La inițiativă Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, Arhiepiscopia Timișoarei, în parteneriat cu Facultatea de Teologie din Timișoara și Inspectoratul Școlar Județean Timiș s-au adresat elevilor de liceu prin intermediul unui al patrulea workshop explorator, dedicat dialogului dintre știință și teologie, având ca scop principal promovarea învățământului religios preuniversitar, precum și prezentarea unei oferte educaționale universitar teologice în cadrul unor întâlniri-dezbateri pe teme recurente cu tinerii liceeni.
Astfel, Joi, 04 februarie a.c., a avut loc o întâlnire, via Google meet, cu doamna profesor Daniela Buzatu, Inspector de Religie la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, întâlnire la care, în prezența Preaonoratului Părintelui Consilier Nichifor Tănase, consilier învățământ Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Timișoarei, a Preacucernicului Părinte Profesor Constantin Jinga, șeful Colectivului de Teologie Ortodoxă din cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, respectiv a Preacucernicului Părinte Profesor Adrian Covan, întâlnire la care au participat profesori de religie și elevi liceeni de la următoarele instituții de învățământ preuniversitar: Liceul Teoretic „Coriolan Brediceanu” din Lugoj, Liceul Teoretic „Iulia Hașdeu” din Lugoj, Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” din Lugoj, Liceul Tehnologic „Valeriu Braniște” din Lugoj, Liceul Teoretic „Alexandru Mocioni” din Ciacova, Liceul Tehnologic „Sfântul Sava” din Deta, Liceul Teoretic „Traian Vuia” din Făget, Liceul Teoretic din Gătaia, Liceul Tehnologic din Jimbolia, Liceul Teoretic „Ioan Jebelean” și Liceul Tehnologic „Cristofor Nako” din Sânnicolau Mare, Liceul Teoretic „Petre Mitroi” din Biled, Liceul Tehnologic „Sfinții Kiril și Metodiu” din Dudeștii Vechi, Liceul Tehnologic „Romulus Paraschivoiu” din Lovrin și Liceul Tehnologic „Traian Grozăvescu” din Nădrag.
Tema întâlnirii noastre a vizat înrâurirea dintre teologie și știință, fapt pentru care părintele Adrian Covan a prezentat un referat intitulat: Maturitatea dialogului dintre Teologie și Știință, tematică abordată astfel: Deși Biblia nu este, prin excelență, un manual de știință, totuși ea este pe deplin credibilă atunci când tratează subiecte științifice. Vom prezenta în continuare câteva exemple care dovedesc că Sfintele Scripturi sunt în vădită concordanță cu știința și că ea conține informații științifice exacte, depoziții foarte diferite de convingerile oamenilor care trăiau la vremea la care au fost scrise cărțile sacre care compun canonul literar al Bibliei. Prin urmare, universul a avut un început (Facerea 1, 1). În contrast cu învățătura revelată a Scripturii, multe mituri antice afirmă că universul nu a fost creat, ci s-a organizat de la sine din haosul preexistent. Așadar, babilonienii credeau că zeii care au dat naștere universului ieșiseră din două oceane. Potrivit altor legende, universul a apărut dintr-un ou uriaș. Big Bang-ul (engl. Big Bang însemnând marea explozie) este modelul cosmologic superior care explică condițiile inițiale și dezvoltarea ulterioară a universului. Acest tipar cosmogonic este susținut de explicațiile cele mai complexe și corecte din punct de vedere științific. Termenul de Big Bang, în genere, se referă la ideea că universul s-a extins de la o singularitate primordială fierbinte și densă în urmă cu aproximativ 13.6 miliarde de ani. „Teoria Big Bang” este menită să explice apariția materiei, a energiei, a spațiului și timpului, altfel spus a tot ceea ce înseamnă creația văzută. Teoria cu pricina încearcă să deslușească de ce universul se extinde permanent, încă de la momentul începutului, și de ce pare a fi uniform în toate direcțiile. Universul este guvernat neîntrerupt de legi logice și raționale inseminate de Creator, iar nu de capriciile unor entități superioare (vezi Iov 38, 33 și Ieremia 33, 25). Mituri din întreaga lume învățau faptul că oamenii sunt neajutorați în fața acțiunilor imprevizibile și uneori chiar nemiloase ale zeilor. Pământul este suspendat în spațiul gol (Iov 26, 7). Unele popoare din vechime credeau că lumea este un disc plat, susținut de un gigant ori de un animal de mărime consederabilă, precum un taur sau o broască țestoasă. Bazinul hidrologic al Terrei este alimentat de apa evaporată din oceane și din alte surse, care apoi cade pe pământ sub forma ploii, a zăpezii sau grindinei (cf. Iov 36, 27; Isaia 55, 10 și Amos 9, 6). Grecii antici credeau, însă, că râurile erau alimentate de apele unui ocean subpământean, idee care a persistat până în secolul al XVIII-lea. Lanțurile muntoase terestre se înalță și coboară, munții de azi fiind odinioară sub apele oceanului (Psalmul 103, 7 și 9). Totuși, unele mituri relatează faptul că munții au fost creați în forma lor actuală de zei. În final, putem aminti faptul că, potrivit preceptelor biblice, normele de igienă sunt date pentru protejarea sănătății particulare sau colective. Legea dată poporului Israel conținea prevederi precise cum ar fi: spălarea după atingerea unui cadavru, izolarea în carantină a persoanelor cu boli contagioase ș.a. (Leviticul 11, 28 și Deuteronomul 23, 13).
În cea de-a doua parte a întâlnirii, părintele Nichifor Tănase a prezentat o temă legată de Filosofia minții și limitele cunoașterii umane. Domeniul filosofiei minții s-a dezvoltat prin inputuri venite din domenii conexe, precum informatica teoretică și științele cognitive. Nu s-a petrecut însă nici-o dezbatere reală între acest domeniu și complexitatea și vitalitatea teologiei filocalice, respectiv antropologia părinților neptici. Acesta este, de fapt, scopul prezentării mele, anume acela de a trasa liniile unui dialog între filosofia minții și metafizica patristică a nous-ului, având ca partener de dialog, în acest demers, logica lui Kurt Gödel și spiritualitatea evagriană. Potrivit teoremei lui Gödel de incompletitudine, mintea nu-și poate înțelege propriul mecanism. Pentru el mintea umană nu e reductibilă la creier, ea nu e numai și numai mentală. Gödel credea într-o lume spiritual și nesubiectivă care le transcende și pe aceea fizică a senzațiilor și pe aceea conceptuală a gândirii. Mintea e capabilă să perceapă direct mulțimile infinite, astfel, scopul final al acestei gândiri, ca și al întregii filosofii, e percepția Absolutului. Când Platon a putut să perceapă deplin Binele, filosofia sa a luat sfârșit. S-au făcut trimiteri la note de lectură din Piergiorgio Odifreddi, Dumnezeul logicii. Viața genial a lui Kurt Gödel, matematicianul filosofiei, traducere Liviu Ornea(Iași: Polirom, 2020). Astfel, prima dovadă a unui interes teologic din partea lui Gödel e o conversație dintre el și Carnap din 13 noiembrie 1940, menționată în jurnalul acestuia din urmă. Gödel îi propusese să dezvolte o teorie formală a metafizicii care să includă și conceptele de Dumnezeu și de suflet. Gödel nu era deloc de accord cu devalorizarea metafizicii întreprinsă de positivism (Hume, Kant, Frege și Carnap). Într-o discuție cu Wang, el afirma că „simplul fapt că ar fi posibil să nu existe destui neuroni pentru a îndeplini toate funcțiile minții introduce o component empirică în problema minte-corp”. Iar în conversația din 1976 cu Hao Wang a precizat: „Dumnezeul lui Spinoza e mai puțin decât o persoană. Al meu e mai mult, pentru că Dumnezeu nu poate să fie mai puțin decât o persoană…”. Gödel credea că sufletul uman este nemuritor și că într-o zi știința va dovedi acest lucru. Eroul său în filosofie era Leibniz.
La această prezentare au venit întrebări diverse, precum: Ce este viața?; Ce este omul duhovnicesc?; Problema singurătății într-o lume a conectivității;, Experimentul Copenhaga (școala din Copenhaga anulează distincția dintre materie, conștiință, spirit); vârstele matusalemice ale primilor oameni; energiile cosmice și energiile necreate din teologie; problematica trupului ca materie însuflețită (basar); sfârșitul lumii; Hristos și timpul (șase ore pe cruce); constanta Planck sau „cuantumul de acțiune” (6.624×10-34 jouli pe secundă), cea mai mică cantitate de energie existentă în lumea fizică și „zidul temperaturii” (1032 grade) o frontieră de căldură extremă dincolo de care fizica noastră se prăbușește, au demonstrat limetele fizice ale cunoașterii umane.
Sesiunea de dezbateri care a urmat prezentării referatelor a conținut și întrebări venite din partea elevilor participanți și chiar unele mențiuni relevate din partea unor profesori de religie, care au indicat faptul că întâlnirea s-a dovedit a fi un real succes. Fără o conștiință care să fie martora lui, universul nu poate exista. Noi suntem însuși universul, viața lui, conștiința lui.
