Timișoara a fost joi, 12 iunie 2025, gazda unei conferințe-panel de anvergură, desfășurată sub egida Academiei Române – Filiala Timișoara. Evenimentul, organizat de Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii, a avut loc la Universitatea de Vest și a adus în prim-plan tema „Inteligența artificială – o nouă convergență între știință, medicină și spiritualitate”.
Conferința a reunit specialiști de marcă din domeniile medical, academic și teologic, într-un efort comun de a explora implicațiile tot mai profunde ale inteligenței artificiale asupra ființei umane și societății. Partenerii evenimentului au fost Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, Universitatea de Vest și Academia de Științe Medicale – Filiala Timișoara.
Cuvântul de deschidere a apaținut prof. univ. dr. Claudiu Mesaroș, Universitatea de Vest, Președintele CRIFST Filiala Timișoara. Dialogul s-a structurat în jurul a trei axe tematice majore:
1. Tehnologii emergente – Prof. univ. dr. Gheorghe Ioan Mihalaș a deschis lucrările cu o analiză provocatoare: „Tehnologia empatică, între promisiuni și riscuri: alianță sau iluzie?”, explorând modul în care IA influențează relația dintre medic și pacient.
2. Sănătatea ca relație – Prof. univ. dr. Dorel Săndesc a prezentat comunicarea „Anesteziștii în căutarea sufletului. Poate AI ajuta?”, concentrându-se pe potențialul inteligenței artificiale de a susține practica medicală fără a pierde dimensiunea umană.
3. Dimensiunea spirituală – Pr. conf. univ. dr. Constantin Jinga, cu tema „Omul ca «chip al lui Dumnezeu» și capacitățile inteligenței artificiale”, conf. univ. dr. Daniel Lemeni, cu prezentarea „Ce este omul că-Ți amintești de el? Cum ne poate ajuta AI să ne înțelegem mai bine vocația noastră veșnică”, și lector univ. dr. Nichifor Tănase, cu expunerea „Conștiința de sine în isihasm, neuroștiințe și AI”, au adus în discuție perspective teologice și filosofice – de la provocările întâlnirii dintre inteligența artificială și spiritualitate, până la reflecții asupra sensului existenței în epoca tehnologiei.
Dialog între rațiune și credință
Sub moderarea prof. univ. dr. Sorin Ursoniu și coordonarea științifică a prof. univ. dr. Gheorghe Ioan Mihalaș, conferința a oferit un cadru de reflecție interdisciplinar, reunind universitari, cercetători, medici și studenți. Prezența unor reprezentanți ai Academiei Române a confirmat importanța acestui tip de dezbatere în fața provocărilor pe care IA le ridică nu doar în laboratoare, ci și în conștiința umană.
Într-o lume în care tehnologia avansată face tot mai greu de distins adevărul de iluzie, prof. univ. dr. Dorel Săndesc avertizează asupra riscului relativizării realității. El propune credința în Dumnezeu ca sprijin interior și reper moral, subliniind că, în creștinism, adevărul este subordonat iubirii și iertării. În fața unei epoci în care aparențele pot înlocui faptele, credința rămâne, în viziunea sa, o ancoră pentru sensul existenței.
O viziune integrativă asupra viitorului
Mai mult decât o simplă trecere în revistă a noilor tehnologii, evenimentul a pledat pentru o abordare integrativă a inteligenței artificiale – una care să nu ocolească dimensiunea etică, spirituală și umanistă. Participanții au subliniat că IA nu este doar un instrument tehnologic, ci o provocare pentru modul în care înțelegem omul, relația cu celălalt și sensul existenței în societatea viitorului.
Părintele prof. Constantin Jinga, coordonatorul Facultății de Teologie din Timișoara, susține că inteligența artificială ar putea depăși statutul de simplă unealtă tehnologică, devenind un interlocutor empatic, capabil să ofere sprijin sufletesc. În opinia sa, un chatbot AI bine antrenat ar putea recunoaște emoții, preveni crize emoționale și chiar îndeplini roluri apropiate de cele ale unui duhovnic. Mai mult, pr. Jinga afirmă că AI-ul poate manifesta o formă de conștiință diferită de cea umană, punând în discuție natura însăși a conștiinței și condiția umană ca „reflexie a divinității”. Afirmațiile sale aduc în discuție tensiunea dintre tehnologie și spiritualitate, dar și potențialul reconcilierii dintre ele, într-un moment în care granițele dintre om și algoritm devin tot mai fluide.
Conferința s-a desfășurat în Clădirea ICAM a Universității de Vest din Timișoara, într-un amfiteatru plin, semn al interesului viu față de această temă aflată la granița dintre știință, conștiință și credință.
