La sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, numeroşi credincioşi din întreg Banatul şi-au îndreptat paşii spre Mănăstirea Timişeni pentru a lua parte la slujba de hram. Programul religios închinat Ocrotitorului aşezământului monahal de la marginea localităţii Şag, jud. Timiş, a debutat în ajunul prazniculu, cu slujba Vecerniei cu Litie, urmată de Taina Sfântului Maslu, Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul şi Utrenia.
În ziua de hram, Sfânta şi Dumnezeiasca Litrughie a fost oficiată de un sobor numeros de preoţi şi diaconi, condus de arhim. Simeon Stana, exarhul mănăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei.
Hramul sfintei Mănăstirii Timişeni reprezintă pentru credincioşii bănăţeni, în fiecare an, un adevărat prilej de întărire sufletească, de comuniune liturgică şi euharistică frăţească, aceştia participând alături de obştea monahală la sfintele slujbe, la priveghere şi rugăciune către Dumnezeu şi sfinţii Săi.
Din trecutul mănăstirii
Din punct de vedere istoric, această mănăstire a fost ctitorită de mitropolitul Vasile Lăzărescu în 1944. Apoi, prin grija exarhului mănăstirilor din Banat din acel timp, Justinian Dalea, a fost înzestrată cu un minim necesar desfășurării vieţii monahale, inclusiv cu o ţesătorie mecanică. La început, mănăstirea a funcţionat ca metoc al Mănăstirii Partoş, iar serviciile religioase se oficiau într-o capelă care a fost amenajată în interiorul imobilului. În 1959, prin Decretul 410, mănăstirea a fost desfiinţată., fiind preluată de ocolul silvic şi destinată spre locuire muncitorilor. Prin stăruinţa Înalt Preasfinţitului Dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, mănăstirea a fost reînfiinţată în anul 1968. De atunci şi până în prezent, mii de credincioşi din întreaga ţară vin aici pentru a găsi alinare sufletească şi trupească prin post şi rugăciune alături de vieţuitorii acestei mănăstiri, trăind experienţa împărtăşirii din binecuvântarea şi harul lui Dumnezeu.
