În Duminica a XXIII-a după Rusalii la catedrala mitropolitană din Timișoara au avut loc o serie de evenimente dedicate celor șapte decenii de la reînființarea Mitropoliei Banatului. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod a Bisericii Ortodoxe Române împreună cu părinții consilieri de la Centrul eparhial, cu preoții și diaconii de la catedrala mitropolitană.
Din soborul ierarhilor slujitori au făcut parte: Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei și Episcop locțiitor al Episcopiei Dacia Felix, Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhepiscopiei Timișoarei și Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului.
În timpul Sfintei Liturghii au fost pomeniți ctitorii și personalitățile ce au contribuit la împlinirea visului bănățean din această parte a țării, de a avea o Mitropolie, precum: Mitropolitul Vasile Lazarescu, Protopopul Dimitrie Țichindeal, avocatul Emanoil Ungurianu, Protopopul Dimitrie Țiucra ș.a.
La momentul îndătinat, Părintele Mitropolit Laurențiu a rostit cuvântul de învățătură, în care a explicat numeroșilor credincioși bănățeni, prezenți la Sfânta Liturghie, pericopa evanghelică de la Evanghelistul Luca, cap. 8, 26-39, unde se vorbește despre vindecarea minunată săvârșită de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos asupra demonizatului din ținutul Gherghesenilor.
După încheierea Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului aresându-se ierahilor prezenți, clericilor, oficialităților și credincioșilor care un umplut până la refuz catedrala din Timișoara, a subliniat importanța momentului istoric petrecut în urmă cu șapte decenii și rolul deosebit pe care l-au avut, atunci, ctitorii Mitropoliei Banatului, în frunte cu vrednicul de pomenire, Mitropolitul Vasile Lazarescu. Părintele Mitropolit Ioan a arătat că Eparhia din această parte de țară s-a aflat sub permanenta purtare de grijă a Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș : „Sfântul Iosif cel Nou de Partoș nu a dorit ca scaunul său vlădicesc, de Mitropolit al Timișoarei, să rămână pustiu până la sfârșitul veacului și ascultând rugăciunile credincioșilor și clerului din eparhia pe care a păstorit-o, a mijlocit să ni se dăruiască iarăși un ierarh care să ostenească în ogorul Domnului și să conducă pe bunii credincioși bănățeni pe cărarea Împărăției lui Dumnezeu. Astfel, în urmă cu 70 de ani, pe data de 26 octombrie, unde stăm noi acum, ca ierarhi și frățiile voastre în catedrală, stăteau Mitropolitul Vasile Lazarescu, alți ierarhi din părțile Transilvaniei și mulțimea credincioșilor, mulțumind lui Dumnezeu pentru că le-a ascultat rugăciunile și Mitropolia Banatului a revenit la viață”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului.
Evenimentele dedicate celor șapte decenii de la reînființarea Mitropoliei Banatului au debutat de sâmbătă, 21 octombrie, la Centrul eparhial cu organizarea Simpozionului Național cu tema: „Martiri și mărturisitori ai dreptei credințe în timpul regimului comunist. 70 de ani de la reînființarea Mitropoliei Banatului”, la care au participat clerici și mireni, academicieni, cadre universitare, oameni de cultură și studenți.
„Toate aceste manifestări, aduc în mintea și sufletul nostru o undă de pioasă recunoștiință și un gând frumos pentru toți cei care, clerici și mireni, s-au rugat Bunului Dumnezeu și au susținut cu toată tăria ființei lor în fața autorităților de acum 70 de ani, necesitatea de a avea un Centru mitropolitan la Timișoara, care să lumineze cu lumina învățăturii Evangheliei, a culturii și a limbii noastre românești peste plaiurile Antimisului Banatului”, a subliniat preotul Ionel Popescu, vicar eparhial.
***
Viața bisericească în părțile Banatului este deosebit de dinamică și a cunoscut de-a lungul vremurilor diferite forme de organizare ; de la străvechile centre episcopale, amintite în documentele vremurilor, precum cele de la Cenad, Tibiscum, Jupa, Caransebeș, Mehadia, s-a ajuns iată, la scaunul episcopal de la Timișoara, în care a slujit Sfântul Ierah Iosif cel Nou de la Partoș (1650-1653). De atunci, și până în secolul al XX-lea, credincioșii din zona de câmpie a Banatului s-au aflat sub păstorirea ierarhilor de la Caransebeș, Vârșeț și Arad.
După Marea Unire de la 1 decembrie 1918, Timișoara s-a dezvolatat foarte mult din punct de vedere economic, cultural și social, așa încât se simțea, tot mai acut, nevoia de a avea un Centru eparhial în capitala Banatului. Unul din vrednicii noștrii înaintași afirma, în acei ani, că Timișoara va deveni un centru urban important dacă va avea două instituții fundamentale: Universitatea și Mitropolia.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, în anul 1939 s-a reînființat Episcopia Timișoarei și, la 25 martie 1941, a fost instalat întâiul ei ierarh, Episcopul Vasile Lazarescu de la Caransebeș, fiu al Banatului de câmpie. Sub păstorirea înțeleaptă și rodnică a Episcopului Vasile Lazarescu, în anul 1947, scaunul episcopal de la Timișoara a fost înălțat la rangul de Arhiepiscopie și apoi de Mitropolie a Banatului.
După Hotărârea Sfântului Sinod de reînființare a Mitropoliei Banatului a fost emis și Decretul emis Regelui Mihai, iar Patriarhul Nicodim a semnat Gramata Patriarhală de înființare a Mitropoliei noastre. În ședința din 24 aprilie 1947 a Sinodului Permanent, membrii sinodali, „lucrând sub ocrotirea și insuflarea Preasfântului și de viață făcătorului Duh, apreciind cum se cuvine stăruința în dreapta credință și atașamentul față de Biserica străbună a fiilor săi duhovnicești de pe frumoasele plaiuri bănățene, exteriorizate și prin sacrificiile materiale cu care au ridicat deosebitul de frumos locaș al Domnului în orașul Timișoara, au găsit de bine să ia în considerare cererile repetate ale acestor credincioși bănățeni pentru înălțarea în rang a episcopiei lor din Timișoara”.
De sărbătoarea Sfântului Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, pe data de 26 octombrie 1947, a fost întronizat întâiul Arhiepiscop și Mitropolit al reînființatei Mitropolii, Episcopul Vasile Lazarescu. A fost un moment de o importanță istorică aparte, dar și foarte emoționant pentru toți clericii, monahii și credincioșii bănățeni, care în felul acesta și-au văzut împlinit dorul de a avea Mitropolie și au primit răsplata luptei purtate de-a lungul atâtor ani pentru a repune Timișoara în rândul centrelor mitropolitane ale Bisericii noastre.
