și viitor.
