La sediul Memorialului Revoluției din Timișoara a avut loc vernisajul expoziției „’89 din ușă”, un proiect de artă și memorie conceput de artista Suzana Fântânariu. În cadrul deschiderii au luat cuvântul dr. Andreea Foanene, artistă vizuală, teoreticiană a culturii și curatoare, profesor univ. dr. Suzana Fântânariu și drd. Gino Rado, președintele Memorialului Revoluției. Din încredințarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, a fost prezent și părintele consilier Cristian Pavel.
Proiectul „’89 din ușă” a fost conceput în urmă cu 10 ani, cu propunerea de a depăși zidurile Muzeului și de a ajunge la cele ale Memorialului. A fost o provocare artistică, etică și moral-civică. Clădirea fostei cazarme, care necesita reparații, dar păstra configurația arhitectonică inițială, a suferit dizlocarea ușilor și ferestrelor.
„Am primit un spațiu-atelier în incinta Memorialului și cele 13 uși ready-made, simple sau duble, grosiere, unele cu gratii, uniforme, banale, vopsite în alb, gri, roșu, lipsite de atracție estetică. Concentrarea mea asupra acestui proiect a fost maximă, continuă și efervescentă, ca o ardere. Trebuia să găsesc o cale de ieșire, la propriu și la figurat. Sunt, oare, niște „uși interzise”? mă întrebam, parafrazând titlul cărții lui Gabriel Liiceanu, „Ușa interzisă”. Ușile ready-made, scoase din context și transferate prin reconversie artistică într-o instalație ambientală de sine stătătoare, erau miza propusă, dincolo de faptul că ele purtau o cicatrice dureroasă lăsată de un sistem nedorit. Trebuiau să fie replici ale trăirii momentului revoluționar”, a precizat artista Suzana Fântânariu.
Artista a abordat acest proiect nobil prin intermediul experimentului artistic, folosind limbajul vizual contemporan. Deși experimentul și sacralizarea sunt concepte greu de corelat, având direcții opuse – experimentul fiind orientat prospectiv, iar sacralizarea retrospectiv – ambele au contribuit la fundamentarea civilizației europene. În cultura românească postbelică, reevaluarea sacrului a fost influențată de tensiuni politico-sociale. Sacrul și modernul, deși aparent contradictorii, se întâlnesc în cele din urmă într-o experiență sacră specifică modernității, provocând schimbări.
Proiectul a fost gândit ca un dar pentru Memorialul Revoluției, un gest civic ce reflectă responsabilitatea artistei față de rolul său în societate, cu speranța că va trezi conștiințe. Ușile create devin astfel purtătoare de semne și însemne ale Revoluției din Timișoara, ale Memorialului, ale revoluționarilor, eroilor și martirilor din întreaga țară. Acest demers vizează conservarea istoriei recente printr-o formă de artă vizuală. Cele 13 uși, simple sau duble, aparțin Memorialului Revoluției și sunt destinate spațiului public, fie în România, fie în altă parte a lumii.
Suzana Fântânariu-Baia s-a născut la 15 septembrie 1947 în localitatea Baia, județul Suceava. Absolventă a Institutului de Arte Plastice „Ioan Andreescu” din Cluj-Napoca, a venit la Timișoara în 1986. Cu peste 60 de expoziții personale, alte câteva zeci de prezențe în bienale și trienale pe întreg mapamondul, zeci de premii și titluri onorifice, munca artistei Suzana Fântânariu este recunoscută oficial.
