În fiecare an, la sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, hramul Mănăstirii Româneşti din județul Timiș, credincioşi din satele învecinate mănăstirii, din parohiile de pe raza Protopopiatului Făget, precum şi din întreg judeţul, trec pragul aşezământului monahal pentru a înălţa rugăciuni Bunului Dumnezeu şi pentru a mulţumi Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul pentru ajutorul şi mijlocirea sa înaintea Mântuitorului Hristos. Slujbele religioase au început încă din ajunul sărbătorii, prin oficierea Vecerniei Mari cu Litie, iar în ziua praznicului, Sfânta Liturghie arhierească a fost săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, înconjurat de un sobor de slujitori de la mai multe parohii şi mănăstiri din eparhie. În cadrul slujbei, pr. Vasile Manzur de la Parohia Sinteşti, Protopopiatul Făget, a fost hirotesit iconom stavrofor, iar diaconul Emanuel Gafiţa a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Mâtnicu Mic, Protopopiatul Făget. În finalul slujbei, Preasfinţia Sa a transmis obştii monahale şi credincioşilor prezenţi binecuvântarea şi dragostea părintească a Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, apoi, alături de soborul slujitorilor, a oficiat o slujbă de pomenire pentru fraţii, monahii şi ctitorii trecuţi la Domnul, care se odihnesc în cimitirul mănăstirii. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul „Osana” al Ligii Tinerilor Creştini Ortodocşi din Lugoj, condus de prof. Alina Bogoevici.
Ctitoria patriarhului Miron Cristea
Mănăstirea Româneşti, din cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei, se află la poalele Munţilor Poiana Ruscă, la un kilometru de drumul ce leagă localităţile Româneşti şi Tomeşti. Mănăstirea mai este numită de credincioşii bănăţeni şi „Balta Caldă”, deoarece în incinta ei se află un izvor cu apă semitermală, cu o temperatură constantă de 18°C, dar şi „Izvorul lui Miron”, aceasta fiind ctitoria patriarhului Miron Cristea.
În anul 1910, patriarhul Miron Cristea, pe atunci Episcop al Caransebeşului, a făcut o vizită canonică în parohiile din aceste locuri şi, uimit de frumuseţea peisajului, a hotărât zidirea unei mănăstiri. În anul 1912 a fost pusă temelia bisericii, însă, din cauza izbucnirii Primului Război Mondial, precum şi datorită greutăţilor ce au urmat, acestea au fost finalizate abia în anul 1929, prin grija şi stăruinţa preotului Teodor Băianţu. Târnosirea sfântului locaş de cult monahal a avut loc în anul 1931.
Hramul Mănăstirii Dobreşti
Şi Mănăstirea Dobreşti şi-a sărbătorit duminică unul dintre hramurile locaşului de cult, aflat în construcţie. Programul religios a debutat sâmbătă seara, prin slujirea Vecerniei Mari cu Litie, şi a continuat în ziua praznicului cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, oficiată de către delegatul Centrului eparhial, pr. Cristian Constantin, consilier economic al Arhiepiscopiei Timişoarei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi de la mai multe parohii şi mănăstiri din eparhie, în frunte cu protos. Matei Buliga, stareţul aşezământului. La sărbătoare au luat parte şi clerici din alte eparhii din ţară, precum şi numeroşi credincioşi din localitate şi din parohiile învecinate. La finalul slujbei, a fost rostită o rugăciune de mulţumire cu prilejul aniversării zilei de naştere a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Răspunsurile Liturgice au fost date de grupul coral „Theoforos” al Arhiepiscopiei Timişoarei, condus de diac. dr. Ion-Alexandru Ardereanu.
Ctitorie a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel
Aşezământul monahal din Dobreşti, comuna Bara, a fost înfiinţat la 9 iulie 2003, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, şi la iniţiativa şi stăruinţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel (pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei), originar de pe aceste meleaguri bănăţene.
De la sfinţirea locului pe care se construieşte mănăstirea şi aşezarea pietrei de temelie a sfântului locaş, ce au avut loc la data de 23 octombrie 2005, lucrările de construcţie desfăşurate la noua vatră monahală bănăţeană au avansat încurajator. În prezent, sunt demarate lucrări, atât la viitorul locaş de cult, cât şi la noul corp de chilii destinat obştii monahale şi pelerinilor.
Din încredinţarea Preafericitului Părinte Daniel, Mănăstirea Dobreşti îi are ca ocrotitori pe „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, pe „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” şi pe „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare”.
