Hram: Sfânta Treime – a doua zi de Rusalii
Adresa: sat Ierşnic, comuna Ohaba Lungă, judeţul Timiş
Acces rutier: drumul E70 Timişoara – Lugoj, ramificaţie la stânga pe drumul 609 B Coştei – Balinţ – Bethausen, apoi ramificaţie stânga pe drumul 609 Bethausen – Cladova – Ierşnic
Schit de maici: în organizare Este ctitoria credinciosului Aurel Filip din localitatea Ierşnic, care influenţat de personalitatea Părintelui Arsenie Boca a dorit să înalţe o mănăstire.
Anul 1996 a reprezentat un început de drum în edificarea aşezământului monahal de la Ierşnic, când, „Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, în şedinţa de lucru din 13–14 februarie 1996, luând în examinare adresa Arhiepiscopiei Timişoarei nr. 2229-C/1995 cu recomandarea înfiinţării unei mănăstiri pentru călugări, în apropierea localităţii Ierşnic-Cladova, jud. Timiş; din documentaţie rezultând că mănăstirea ar urma să fie construită din iniţiativa credinciosului Aurel Filip din Lugoj, care deţine 2 ha de teren, materiale de construcţie, beneficiind şi de sprijinul credincioşilor…; în temeiul prevederilor art. 8 din Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale, conform căruia «înfiinţarea sau desfiinţarea unei mănăstiri se aprobă de către Sfântul Sinod la propunerea Chiriarhului locului»; la propunerea Comisiei pentru doctrină, viaţa religioasă şi pentru mănăstiri, Sfântul Sinod a hotărât: aprobă înfiinţarea unei mănăstiri în apropierea localităţii Ierşnic-Cladova, jud. Timiş, cu destinaţia pentru călugări, urmând a se organiza şi funcţiona potrivit rânduielilor tradiţionale bisericeşti, subordonată canonic şi administrativ Arhiepiscopiei Timişoarei.“
Un alt moment important în creionarea destinului aşezământului monahal de la Ierşnic l-a constituit hotărârea Consiliului Eparhial din 21 octombrie 2010, când, examinându-se raportul sectorului Exarhatul mănăstirilor ce sublinia transferul de proprietate al terenului de 4 ha şi a construcţiilor aferente conform C.F. nr. 400123 şi C.F. nr. 400124, ambele aparţinând localităţii Ohaba Lungă, de la credinciosul Aurel Filip, pe seama Arhiepiscopiei Timişoarei şi având în vedere precizările hotărârii sinodale din anul 1996, trece la etapa organizării aşezământului monahal, supunând problema spre analiză şi aprobare Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului. Astfel, Sinodul Mitropolitan, întrunit în şedinţa de lucru din 18 noiembrie 2010, decide ca, până la dezvoltarea obştii monahale corespunzătoare pentru statutul de mănăstire, să se organizeze şi să funcţioneze ca schit de monahii, dependent mănăstirii Timişeni, urmând a se numi o egumenă care va organiza şi coordona activitatea duhovnicească şi gospodărească, atât pentru finalizarea lucrărilor de construcţie a bisericii şi a corpului de chilii, precum şi a întregii incinte.
De precizat că până în prezent s-a construit „în roşu“ biserica, după proiectul arhitectului Marin Viorel din Lugoj şi al inginerului Benkoczi Ludovic, abordând stilul neobizantin, cu trei turle, caracteristică bisericii fiind structura naosului de tip „Cruce greacă înscrisă“. Dimensiunile în plan a bisericii, înscrisă într-un dreptunghi este de 12,50 × 18,25 m, iar înălţimea turlei principale este de + 14,00 m (date preluate din Foaie de capăt, proiect nr. 4/1998). Întregul ansamblu mănăstiresc, proiectat şi realizat până în prezent, este aşezat într-o poieniţă înconjurată de pădure, în apropierea localităţii Ierşnic, valorificând frumuseţile naturii înconjurătoare.
