PASTORALA LA ÎNVIEREA DOMNULUI 2010

† Nicolae

din mila lui Dumnezeu
arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului

Iubitului cler, cinului monahal şi dreptcredincioşilor creştini şi creştine,
binecuvântare de la Dumnezeu-Tatăl şi de la Domnul nostru Iisus Hristos

Cinstiţi credincioşi şi credincioase,

Cu o frumoasă, bogată şi aleasă podoabă se îmbracă pământul şi din plin se simte izbucnirea vieţii acum în această primăvară. Pe câmpii, prin livezi, grădini şi păduri saltă de bucurie viaţa şi învie întreaga natură. În strălucirea cea prea luminată a razelor soarelui, în desfăşurarea prea minunată a infinitului de culori ce ni-l prezintă florile, în cântecul măiestru al tuturor păsărilor şi în vibraţia bogată a naturii ce ne înconjoară, se ascunde taina adâncă a vieţii şi a învierii.
Dar dacă există o înviere în lumea din afară, tot astfel există şi în lumea cea lăuntrică. Precum este o înviere a naturii înconjurătoare, tot aşa trebuie să fie şi o înviere a lumii interioare, sufleteşti. Spre lumină şi înviere trebuie să tindă gândurile, vorbele şi faptele noastre în aceste momente când Biserica ne cheamă să prăznuim după cuviinţă sfânta sărbătoare de Paşti care ne reaminteşte momentul învierii Domnului Iisus Hristos.

Iubiţi fraţi şi surori în Hristos Domnul,

Aflându-ne în aceste momente de sfântă prăznuire a sculării din morţi a Mântuitorului, să alegem viaţa şi nu moartea. Să alungăm din noi întunericul păcatelor, înviind la o viaţă pătrunsă de duhul sfinţeniei, bunătăţii, credincioşiei şi al dragostei faţă de semenii noştri.
Să îngropăm anul cel vechi al păcatelor şi să-l înviem într-o făptură nouă aşa cum spune Apostolul neamurilor: „Am fost îngropaţi împreună cu El pentru ca după cum Hristos a înviat din morţi prin mărirea Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă“ (Romani 6, 4).
Păcatul este boala şi mormântul sufletului. Prin păcat ni se întunecă vederea cea duhovnicească, ni se micşorează auzul cel lăuntric, ni se tocesc simţurile şi ni se împietreşte inima. Păcatul desfigurează chipul lui Dumnezeu din noi şi ne coboară din ce în ce mai jos.
Hristos Cel înviat a ridicat puterea morţii şi a păcatului din fiinţa noastră şi ne-a chemat la o viaţă nouă. Prin puterea exemplului Său, prin lumina învăţăturii Sale, prin bogăţia harului Său, prin căldura iubirii Sale şi prin tot ceea ce ne dăruieşte El, ne oferă putinţa învierii şi ne deschide drumul spre mântuire.
Pe lângă harul Său, Iisus Domnul ne cere ca în candela sufletului nostru să adunăm untdelemnul credinţei şi faptelor bune, să strălucim în lumina virtuţilor pentru ca să bineplăcem lui Dumnezeu şi să fim pilde vii pentru semenii noştri, pentru a se plini dorinţa cea sfântă a lui Hristos: „Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca văzând ei faptele voastre să preamărească pe Tatăl nostru care este în ceruri“(Matei 5, 16). Să fim deci fiii luminii şi ai învierii, iar nu ai întunericului şi morţii. Să fim ajutători zidirii unei lumi noi în care să nu mai fie vrajbă şi neînţelegeri. Să îndeplinim cuvintele Apostolului: „Iubiţi-vă unul pe altul. Fiţi toţi într-un gând împreună pătimitori, iubitori de fraţi, înduraţi, smeriţi, nerăsplătind răul cu răul sau ocara cu ocara, ci dimpotrivă binecuvântând, căci spre aceasta aţi fost chemaţi ca să moşteniţi binecuvântarea. Purtaţi-vă cu cinste între neamuri, pentru ca privind faptele voastre cele bune să ajungă toţi la preamărirea lui Dumnezeu”(Petru 2, 13–17).

Drept măritori creştini şi creştine,

De Învierea Domnului să ne rugăm pentru înfăptuirea acestor năzuinţe şi să le sprijinim din toate puterile noastre. Să fim fiii luminii şi învierii, nu ai întunericului şi morţii. Să fim ajutătorii zidirii unei lumi cinstitoare de Dumnezeu în care să nu mai existe neînţelegeri ci dragoste şi pace. Ţinând seama de greutăţile existente astăzi, să venim în ajutorul semenilor noştri ca fiecare să poată petrece sfintele sărbători bucurându-se de ele. Să stăruim în rugăciune şi să mărim sfânta înviere. Să stăm mereu sub razele sfintelor Paşti şi să ne amintim de una din rugăciunile Bisericii: „Veniţi toţi în casa Domnului şi să spunem împreună: Cel ce pe lemn Te-ai răstignit şi din morţi ai înviat curăţeşte păcatele noastre”.
Dorim ca acest cuvânt părintesc să fie întâmpinat de fiecare cu căldură şi să fie un îndreptar pentru creştinească petrecere şi dreaptă cinstire a praznicului Învierii de către fiecare din noi.
Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu noi toţi. Amin.

Hristos a înviat!

Al vostru către Bunul Dumnezeu totdeauna rugător,

† Nicolae
Arhiepiscop şi Mitropolit

Dată în reşedinţa mitropolitană din Timişoara, cu prilejul sfintelor sărbători de Paşti în anul mântuirii 2010.

Leave a Reply