Pentru credincioșii din Țara Făgetului,  praznicul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul,  aducător de multă bucurie și de mângâiere, este și o  zi de odihnă binemeritată pentru cei care au ostenit întreaga vară pe ogoare, dar și o zi de rugăciune, pentru că cea mai veche mănăstire din zonă își sărbătorește ocrotitorul.

            Programul liturgic al hramului a început în seara dinaintea sărbătorii, cu Vecernia Mare, Litia, Utrenia și Paraclisul Maicii Domnului, Sfânta Liturghie de noapte, urmate de slujbele Aghiasmei  Mici și  a Tainei Maslului, în dimineața praznicului.

            Obștea mănăstirii, în frunte cu stareța Harisa Cruceanu, un sobor de preoți din satele din jur, împreună cu părintele exarh Simeon Stana și cu protopopul Făgetului,  Dorin Covaci, al Timișoarei II, Caius Andrașoni și al Detei, Ciprian Boșca, cu monahi și monahii din țară, oficialități locale și un mare număr de credincioși,  l-au întâmpinat, în procesiune și cu nedisimulate emoții, pe întâistătătorul Bisericii bănățene, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Ioan, care, în urmă cu treizeci de ani, la mănăstirea cu același hram, din orașul Toplița, a primit Taina Hirotoniei întru arhiereu.

            La sfânta Liturghie, oficiată de Părintele Mitropolit Ioan, au  fost momente înălțătoare, de pace și liniște, în care ierarhul s-a rugat pentru preoți și credincioși,  pentru ca Dumnezeu să reverse ploaie după perioada de caniculă puternică, iar rugăciunea sa a primit răspuns binecuvântat în aceeași zi!

            „Mă cutremur de fiecare dată când vorbesc despre Sfântul Prooroc Ilie, a spus Părintele Mitropolit. Câtă credință, câtă putere în rugăciune a avut acest om! A cerut foc din cer – și Dumnezeu a trimis foc! A cerut făină și undelemn pentru văduva din Sarepta – și acestea nu s-au terminat din vasele lor! A cerut ploaie – și după trei ani și șase luni de secetă – Dumnezeu a înrourat din nou pământul! A cerut viață pentru fiul văduvei – și Dumnezeu a dat viață!”

            „Și cât de mult l-a iubit Dumnezeu pe Ilie! Pe muntele Tabor, Domnul Iisus Hristos nu a adus vreun înger sau arhanghel din cer, ci i-a adus pe Moise și Ilie, doi oameni care au împlinit voia Sa pe pământ”.

             Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit i-a încredințat, însă, pe cei prezenți că și pe noi ne iubește și ne ascultă Dumnezeu: „Dacă pentru întărirea proorocului din Tesba  a trimis un înger, pentru mântuirea noastră L-a trimis pe Însuși Fiul Său! Dacă pe Sfântul Ilie l-a hrănit printr-un corb cu pâine și carne, pe noi ne hrănește prin Însuși Trupul și Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos”!

            Aniversarea a treizeci de ani de slujire arhierească, douăzeci în Episcopia Covasnei și Harghitei și, de zece ani pe „antimisul Banatului”, nu a trecut neobservată de preoții, monahii și credincioșii prezenți, care l-au felicitat cu multă dragoste filială și cu bucurie. Înaltpreasfinția Sa a amintit cum, în urmă cu treizeci de ani a venit din țara prorocului Ilie
( Israel) la mănăstirea Toplița, ctitorie a primului Patriarh Miron Cristea, pentru a fi hirotonit episcop, și acum, după 30 de ani, la Mănăstirea „Izvorul Miron”, ctitorie a aceluiași patriarh și sub harul rugăciunilor aceluiași proroc, mulțumește lui Dumnezeu pentru acești ani binecuvântați de Dumnezeu. 

Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul a fost cinstit, în ziua prăznuirii sale, 20 iulie și la mănăstirea Dobrești, ctitoria Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, fiu al acestei străvechi vetre bănățene.

Cu binecuvântarea Părintelui Mitropolit Ioan al Banatului, sfânta Liturghie a fost săvârșită de către Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, înconjurat de soborul preoților și  diaconilor, din care au făcut parte protos. Matei Buliga, starețul mănăstirii Dobrești și arhim. Clement Vântu, starețul mănăstirii Săraca.

Răspunsurile liturgice au fost date de grupul psaltic condus de arhid. Ionuț Ardereanu, cuvântul de învățătură fiind rostit de Preasfințitul Părinte Episcop-vicar Paisie Lugojanul.

Astfel, Preasfinția Sa a vorbit despre râvna și dedicarea profetului Ilie Tesviteanul, profetul care i-a chemat pe conaționalii săi la apărarea dreptei credințe și care ne cheamă și pe noi să fim mărturisitori ai puterii lui Dumnezeu în această lume tot mai secularizată. De asemenea, Preasfințitul Părinte Paisie a subliniat importanța rugăciunii și a credinței adevărate, inspirate de exemplul Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, care a fost ascultat de Dumnezeu. El a îndemnat credincioșii să se roage pentru mântuirea sufletelor și a trupurilor, amintind de dragostea divină manifestată prin jertfa Domnului Iisus Hristos.

În plus, a lăudat inițiativa Părintelui Patriarh Daniel de a construi o mănăstire la Dobrești, cerând binecuvântarea lui Dumnezeu pentru acest proiect și exprimând recunoștință pentru dragostea față de locurile natale și credincioși.

Frumusețea praznicului a fost sporită și de faptul că, la momentul liturgic îndătinat, mulți credincioși, inclusiv copii, s-au împărtășit cu Sfintele Taine.

La finalul slujbei, părintele stareț Matei Buliga a oficiat slujba de sfințire a prinoaselor și o Panihidă mică pentru părinții Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Alexie și Stela.

După încheierea sinaxei euharistice, credincioșii au primit pachete cu alimente, prin purtarea de grijă a obștii monahale.

Mănăstirea Dobrești, situată în comuna Bara, a fost înființată la data de 9 iulie 2003, prin binecuvântarea vrednicului de pomenire, mitropolitul Nicolae Corneanu,  la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei și Bucovinei. De la sfințirea locului și așezarea pietrei de temelie în 2005, lucrările de construcție au avansat semnificativ, în prezent pictura bisericii fiind  finalizată în proporție de 90%. Acum se derulează  lucrările la  instalațiile sanitare și electrice din corpul de chilii.

Ocrotitorii Mănăstirii Dobrești, „Sfânta Cuvioasă Paraschiva ”, „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” și „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, veghează cu dragoste asupra satului și a mănăstirii, unde fiecare piatră și fiecare rugăciune sunt mărturii ale credinței noastre dreptmăritoare.

Sunt momente în viața ce ne-a dăruit-o Dumnezeu, pe care nu le putem „ascunde sub obroc”. Unul dintre acestea, drag sufletului nostru, este împlinirea a 30 de ani de la hirotonia întru episcop, la 20 iulie 1994, a Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan al Banatului.

Absolvent al Facultății de Instalații și Automatizări din București (1976), Ioan Selejan a intrat în obștea monahală a mănăstirii Lainici, în anul 1980.

Între anii 1981-1990 a urmat cursurile Seminarului teologic din Craiova și pe cele ale Facultății de Teologie din Sibiu.

Numit stareț al mănăstirii de metanie, viitorul ierarh a primit o bursă de studii la Institutul Biblic din Ierusalim, unde a urmat, în paralel, două cursuri de doctorat, unul în Studii Biblice, celălalt în Egiptologie și Orientalistică.

În anul 1994, a fost hirotesit arhimandrit și numit Superior al Așezămintelor românești de la Ierusalim, Ierihon și Iordan, de unde a fost chemat în țară, pentru a fi ales primul episcop (apoi arhiepiscop onorific) al Episcopiei Covasnei și Harghitei.

La sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, 20 iulie 1994, hramul mănăstirii Toplița, arhimandritul Ioan Selejan a fost hirotonit întru episcop pe seama eparhiei nou înființate.

Înaltpreasfinția Sa a trudit, „cu timp și fără timp”, vreme de două decenii în „eparhia din munți”, pe care a împodobit-o cu biserici și mănăstiri, cu preoți, monahi și monahii, cu așezăminte culturale și filantropice, ziare și reviste, muzee și edituri, nu puține fiind manifestările teologice și cultural-științifice pe care le-a inițiat și organizat. De asemenea, înțeleptul ierarh „Ioan al munților” a întreprins o activitate pastoral-misionară de amploare și de mare folos duhovnicesc pentru credincioșii harghiteni și covăsneni, dar și de păstrare și afirmare a identității naționale, confesionale și lingvistice a românilor ortodocși trăitori pe acele meleaguri.

De zece ani, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan arhipăstorește în „Țara spicelor de grâu”, cum obișnuiește a numi Banatul. Slujirea sa în această parte de țară a început de la mormântul Sfântului Ierarh Iosif cel Nou, unde se reculege adesea, aflat în modesta biserică monument istoric de la mănăstirea Partoș și așază sub al său omofor, cu dragoste părintească, pe toți clericii și credincioșii Banatului de câmpie, pe monahii și monahiile din străvechile și noile mănăstiri, pe frații și surorile din spitale, din așezămintele de ocrotire a vârstnicilor și copiilor, ba chiar și pe cei privați de libertate și pe „oamenii străzii”, faptele sale de întrajutorare aducându-i apelativul de „Ioan cel milostiv”.

Dacă la cele menționate, sumar, adăugăm implicarea mitropolitului Ioan în rezolvarea unor probleme majore ale Timișoarei și Timișului, preocuparea sa permanentă pentru temeluirea unor instituții medicale regionale, pentru păstrarea, conservarea și promovarea patrimoniului istoric, zidirea de biserici în orașe și în comunele periurbane, grija față de învățământul preuniversitar și universitar, multitudinea activităților social-filantropice desfășurate în folosul semenilor aflați în nevoi și suferințe, atunci vom înțelege pe deplin anvergura slujirii arhierești a Chiriarhului nostru care, „ca orice arhiereu, fiind luat dintre oameni, este pus pentru oameni, spre cele către Dumnezeu…” (Evrei 5, 1).

Așadar, la ceasul acestei binecuvântate aniversări, rugăm pe Părintele ceresc să reverse asupra Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Ioan harul și darurile Sale cele bogate, să-i dăruiască sănătate, putere și încă multe împliniri în misiunea sa de arhipăstor al românilor ortodocși din Banat!

Întru mulți și binecuvântați ani,

Înaltpreasfințite Părinte Arhiepiscop și Mitropolit!

Canonizarea sfinților în Biserica Ortodoxă este un proces complex care subliniază viața exemplară și virtuțile persoanelor recunoscute, oferindu-le ca modele de credință și viață creștină pentru toți credincioșii. Prin canonizare Dumnezeu îi răsplătește pe cei care au dus o viață sfântă, devenind modele pentru creștini și mijlocitori către Hristos Domnul, ca unii care au trăit ca și noi în lume. Astfel de modele sunt părintele mărturisitor Ilarion Felea și Protosinghelul Calistrat Bobu, două lumini din Banat, ce vor fi înscrise în marele sinaxar al Bisericii Ortodoxe Române. În anul 2025 Biserica Ortodoxă Română aniversează 140 de ani de autocefalie și 100 de ani de la obținerea statutului de Patriarhie.

În tradiția ortodoxă canonizarea reprezintă „actul prin care Biserica recunoaște, declară și include pe eroii dreptei credințe adormiți în Domnul, în rândul sfinților, pe care ea îi venerează, pe temeiul învățăturii sale dogmatice”. În Biserica primelor veacuri, canonizarea a evoluat în strânsă legătură cu cultul martirilor, care a cunoscut o dezvoltare continuă și a dus la statornicirea unui cult dedicat acestora.

Bisericii îi revine misiunea de a cerceta ca cel ce urmează a fi trecut în rândul sfinților să îndeplinească condițiile stabilite de-a lungul timpului. Prin canonizare Biserica își îndeplinește cele trei misiuni mântuitoare ale ei: învățătorească, sfințitoare și conducătoare.

La început, canonizările erau realizate de fiecare Biserică locală, condusă de un episcop, care includea în calendarul local martirii și cuvioșii recunoscuți de comunitate pentru viața lor exemplară și evlavie.

Biserica a moștenit cultul martirilor, după afirmația lui Tertulian: „sângele martirilor este sămânța creștinismului”. Martirii au fost lăudați pentru dragostea și curajul lor în apărarea credinței, pentru sfințenia vieții și pentru mijlocirea lor către Dumnezeu, devenind adevărate modele de urmat.

De-a lungul istoriei, autoritățile bisericești au stabilit criterii pentru includerea cuiva în sinaxarul lor: moartea martirică, cunoscută și sub numele de mucenicie, adică suferința pentru Hristos și moartea în numele credinței. Acestea au fost considerate și rămân simbolul și dovada incontestabilă a sfințeniei.

Termenul „sfânt” din limba română își are originile în cuvântul slavon „sfiat”, care înseamnă „luminat” sau „sfințit”. Sfințenia este considerată un atribut divin, însă oamenii pot să se apropie de această stare pe măsură ce se sfințesc, reflectând astfel chipul Mântuitorului Iisus Hristos.

Canonizarea sfinților în Biserica Ortodoxă este procesul prin care Biserica recunoaște oficial sfințenia unei persoane și o include în rândul sfinților. Acest proces implică mai multe etape și criterii: venerarea locală, documentarea vieții, analiza bisericească, recunoașterea Sinodală, proclamarea oficială și cultul public.

După cum este consemnat în Tradiția Ortodoxă, canonizarea o face Biserica, dar nu singură, ci la inițiativa credincioșilor, actul solemn al canonizarii fiind întărit și de autoritatea de stat în perioada bizantină și post bizantină, până în secolul al XlX-lea. În zilele noastre actul canonizarii este emis de către Sinodul Bisericii Ortodoxe.

Pentru a proceda la actul de canonizare, Biserica trebuie să aibă în atenție următoarele condiții esențiale: Ortodoxia neîndoielnică a credinței, preaslăvirea lui de către Domnul și  răspândirea miresmei de sfințenie. Doar mucenicii dreptei credințe pot face excepție de la aceste condiții. Îndeplinirea acestor condiții justifică autoritatea Bisericii de a proceda la canonizare, respectând reguli premergătoare canonizării și acte posterioare canonizării solemne, conform tradiției și tipicului bisericesc.

În temnițele comuniste din România, mulți oameni au suferit din cauza credinței lor și a opoziției față de regimul comunist ateu. Acești oameni au suferit pentru că au refuzat să renunțe la credința lor ortodoxă și la convingerile lor religioase, fiind persecutați pentru opoziția lor față de regimul totalitar comunist care dorea să elimine religia din societate și să controleze toate aspectele vieții publice și private.

Perioadele de detenție și tratamentele inumane aplicate de regimul comunist au avut un impact devastator asupra vieților acestor mărturisitori, dar au contribuit la inspirarea altor creștini și la păstrarea credinței în timpurile grele ale regimului comunist în România. 

Un astfel de mărturisitor este și părintele profesor Ilarion Felea de la Arad.

Preotul martir Ilarion Felea este unul dintre mărturisitorii ce va fi canonizat în anul 2025, când Biserica Ortodoxă Română împlinește 140 de ani de autocefalie și 100 de ani de la obținerea statutului de Patriarhie.

Propunerea vine din partea Sinodului Mitropoliei Banatului, prezidat de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, care a analizat textele liturgice și proiectele de icoane, propuse de Arhiepiscopia Aradului, în colaborarea cu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad.

 În zilele de joi și vineri, 11-12 iulie 2024, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Principalele hotărâri noi ale Sfântului Sinod au vizat aprobarea canonizărilor pentru 16 sfinţi români, dintre care doi aparțin ținutului Banatului: părintele Ilarion Felea și protosinghelul Calistrat Bobu.   

Părintele Ilarion Felea a fost un remarcabil teolog ortodox,  profesor la Academia Teologică din Arad, apreciat deopotrivă de popor și de intelectualitate. S-a născut la 21 martie 1903 în Valea Bradului, județul Hunedoara. După studii de Teologie și litere, a slujit ca preot în mai multe parohii și a devenit cunoscut pentru lucrările  teologice publicate ori rămase în. A fost redactor al revistelor „Biserica și Școala” și „Calea mântuirii” și autor al mai multor lucrări de Teologie.

În timpul regimului comunist, părintele Felea a suferit persecuții severe din partea autorităților. Arestat în mai multe rânduri, în 1945 și 1949, a fost condamnat în 1959 la 20 de ani de muncă silnică, pentru „uneltire contra ordinii sociale”.

A fost deținut în închisorile din Gherla și Aiud, unde a murit la 18 septembrie 1961, fiind considerat un martir pentru Biserică și Neam. Trupul său a fost îngropat fără cruce, iar locul exact al mormântului nu este cunoscut.

Închiși de regimul comunist, Părinții Ilarion Felea şi Dumitru Stăniloae au fost duhovnicii deţinuţilor de la Aiud. Mai târziu, Părintele Stăniloae spunea că Părintele Felea îl întrecea din punct de vedere al vieții lăuntrice: „Eu am tradus Filocalia, dar el a trăit-o”.

Părintele Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad, va avea titulatura în sinaxar: Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie.

Protosinghelul Calistrat Bobu (1900–1975) devine prin canonizare Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova

Sfântul si-a trăit viața de călugăr pe baza idealurilor creștine de sfințenie și renunțare la lumea materială în favoarea unei vieți dedicate lui Dumnezeu. De aceea, putem afirma că monahismul și martiriul sunt strâns legate prin angajamentul comun al celor consacrați în fața lui Dumnezeu și a credinței. Monahii și monahiile sunt chemați să trăiască o viață de sfințenie și mărturisire, exemplificând prin propria lor viață devotamentul lor față de Dumnezeu și comunitatea creștină, uneori până la sacrificiul suprem al vieții lor.

Protosinghelul Calistrat Bobu a fost un renumit preot misionar în Banat, cunoscut pentru dragostea sa profundă pentru biserică, credință și rugăciune. Născut în cătunul Fetești, comuna Burdujeni, județul Suceava, și format la Mănăstirea Sihăstria, a luat jugul lui Hristos în 1925 și a devenit preot în 1931, slujind la Sihăstria timp de 12 ani.

Trimis,în 1942, ca preot misionar în Banat, a fondat mănăstirea de maici de la Timișeni (1945) și a revitalizat viața duhovnicească la mănăstirile Săraca, Partoș și Vasiova. Timp de 33 de ani, a fost o călăuză spirituală pentru călugării și credincioșii din Banat. A slujit cu frică și cutremur Tainele Bisericii, mângâind sufletele credincioșilor și apărând dreapta credință.

„Pentru smerenia şi blândeţea inimii lui, a primit de la Dumnezeu darul vindecării şi al izgonirii duhurilor necurate dintre oameni”, scrie Arhim. Ioanichie Bălan în Patericul românesc. 

Cunoscut pentru smerenia și blândețea inimii sale, protosinghelul Calistrat a primit darul vindecării și al izgonirii duhurilor necurate, atrăgând mulți oameni care căutau sănătate și mângâiere. Considerat un adevărat părinte duhovnicesc, a fost cinstit de credincioși pentru darurile sale spirituale.

A trecut la cele veșnice în ziua Sfintelor Paști din 4 mai 1975 și a fost îngropat lângă altarul bisericii Mănăstirii Vasiova, acolo unde slujise 25 de ani.

Imediat după adormirea în Domnul a părintelui Calistrat, oamenii i-au rescunoascut sfințenia vieții, mărturie fiind rugăciunea de la mormântul părintelui: „Doamne, miluiește-ne, pentru rugăciunile Părintelui Calistrat”.

Părintele protosinghel Calistrat Bobu, duhovnic la mănăstirile Timișeni și Vasiova, va avea titulatura în sinaxar: Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova și va fi cinstit în ziua de 10 mai.

În conformitate cu tradiţia străveche a Bisericii Ortodoxe a Răsăritului, în ajunul proclamării solemne a canonizării unui Sfânt, se săvârşeşte ultimul parastas pentru persoana în cauză, iar a doua zi, în cadrul Sfintei Liturghii săvârșită de Chiriarhul locului, are loc proclamarea solemnă a Canonizării.

Pentru credincioșii bănățeni, participarea  la astfel de manifestări  aduce împărtăşirea cu darurile speciale ale Duhului Sfânt, care se revarsă cu îmbelşugare, prin voia lui Dumnezeu şi mijlocirea sfinţilor.

Cei care participă la actul canonizării devin martorii unui moment sfânt, când Cerul se întâlnește cu Pământul, într-o simfonie duhovnicească a rugăciunilor îngerești și omenești.

Luni, 15 iulie a.c., la Centrul Multifuncțional Bastion a avut loc vernisajul expoziției itinerante „Muzeul Bibliei”. Aceasta include aproximativ 1000 de Biblii, tipărite în sute de limbi și dialecte, aflate în colecții particulare, în biblioteci și în depozite bisericești. Printre acestea se află și câteva exemplare de carte veche din Colecția de Artă Bisericească a Arhiepiscopiei Timișoarei.

În cadrul ineditei manifestări a fost prezentată tema: „Rolul Scripturii în dezvoltarea culturii și spiritualității românești”, în cadrul căreia au fost evidențiate principalele traduceri ale Sfintei Scripturi, tipărite în spațiul românesc. Expoziția organizată anul acesta este dedicată celor 150 de ani de la tipărirea Bibliei de la Iași (1874), 110 ani de la tipărirea Bibliei Sinodale (1914) și 100 de ani de la tipărirea Bibliei Cornilescu (1924).

Delegatul Părintelui Mitropolit Ioan la deschiderea acestei interesante expoziții a fost preotul Ionel Popescu, vicar eparhial, însoțit de preoții profesori Dr. Constantin Jinga, Adrian Covan și Iosif Stancovici.

Părintele vicar a transmis un cuvânt de felicitare, de apreciere și de binecuvântare din partea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Ioan organizatorilor expoziției și a subliniat contribuția teologilor bănățeni la tipărirea Paliei de la Orăștie și la modul în care a fost studiată Biblia la străvechea Școală de Teologie de la Caransebeș.

„În Banatul aflat mulți ani sub diverse stăpâniri străine,  nu am avut tiparnițe asemenea celor din Țara Românească, dar cărțile sfinte, Bibliile, tipărite la Alba Iulia si la Sibiu, la Brașov și Govora, la Târgoviște și la București, la Snagov și la Buzău au fost aduse în bisericile și mănăstirile noastre. Dintre acestea, în Muzeul Catedralei Mitropolitane din Timișoara se păstrează Noul Testament de la 1648,  al mitropolitului Simeon Ștefan, Pravila de la Govora (1640), Cazania lui Varlaam sau Carte românească de învățătură (1643) și Biblia de la 1688. Prin urmare, românii ortodocși din acest colț de țară nu au fost privați de Cuvântul lui Dumnezeu, „care rămâne în veac”.

Biblia nu trebuie să rămână o carte de expoziție, de muzeu, o carte în șirul sutelor de cărți ale bibliotecilor noastre, ci ea trebuie să fie cartea noastră de suflet, mărgăritarul cel mai de preț și comoara cea mai mare a creștinilor, pe care toți avem datoria de a o citi, așa după cum ne îndeamnă Domnul nostru Iisus Hristos: <<Cercetați Scripturile, căci socotiți că în ele aveți viață veșnică>>”, a precizat pr. Ionel Popescu, vicar eparhial.

Manifestarea de la Timișoara s-a bucurat de prezența unor reprezentanți ai cultelor, teologi și preoți, oameni de cultură și numeroși credincioși. Ceilalți vorbitori, între care s-a aflat și părintele profesor Constantin Jinga de la Facultatea de Teologie, au rememorat momentele momentele de început ale acestei inițiative, au făcut referire la modul în care au fost colecționate Bibliile expuse și la proiectele de viitor.

Implementarea acestui minunat proiect s-a făcut cu sprijinul financiar  al Consiliul Județean Timiș și al Asociației „Renașterea Familiei”, având ca parteneri Mitropolia Banatului, Societatea Biblică din România și Societatea Biblică Interconfesională din România. Expoziția poate fi vizitată la Centrul Multifuncțional Bastion până la data de 19 iulie 2024.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, în perioada 2  – 30 iulie 2024 (în zilele de marţi şi joi), Parohia Ortodoxă Română „Adormirea Maicii Domnului” din Lugoj aflată sub păstorirea preotului paroh Ioan Cerbu, desfășoară a treia ediţie a Şcolii de Vară pentru copii.

Această activitate este implementată la nivelul parohiei în colaborare cu Centrul Ortodox „Sf. Nicolae”, coordonat de preotul Cristian Cerbu.

Tema principală a acestei ediții este „Hristos, prietenul copiilor”, pe parcursul programului fiind implementate, prin diferite metode, cunoștințe religioase legate de importanța relaţiei de prietenie dintre om şi Dumnezeu. Toate acestea vor culmina, spre finalul ediţiei, cu spovedania şi Sfânta Liturghie în cadrul căreia se vor împărtăși toţi copiii.

Deschiderea oficială a avut loc marţi, 2 iulie, în biserica parohiei, prin oficierea unui serviciu religios, unde copiii prezenți, însoțiți de părinți şi voluntari, au primit binecuvântarea lui Dumnezeu prin rugăciunile înălțate împreună cu preoții. După încheierea slujbei, îndrumătorii şi profesorii implicaţi în proiect au organizat câteva activităţi, tot în biserică, deoarece timpul nefavorabil nu a permis desfășurarea acestora în aer liber.

În acest proiect sunt înscriși 135 de copii cu vârste cuprinse între 4 şi 15 ani, îndrumaţi de cadre didactice, elevi de liceu, instructori de dans ş.a., în calitate de voluntari.

Activitățile desfăşurate în cadrul proiectului sunt legate mai mult de sfera practică a educaţiei: jocuri, concursuri, pictură, desen, sport şi dans. De asemenea, pe tot parcursul perioadei şcolii de vară, copiilor li se oferă în mod gratuit două mese, respectiv micul dejun şi prânzul, pregătite cu multă dragoste şi trudă de către voluntari.

 Ca parteneri de proiect sunt Unitatea Militară UM 01220 Lugoj, reprezentată de către domnul comandant, locotenent-colonel Romeo-Dacian Buhai, Liceul Teoretic „Iulia Haşdeu”, reprezentat de către doamna prof. Lungu Ursulescu Anda, Casa de Cultură a Municipiului Lugoj, reprezentată de către domnul Petrovici Ilie, Restaurantul „Domacris” reprezentat de către domnii Radmila şi Călin Grecu şi Asociaţia Centrul Ortodox din parohia Lugoj I, reprezentată de către părintele Cristian Cerbu.

Susţinerea financiară a întregului proiect aparţine exclusiv sponsorilor şi donatorilor din parohie, iar la final, fiecare copil va fi răsplătit cu o diplomă de participare şi un mic cadou din partea organizatorilor.

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu și cu binecuvântarea PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și cu purtarea de grijă a Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, mănăstirea ucraineană ,,Sfânta Treime” Pereu, în colaborare cu parohia ortodoxă română Tapia și cu parohiile partenere Jabăr, Sinersig, Soca, Sacoșu Mare, sprijinite de primăria Criciova, Inspectoratul de Poliție Județean Timiș, Detașamentul de Pompieri Lugoj, Brutăria Ardelean, Hanul „Ana Lugojana”, „Bucătăria lui Paul”, Școala Gimnazială ,,Eftimie Murgu”, Lugoj și  Clubul de Turism Concordia Lugoj, au organizat ediția a III-a a TABEREI ORTODOXE A BUCURIEI.

La activitățile desfășurate în tabără au participat 160 de  copii, peste de 80 de voluntari ocupându-se de buna lor desfășurare. Copiii au venit în mare parte din zona Banatului (județele Timiș, Arad și Caraș – Severin), dar și din străinătate.

Scopul acestei tabere a fost acela de a le arăta tinerilor cât de frumos și cât de plăcută poate fi copilăria lor în tinda Bisericii. Majoritatea tinerilor s-au spovedit și s-au împărtășit în cele trei zile de tabară, au cântat în strană și s-au bucurat de prezența preoților care au fost alături de ei și în activitățile educative desfășurate. Alături de preoți au fost foarte mulți profesori, învățători, psihologi, teologi, studenți de la diferite facultăți care, prin calitățile și priceperea lor, au înfrumusețat cele trei zile de tabără ale copiilor. Grăitoare în acest sens sunt cuvintele unei tinere: ,,Sper că în Rai este ca în tabără”.

Copiii au avut parte de foarte multe activități educative: jocuri de cunoaștere, pictură prin diferite tehnici, baie în râul Nădrăgel, prezentarea autospecialelor și echipamentul de intervenție al pompierilor. Cu toții au avut prilejul de a vedea  cum se folosește fiecare accesoriu, de a desprinde tehnicile de supraviețuire în natură prezentate de domnul Pujki Claudiu etc. De asemenea, au practicat diverse jocuri sportive, au făcut drumeții, au primit informații legate de siguranța școlară și prevenirea consumului de droguri și alcool, dormitul peste noapte în cort, organizarea focului  de tabără, film în aer liber, karaoke, football, volei, baschet, ateliere de creație și multe alte surprize oferite de voluntarii taberei. Pe lângă aceste activități frumoase au avut parte și de multă limonadă, pepene verde și desert.

„O idee interesantă venită din partea voluntarilor în aceste trei zile de tabără este aceea de a organiza în viitorul apropiat și o Tabără Ortodoxă a Bucuriei pentru adulți. Mulțumim lui Dumnezeu pentru că acest eveniment a fost un succes din toate punctele de vedere și de asemenea dorim pe această cale să invităm și alte parohii și instituții să ne devină parteneri pentru a aduce bucurie și fericire cât mai multor copii din zona Banatului și din țară”, a precizat pr. Nicolae Danco, duhovnicul mănăstiri „Sfânta Treime” Pereu-Cireșu.

În duminica a 3-a după Rusalii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan a efectuat o vizită pastorală la Parohia Ghiroda Veche, din Protopopiatul Timișoara II.

Înaltpreasfinția Sa a fost întâmpinat de părintele paroh Caius Andrașoni, protopop al Protopopiatului Timișoara II, de părintele slujitor Ciprian Ionel Cristea și de primarul Comunei Ghiroda, Ionuț Stănușoiu, împreună cu un număr mare de credincioși.

În cuvântul de învățătură, din cadrul Sfintei Liturghii, Chiriarhul a tâlcuit pericopa evanghelică din duminica a treia după Pogorârea Duhului Sfânt și le-a vorbit credincioșilor despre purtarea de grijă a lui Dumnezeu, față de fiecare dintre noi, precum și despre bucuria de a ne lăsa purtați de harul Duhului Sfânt în fiecare zi a vieții noastre. De asemenea, Înaltpreasfinția Sa a făcut referire la căutarea omului de a săvârși  cele bine plăcute înaintea lui Dumnezeu, de a se strădui să dobândească împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui.

Chiriarhul a subliniat, totodată, că nu putem sluji  la doi domni, adică și lui Dumnezeu și lui Mamona, și i-a îndemnat pe credincioși să păzească cu sfințenie ziua Învierii, ziua de duminică, întrucât Dumnezeu ne-a dăruit șase zile pentru cele necesare vieții, iar a șaptea să o dăruim Lui Dumnezeu: „Să nu-I luăm lui Dumnezeu și ziua Învierii, să ne nevoim cu toții să ne întâlnim cu Dumnezeu în Sfânta Liturghie”, a afirmat Părintele Mitropolit Ioan.

La finalul Sfintei Liturghii Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan l-a felicitat, l-a binecuvântat și l-a premiat pe tânărul absolvent Fabian Cristea, crescut în tinda Bisericii, fiul preotului Ciprian Ionel Cristea, care a reușit să obțină singura notă de 10 pe județul Timiș la examenul de Evaluare Națională, fiind o bucurie pentru familia sa, pentru Biserică și întreaga comunitate.

 Părintele protopop Caius Andrașoni a mulțumit Înaltpreasfințitului Sale pentru bucuria de a fi în mijlocul parohienilor din Ghiroda Veche, pentru dragostea și purtarea de grijă pe care o poartă tuturor păstoriților din parohia Ghiroda și din protopopiatul Timișoara II.

Parohia Ortodoxă Ghiroda Veche are  807 familii cu 2.747 de credincioși.

Începând din anul 2021, în Parohia Ortodoxă Română Beba Veche a fost instituită frumoasa tradiție ca în fiecare an, copiii din sat să vestească Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos. Cu darurile oferite de credincioșii care îi primesc în casele lor, la începutul vacanței de vară se organizează o excursie de două zile.

Și anul acesta, tradiția a continuat, astfel că în data de 3 iulie, un grup de 60 de copii de la Beba Veche, dar și din satul Cheglevici (acesta fiind primul an pentru ei), au participat la mini tabăra de  la Complexul Turistic Căsoaia,  județul Arad. Acolo, pe parcursul unei zile întregi, s-au bucurat de activități în mijlocul naturii, iar seara s-au strâns cu toții în jurul unui foc de tabără.

A doua zi, în drumul spre casă, excursioniștii au făcut un popas la muzeul „Ioan Slavici” din Șiria, unde toți cei prezenți au aflat lucruri interesante despre viața scriitorului. O elevă i-a încântat pe toți cu un mini- recital de pian.

După acest popas cultural, au făcut mai multe popasuri duhovnicești la  mănăstirile Feredeu și la biserica Ortodoxă Sârbească,  cea mai veche clădire din Arad, apoi la mănăstirea Hodoș- Bodrog și mănăstirea sârbească Bezdin.

„Mulțumim doamnei director  Lavinia Briscan și cadrelor didactice de la Școala Gimnazială Beba Veche care, an de an, sunt alături de noi și fără de care nu am fi putut organiza această excursie. De asemenea, mulțumim domnului primar al comunei Beba Veche, Ioan Bohacanu, care ne-a asigurat combustibilul pentru transportul copiilor și, nu în ultimul rând, Uniunii Bulgarilor din Dudeștii Vechi, care ne-a pus la dispoziție un microbuz. Mulțumim, de asemenea, tuturor credincioșilor care au contribuit la bucuria copiilor și nădăjduim ca această tradiție să continue an de an”, a precizat preotul paroh Viorel-Răzvan Pescar din parohia Beba Veche, protopopiatul Sânnicolau Mare. 

La data de 10 iulie 2024, profesorul și veteranul de război Streian Nicolae, în vârstă de 100 de ani, a primit Emblema de Onoare a Armatei Române. Distincția i-a fost conferită de către ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, cu ocazia Zilei Eroilor, și i-a fost înmânată de col. dr. Virgil Nicu Florescu, comandantul Brigăzii 18 Cercetare Supraveghere ,,Decebal” din Timișoara, la domiciliul său din Lugoj. La eveniment a participat și preotul militar al Batalionului 691 Artilerie Antitanc „General Ion Dragalina” din Lugoj, Emanuel Gafița.

Nicolae-Pavel Streian s-a născut pe 4 ianuarie 1924 în Gladna-Română, comuna Fârdea. Este absolvent al Academiei Teologice din Caransebeș și al Facultății de Matematică – Fizică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Timp de 35 de ani, a predat matematica la instituții de prestigiu din Lugoj, precum Liceul „Coriolan Brediceanu”, Liceul „Iulia Hașdeu” și Școala Numărul 2.

Activitatea sa a fost completată de implicarea în diverse organizații culturale și educative, inclusiv Corul Ion Vidu și Corul Cadrelor Didactice. A fost membru al Cercului Pedagogic al Profesorilor de Matematică și al Societății de Științe Istorice. Este membru al Asociației Naționale a Veteranilor de Război și al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

Nicolae Streian este veteran de război, participant la luptele de la Păuliș, din anul 1944, fiind decorat, în anul 1995, de către președintele României, Emil Constantinescu, cu medalia „Crucea comemorativă a celui de-Al Doilea Război Mondial, 1941-1945”, pentru serviciile militare aduse statului român în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

La 21 octombrie 2021, Nicolae Streian a fost distins și cu titlul de „Cetățean de Onoare al municipiului Lugoj”, pentru serviciile militare aduse statului român în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial” și „pentru prodigioasa activitate didactică desfășurată în municipiul Lugoj în decurs de 35 de ani”.

De asemenea, a fost distins cu titlurile de ,,Cetățean de Onoare al comunei Fârdea”, ,,Cetățean de onoare al satului natal Gladna Română” și ,,Cetățean de Onoare al localității Păuliș”, fiind și primul cetățean care a primit ,,Cheia Orașului Lugoj”, pentru întreaga activitate în slujba comunității lugojene.

În zilele de 8 și 10 iulie, la Facultatea de Teologie din Timișoara au avut loc probele de licență (proba scrisă și proba orală) pentru o nouă promoție de absolvenți ai acestei instituții. Proba scrisă a constat dintr-un subiect de la disciplina Teologie Dogmatică, iar proba orală din susținerea lucrării de licență.

Comisia de examinare formată din părinți și domni profesori a fost prezidată de părintele conf. dr. Constantin Jinga. În urma promovării celor două probe toții participanții au fost declarați admiși. Imediat după proba orală, în capela facultății s-a săvârșit o slujbă de Te – Deum, de către părintele lect. dr. Rafael Povîrnaru, în cadrul căreia s-au înălțat rugăciuni de mulțumire către Bunul Dumnezeu pentru binefacerile dăruite profesorilor, ostenitorilor, absolvenților și studenților acestei facultăți.

Părintele conf. dr. Constantin Jinga a adresat în numele instituției un cuvânt de mulțumire studenților, sfătuindu-i să-și continue studiile teologice și să mărturisească prin viața lor pe Hristos Domnul.

În ziua de 9 iulie absolvenții ciclului de master intitulat „Teologie ortodoxă și misiune creștină” au susținut în fața comisiei profesorale examenul de finalizare de studii. Acesta a constat din prezentarea lucrării de disertație scrise sub coordonarea unui cadru didactic. Toți candidații prezenți au fost declarați admiși.

În prima săptămână din septembrie se va desfășura cea de-a doua sesiune de licență și de disertație pentru promoția 2024 și pentru studenții altor promoții.

Următoarea activitate de la Facultatea de Teologie va fi admiterea 2024, programată pentru ziua de 22 iulie.