În conformitate cu Legea nr. 99/1998, ziua de 29 iulie, a fost proclamată Ziua Imnului Național al României – Deșteaptă-te române! și reprezintă simbolul unității Revoluției Române din 1848.
În această zi, zeci de timișoreni s-au adunat în Piața Libertății pentru a se bucura de ceremonialul la care au luat parte zeci de militari, aparținând Garnizoanei militare Timișoara, Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență și Grupării de Jandarmi Mobile, funcționari cu statut special ai Penitenciarului Timișoara, polițiști încadrați la Inspectoratul de Poliție al județului Timiș și Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, comandanți ai instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, cadre militare în rezervă și retragere, veterani de război, oficialități județene și locale și numeroși turiști de pe toate meridianele globului pământesc.
Serviciul religios din cadrul ceremonialului a fost oficiat de Prea Onoratul părinte Caius Andrașoni, protopopul Protopopiatului Timișoara II, ca delegat al Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, alături de preoții militari din garnizoana Timișoara: Andrei Chiriluc de la Brigada 18 Cercetare Supraveghere „Decebal” și Mihai-Adrian Venter de la Inspectoratul de Jandarmi Județean „General Moise Groza” Timiș. În cadrul slujbei a fost rostită o binecuvântare și o rugăciune pentru poporul român.Imnul național a fost interpretat vocal de către mezzosoprana Andra Barbul și militarii din dispozitivul de defilare și cu emoție de către întreaga asistență, în acordurile fanfarei militare.
Manifestarea s-a încheiat cu defilarea Detașamentului de onoare, în aplauzele celor prezenți și spre bucuria copiilor și a turiștilor prezenți în Agora timișoreană. Imnul „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, la 29 iulie 1848. Poemul patriotic „Un răsunet” scris de poetul bistrițean Andrei Mureşanu, a fost publicat în numărul 25 din 21 iunie 1848, în suplimentul „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”. Muzica a fost compusă de către Anton Pann, comemorat în Anul imnografilor bisericești ca important cântăreț de strană, culegător de folclor și compozitor al unor mari creații muzicale bisericești. În anul 1910, corul „Ion Vidu” din Lugoj, a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală. În perioada regimului comunist Imnul a fost înlocuit cu „Trei culori”, iar textul declarat interzis. În 17 decembrie 1989, coloanele de revoluționari au interpretat Deșteaptă-te române!, mesajul invocat risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului revoluționar, izbucnit la Timișoara, și devine Imnul Național al României, consacrat prin Constituția din 1991. Prin articolul 29 al Regulamentului Onorurilor și Ceremoniilor militare, se specifică că, simbolurile naționale sunt stema țării, drapelul României, Ziua Națională a României, sigiliul statului și imnul național al României prin care se exprimă respectul față de valorile României, dragostea de patrie a românilor, unitatea națională, independența și integritatea statală. Acestea i-au unit și îi unesc pe toți românii din țară și de pretutindeni, sunt însemne durabile ale identității istorice și culturale, ale demnității și onoarei poporului român.
