Academia Română – Filiala Timișoara, Biblioteca Academiei Române – Filiala Timișoara, în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala „Valeriu Braniște” Timiș și Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad, au organizat, marți, 19 noiembrie, a.c., simpozionul științific cu tema „150 de ani cu Sever Bocu”.
Cu acest prilej, a fost lansat volumul „Sever Bocu. Drumuri și răscruci”, publicat în 2024 la Editura David PrestPrint din Timișoara. Moderatorul simpozionului a fost conf. univ. dr. Ion David, coordonatorul Bibliotecii Academiei Române – Filiala Timișoara.
Deschiderea simpozionului a debutat cu alocuțiunea academicianului Dan Dubină, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române. În continuare, a fost proiectat filmul documentar „Un destin zbuciumat. Sever Bocu”, realizat de Vasile Bogdan, o producție a Televiziunii Române – Studioul Timișoara. Filmul, distins cu premiul pentru cel mai bun documentar la „Tele Vest 99”, a adus în prim-plan aspecte esențiale ale vieții lui Sever Bocu.
Delegatul Părintelui Mitropolit Ioan la această manifestare științifică, preotul Ionel Popescu, vicar eparhial, a subliniat contribuția esențială a lui Sever Bocu la reînființarea Mitropoliei Banatului și a Universității de Vest din Timișoara.
„Academia Română, filiala Timișoara, l-a comemorat în aceste zile pe Sever Bocu, care, în perioada interbelică, a avut un rol foarte important în viața bisericească, culturală, politică si socială a Banatului. El a rămas în istoria Banatului ca unul dintre cei mai importanți luptători pentru reînființarea unei episcopii sau mitropolii la Timișoara. Demersurile clericilor și intelectualilor bănățeni în scopul reactivării scaunului episcopal al Timișoarei au durat mai mulți ani, unii fiind de părere că episcopia de la Caransebeș trebuie mutată la Timișoara. Sever Bocu s-a opus acestei inițiative și a susținut cu tărie că Episcopia Caransebeșului a avut, are și trebuie să aibă, pe mai departe, un rol important în viața bisericească a românilor din așa-numita graniță bănățeană, fapt pentru care nu trebuie mutată la Timișoara.
În Timișoara, spunea el, “trebuie o episcopie nouă, o restaurație a vechiului scaun episcopal și mitropolitan și nu o translație” și, până la urmă, dorința lui s-a împlinit.
“De asemenea, Sever Bocu s-a afirmat și ca un patriot deosebit, care a luptat pentru drepturile românilor, așa cum au făcut și alte personalități ale vieții noastre culturale și bisericești din această parte de țară. Sever Bocu a avut relații de prietenie și de foarte bună colaborare cu mitropolitul Vasile Lazarescu al Banatului. În anii ’50, când era deja urmărit de forțele de represiune ale statului comunist pentru a fi arestat și închis, Sever Bocu a fost ascuns o perioadă la mitropolie de către Vasile Lazarescu, mitropolit care și-a asumat, atunci, o responsabilitate extraordinară. Documentele care grăiesc despre această protecție, pe care mitropolitul Vasile Lazarescu i-a asigurat-o lui Sever Bocu, se găsesc în arhivele CNSAS de la București.
Pentru activitatea sa bisericească, socială și politică, fostul ziarist, economist, director de bancă, primar al Lipovei, deputat și ministru, Sever Bocu a fost însă arestat în anul 1950 de autoritățile comuniste și închis în lagărul de la Sighetu Marmației. Trebuie subliniat că el nu a fost judecat niciodată. A fost închis pe nedrept, nevinovat, pentru că era unul dintre cei mai importanți oameni politici ai vremii, cu un cuvânt foarte greu în fața românilor bănățeni”, a precizat pr. Ionel Popescu, vicar eparhial.
Comunicările științifice prezentate au evidențiat personalitatea și activitatea lui Sever Bocu. Astfel, profesorul univ. dr. Viorel Marineasa (Universitatea de Vest din Timișoara) a susținut comunicarea intitulată „Sărbători în absența protagoniștilor”; conf. univ. dr. habil. Lucian-Vasile Szabo (Universitatea de Vest din Timișoara) a expus lucrarea „Sever Bocu, de la Tribuna la România Mare”; prof. univ. dr. Vasile Dudaș, istoric, a analizat „Implicarea jurnalistului Sever Bocu în constituirea primelor batalioane de voluntari români transilvăneni, bănățeni, crișeni, maramureșeni și bucovineni, proveniți din prizonierii din lagărele ruse și integrați, în 1917, în Armata Regală Română” iar profesorul dr. Dumitru Tomoni, vicepreședinte al Societății de Științe Istorice din România, a abordat tema „Sever Bocu: De la unirea necondiționată la regionalismul bănățean”.
În încheiere, Vasile Bogdan – scriitor, jurnalist, regizor și realizator de filme – a prezentat volumul „Sever Bocu. Drumuri și răscruci” și a făcut referire la interviul realizat cu Peter Georgescu, nepotul lui Sever Bocu, cetățean american.
Sever Bocu (1874–1951) a fost o personalitate de seamă a Banatului interbelic, cunoscut ca om politic, jurnalist și susținător al culturii și Bisericii noastre ortodoxe. Militant pentru drepturile românilor, a promovat unirea Banatului cu România și a susținut reînființarea mitropoliei la Timișoara, fără a afecta rolul Episcopiei Caransebeșului.
Conducător al ziarului Tribuna, a fost o voce importantă în promovarea valorilor naționale. În anii ’50, persecutat de regimul comunist, a fost ascuns de mitropolitul Vasile Lazarescu, dar a fost arestat în 1950 și închis la Sighetu Marmației, unde a murit în 1951. Trupul său a fost îngropat în cimitirul săracilor, fără cruce la căpătâi. Este considerat, pe bună dreptate, un simbol al patriotismului și al rezistenței împotriva comunismului.
