La praznicul Bunei Vestiri, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului a participat la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie oficiată în biserica „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” a Mănăstirii Sânandrei Colonie.
Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de părintele Ionel Popescu, vicar eparhial, împreună cu preoții Timotei Anișorac, consilier eparhial, Caius Andrașoni, protopop și Teodor Cocan, parohul locului, împreună cu alți slujitori ai altarului. Răspunsurile liturgice au fost date de monahiile mănăstirii și de maicile de la Centrul eparhial. Deși Buna Vestire a fost sărbătorită într-o zi de peste săptămână, credincioșii au umplut biserica și curtea din jurul ei.
La finalul sfintei Liturghii, Părintele Mitropolit Ioan, pornind de la Evanghelia sărbătorii, a rostit un cuvânt de învățătură despre importanța și frumusețea duhovnicească a praznicului Bunei Vestiri.
Astfel, pentru a explica pasajul evanghelic de Evanghelia sărbătorii, chiriarhul a folosit, pe lângă textul sfânt, cele două reguli exegetice: contextul și locurile paralele.
Mai întâi, Înaltpreasfinția Sa a subliniat calitățile morale ale Sfintei Fecioare Maria și faptul că la Buna Vestire se împlinesc vechile profeții despre întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Făcând o interesantă paralelă între vestirea nașterii sfântului Ioan Botezătorul și Buna Vestire, Părintele Mitropolit a subliniat ca preotul Zaharia nu a dat crezare descoperirii facute de arhanghelul Gabriel și, pentru a crede, a cerut un semn. Iar semnul este muțenia sa până la nașterea Botezătorului Domnului.
Preacurata Fecioară Maria nu a cerut semne, ci a dat crezare vestirii îngerești, pe care a înveșmântat-o în haina smereniei: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!”
Un alt aspect evidențiat de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan este acela al supravenerării ce se cuvine Fecioarei Maria, care la Sinoadele ecumenice a fost denumită Născătoare de Dumnezeu.
Înaltpreasfinția Sa a făcut apoi referire și la rolul de excepție al Dreptului Iosif în viața Sfintei Fecioare Maria, pe care, în calitate de rudenie, a luat-o în grija sa, grijă pe care a arătat-o, de altfel și față de Iisus Hristos Mântuitorul. Și pe El L-a crescut cu dragoste și L-a hrănit din sudoarea muncii sale.
La final, chiriarhul a arătat că, în vremea Mântuitorului, familiile care nu aveau copii erau disprețuite și batjocorite și le-a fericit pe tinerele soții care își înțeleg rostul de a aduce pe lume copii și de a-i crește în duhul credinței noastre dreptmăritoare.
După aceste momente de rugăciune, a urmat o agapă frățească, pregătită cu multă dragoste de maica stareță Esia și întreaga obște monahală.
Situat la 13 kilometri de Timișoara, pe DN69, în direcția Arad, Mănăstirea Sânandrei Colonie este un așezământ monahal nou, care aparține de Protopopiatul Timișoara II. Comunitatea monahală este condusă de stareța Esia Darie, iar preotul slujitor este părintele Teodor Cocan.
Așezarea a luat ființă în jurul fostului I.A.S. din comuna Sânandrei, fiind formată din angajați ai unității agricole locale. Parohia a fost înființată în 2001, iar la 29 iulie 2013, cu purtarea de grijă a Preasfințitului Paisie Lugojanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, s-a pus piatra de temelie a bisericii.
Construcția bisericii cu hramul „Sf. Proroc Ilie Tesviteanul” a început în 2015 și s-a finalizat un an mai târziu. Între 2016 și 2018, au fost edificate corpurile de chilii și paraclisul cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”.
La 22 iulie 2018, Părintele Mitropolit Ioan a conferit acestui așezământ statutul de mănăstire.
În perioada 2017-2019, biserica a fost împodobită cu pictură în frescă, iar târnosirea lăcașului a fost săvârșită de Chiriarhul Banatului pe 9 ianuarie 2022.
Prin binecuvântarea și sprijinul Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, maica stareță Esia și părintele Teodor Cocan, împreună cu enoriașii și ctitorii generoși, au reușit să construiască nu doar o biserică impunătoare, ci și un paraclis, chilii monahale și alte clădiri necesare vieții monahale.
