După săvârşirea Sfintei Liturghii şi a slujbei de Te Deum, la 1 ianuarie 2014, în Catedrala Patriarhală, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a proclamat în mod oficial Anul 2014 ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română.
La început au fost intonate troparele Cinei Tale celei de Taină şi Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Actul oficial a fost citit de către Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal şi Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi îl redăm în continuare:
„Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nr. 10.236 din 31 octombrie 2012.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 29 octombrie 2012, a examinat referatul Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu iniţiativele Patriarhului României privind declararea anului 2014 în Patriarhia Română ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei împărtăşanii) şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni. În urma discuţiilor care au avut loc în plen, la propunerea Comisiei teologice, liturgice şi didactice, Sfântul Sinod a hotărât:
1. Aprobă iniţiativele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel privind declararea în Patriarhia Română a anului 2014 ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei împărtăşanii) şi ca Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
2. Aprobă programul-cadru naţional bisericesc în vederea realizării proiectului sub aspect liturgic, cultural şi mediatic intitulat 2014 – Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei împărtăşanii) şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, în Patriarhia Română.
3. Aprobă ca, în toate instituţiile bisericeşti centrale şi eparhiale, precum şi în fiecare instituţie de învăţământ teologic, să se ia măsurile necesare pentru a ilustra programul-cadru naţional bisericesc intitulat 2014 – Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei împărtăşanii) şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, prin acţiuni şi manifestări locale (media, publicistice, conferinţe, întruniri, simpozioane şi seminarii pastorale, teologice, catehetice, duhovniceşti), prin contribuţia ierarhilor, a profesorilor de teologie, a preoţilor şi monahilor, precum şi a altor specialişti.
4. Aprobă ca, la Conferinţa pastoral-misionară semestrială din primăvara anului 2014, să se trateze tema 2014 – Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei împărtăşanii) în Patriarhia Română, iar la Conferinţa pastoral-misionară semestrială din toamna anului 2014, să se trateze tema Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, cu posibilitatea aprofundării acestora şi la conferinţele preoţeşti administrative lunare stabilite de fiecare eparhie, precum şi în cadrul cercurilor pastorale”.
La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidenţiat importanţa celor două sfinte taine şi a vorbit despre Sfinţii Martiri Brâncoveni.
„Au fost propuse şi aprobate aceste două teme în primul rând pentru că anul acesta 2014 se împlinesc 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Domnitor al Ţării Româneşti Constantin Brâncoveanu şi a celor patru fii ai săi Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi a sfetnicului Ianache. Pentru a sublinia această împlinire într-o comemorare demnă pentru un domnitor martir care şi-a dat viaţa, el şi cei patru fii ai săi şi sfetnicul Ianache, deşi putea să scape cu viaţă dacă devenea musulman sau mahomedan, dar el a preferat să moară creştin decât să treacă la altă credinţă. În anii trecuţi am acordat o importanţă deosebită unor sfinte taine şi ne-am gândit să continuăm sublinierea importanţei altor sfinte taine din viaţa Bisericii pentru a intensifica viaţa creştină, pentru a înţelege sensurile adânci ale sfintelor taine şi mai ales legătura lor cu viaţa noastră şi legătura lor cu lucrarea de mântuire a Bisericii pe baza lucrării mântuitoare a lui Iisus Hristos, Capul Bisericii. Taina Sfintei Spovedanii este deosebit de importantă şi este direct legată de Sfânta Euharistie, deoarece nu ne putem împărtăşi cu Sfânta Euharistie dacă nu ne spovedim şi nu primim iertarea păcatelor de la duhovnic. Deci, aceste două sfinte taine sunt foarte strâns legate între ele. Vedem acest adevăr în Sfânta Scriptură, în operele Sfinţilor Părinţi şi în viaţa Bisericii de-a lungul secolelor. Sfânta Taină a Pocăinţei este o taină de curăţire de păcate, de iertare a păcatelor şi de eliberare de un trecut apăsător, păcătos. Este Taine schimbării omului, înnoirii vieţii duhovniceşti. Despre această Taină a Pocăinţei, a mărturisirii păcatelor şi a iertării păcatelor Mântuitorul Iisus Hristos a spus că mare bucurie se face în Ceruri când un păcătos se întoarce la Dumnezeu. Deci, este o taină care aduce bucurie nu numai celui care a primit iertarea păcatelor, ci şi Bisericii întregi, îngerilor din Ceruri, pentru că Dumnezeu voieşte ca fiecare om să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină”, a explicat Preafericirea Sa.
Patriarhul României a arătat că „Taina Pocăinţei premerge împărtăşirii cu Sfânta Euharistie”: „Dacă omul nu se curăţeşte de păcat, spune Sfântul Apostol Pavel Corintenilor şi în cartea Apocalipsei, nu poate intra în Împărăţia Cerurilor. Şi pentru că Sfânta Euharistie este prânzul prefigurat ca o arvună a Împărăţiei Cerurilor totdeauna Taina Pocăinţei premerge împărtăşirii cu Sfânta Euharistie. Deci, ele sunt legate. Cine se judecă pe sine, ne spun rugăciunile de pocăinţă dinainte de Împărtăşanie, nu va mai fi judecat de Dumnezeu în Ziua Judecăţii de Apoi. Noi când ne spovedim nu ne apărăm, ci ne judecăm pe noi înşine, spunem în faţa duhovnicului care este slujitorul lui Hristos păcatele noastre osândindu-ne, adică cu un sentiment de regret, de căinţă că le-am făcut şi vrem să ne lepădăm de ele, să ne eliberăm de întunericul lor. De aceea, noi fiindcă ne judecăm în Taina Sfintei Spovedanii ne pocăim şi nu vom mai fi judecaţi la judecată. Dumnezeu nu mai aminteşte în Ziua Judecăţii păcatele pe care le-am mărturisit după ce le-am regretat cu căinţă multă şi cu lacrimi de pocăinţă. Taina Sfintei Împărtăşanii este izvor de sfinţire a vieţii creştine şi de afirmare a unităţii Bisericii. Cu cât ne împărtăşim mai des după pregătire adecvată, după Pocăinţă şi Spovedanie cu atât avem mai multă bucurie în suflet şi avem mai multă pace. Hristos devine viaţa vieţii noastre. Deci, Sfânta Taină a Împărtăşaniei înseamnă viaţa lui Hristos dăruită nouă ca noi oameni pământeni să trăim încă din lumea aceasta arvuna vieţii veşnice. Foloasele duhovniceşti ale celor două sfinte taine sunt atât de multe şi de mari încât nu pot fi cuprinse de mintea omenească. Când omul se împărtăşeşte cu Trupul lui Hristos devine purtător de Hristos. El primeşte iertarea păcatelor şi arvuna vieţii veşnice”.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mai spus: „Constantin Brâncoveanu este un mărturisitor al credinţei ca şi Sfântul Constantin cel Mare, dar în plus el este martir şi reţinem faptul că a fost ucis cu moarte de martir exact în ziua în care a împlinit 60 de ani. Biserica Ortodoxă Română l-a trecut în rândul sfinţilor în hotărârea Sfântului Sinod din 20 iunie 1992 şi a fixat zi de pomenire 16 august pentru că 15 august este marea sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului şi nu se mai adaugă altă sărbătoare. Deci, aceşti Sfinţi Brâncoveni sunt pomeniţi anul acesta 2014 cu o evlavie deosebită. Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul s-a ocupat şi a iniţiat deja făurirea unei racle de argint cu motive brâncoveneşti şi un baldachin pentru Biserica Sf. Gheorghe – Nou pentru că la şase ani după moartea sa trupul său a fost adus pe ascuns de soţia voievodului doamna Maria şi aşezat în ctitoria sa din Bucureşti Sfântul Gheorghe – Nou unde se află şi acum. Deci, vom avea o raclă de argint şi cu această raclă de argint se vor face pelerinaje la ctitoriile lui din Ţara Românească şi probabil şi în Transilvania la Sâmbăta de Sus pentru că el a fost un mare ctitor de biserici şi sprijinitor al lor. În plus, Sfântul Constantin Brâncoveanu a ajutat nu doar pe ortodocşii români, ci i-a ajutat foarte mult pe ortodocşii care se aflau sub stăpânire otomană: în Siria, în Georgia, în diferite părţi ale Orientului şi desigur pe arabi. Este un ctitor de Biserici şi un domn mărinimos care a ajutat creştinătatea întreagă”.
La iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în şedinţa de lucru din 29 octombrie 2012, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat ca anul 2014 să fie declarat Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română.
Sursa: basilica.ro
