Duminica Ortodoxiei în capitala Banatului

În Duminica Ortodoxiei, Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, a slujit la Catedrala mitropolitană „Sfinţii Trei Ierarhi” din Timişoara. Chiriarhul a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, înconjurat de soborul slujitorilor sfântului locaş, în prezenţa a numeroşi credincioşi timişoreni. La momentul rânduit s-a dat citire Pastoralei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la Duminica Ortodoxiei.

În cuvântul de învăţătură, Mitropolitul Banatului a tâlcuit pericopa evanghelică duminicală de la Ioan I, 43-51. În prima partea, Înaltpreasfinţia Sa a evidențiat importanța răspunsului fiecărui creștin la chemarea Domnului Hristos, iar în a doua parte chiriarhul a arătat că această perioadă este un bun prilej de a fi milostivi față de cei aflați în nevoi și suferințe.

De asemenea, Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul a slujit la Spitalul „Louis Țurcanu” din Timișoara. După Sfânta Liturghie Preasfinția Sa s-a deplasat la palatul episcopal ortodox sârb din Timișoara, pentru a participa la vernisarea unei expoziţii de icoane, veritabile comori ale credinței și spiritualității ortodoxe din Croația. Evenimentul a avut loc la invitația Preasfinţitului Părinte Lukian Pantelić, Episcopul ortodox sârb al Ungariei şi administrator al Vicariatului ortodox sârb din Timişoara. Această bucurie a întâlnirii sârbo-române a fost încununată și prin participarea Preasfințitului Părinte Iovan, Episcop de Pacraț și Slavonia din Croația.

Expoziția de icoane vechi și de lucrări grafice, picturi realizate de maicile de la Mănăstirea Iasenovaț, Croația, surprinde sugestiv atrocitățile din timpul celui de-al Doilea Război Mondial de la Iasenovaț.  

Moderatorul întâlnirii a fost preotul Marinco Marcov, vicar eparhial al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara.

Au fost prezenți la eveniment Consulul General al Republicii Serbia, Președintele Uniunii Sârbilor din România, dar și numeroși credinicioși sârbi și români. Totodată, au fost intonate pricesne bisericești de către Corul de la catedrala ortodoxă sârbă din Budapesta.

Preasfințitul Părinte Paisie a transmis binecuvântarea și gândurile de bine ale Înaltpreafințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului și a apreciat expoziția de icoane, accentuând buna conviețuire și comuniune între ortodocșii sârbi și români din urbea Timișoarei.

Citeşte în continuare »
  • 9 Mar 2020
  • 1,141 vizualizari

Seri filocalice, la Mănăstirea Timișeni-Șag

În prima duminică din postul Sfintelor Paști, în paraclisul cu hramurile „Întâmpinarea Domnului” și „Sfântul Ambrozie, Arhiepiscopul Mediolanului” de la Mănăstirea Timișeni-Șag, au debutat Serile filocalice duminicale. Prima conferință a fost susținută de arhim. Simeon Stana, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Timișoarei, și a avut drept temă Filocalia, o crestomație de opere ascetico-mistice, scrise de părinți ai spiritualității ortodoxe răsăritene din sec. IV-XV, centrate pe viața contemplativă și practicarea virtuților. La eveniment au fost prezenți clerici, monahii și credincioși, iubitori de cultură filocalică.

În prelegerea intitulată „Filocalia, trecut și actualitate”, referentul, pornind de la etimologia cuvântului „filocalie”, care provine din limba greacă, însemnând „iubire de frumusețe/bunătate/sfințenie”, a subliniat că, această frumusețe nu implică doar o dimensiune estetică, ci și o dimensiune morală, spirituală, care își află expresia deplină în Dumnezeu. După prezentarea în detaliu a istoriei Filocaliei și a primelor ediții în limba greacă, rusă, românească și engleză, părintele conferențiar a amintit și de influența exercitată de această antologie în istoria Bisericii Ortodoxe, fiind considerată, pe drept cuvânt, o călăuză pentru desăvârșirea spirituală a fiecărui creștin. Vorbind despre caliștii filocaliei, precum și despre alcătuirea Filocaliei românești, realizată în 1769 de Sfântul Paisie Velicikovski, părintele a menționat și lucrarea filocalică de referință a teologului român Dumitru Stăniloae, capodoperă ce se evidențiază prin traducere, note de subsol, număr de texte și autori atât de varianta grecească, cât și de cea rusească. Conferința a cuprins și momente de lectură din operele părinților filocalici, ce au constituit drept imbolduri pentru curățirea sufletului și înaintarea în viața duhovnicească.

Serile filocalice duminicale de la Mănăstirea Timișeni-Șag fac parte din proiectul spiritual și cultural, intitulat „Academia Timișană”, denumire ce are în vedere, întâi de toate, o raportare non-instituțională, fiind mai mult o stare de suflet, de gândire, o stare de raportare la ceea ce înseamnă viața duhovnicească. Proiectul se dorește a fi o dezvoltare de gândire și trăire, prin diverse manifestări, precum: conferințe, meditații, dialoguri, prezentare de cărți, documentare, expoziții, întâlniri colocviale, etc.

Citeşte în continuare »
  • 9 Mar 2020
  • 546 vizualizari

Daruri pentru copiii aflați pe patul de spital

Sâmbătă 7 martie 2020, la Pomenirea cea de obște a celor răposați, de Sâmbătă Sfântului Toader, cea care deschide Postul Păresimilor, slujitorii și credincioșii Parohiei Ortodoxe Române Elisabetin împreună cu voluntarii de la Asociația Tinerilor Ortodocși din Elisabetin au strâns o multitudine de daruri constând în fructe proaspete, care cu aprobarea dlui. Prof. Dr. Liviu Pop, directorul Spitalului de copii Bega, au fost donate bucătăriei acestei instituții spre a fi de folos copiilor internați în saloanele clinicii pomenite -clinică ce se află în imediată vecinătate a Bisericii Elisabetin – Piață Crucii. Acțiune a avut ca motto: „Dacă vrei ca rugăciunea ta să ajungă la cer, dă-i cele două aripi: postul și milostenia”, Fer Augustin.

Citeşte în continuare »
  • 8 Mar 2020
  • 97 vizualizari

„Săptămâna duhovnicească”, în satul timișean Ghizela

Conform unei frumoase tradiții creștine din părțile Banatului, în perioada 1-8 Martie, în Parohia Ghizela, Protopopiatul Lugoj, s-au desfășurat mai multe manifestări liturgice și culturale, consacrate săptămânii duhovnicești. Tradiționalul eveniment, organizat din 2002 în fiecare an la începutul posturilor mari, de părintele paroh Moise Lazăr, a cuprins momente de rugăciune, cateheze, meditații duhovnicești și imnuri religioase, toate având un profund rol mistagogic și gnoseologic, pregâtind comunitatea creștină din această localitate pentru întâmpinarea sărbătorii Învierii Domnului.

În fiecare zi din timpul săptămânii duhovnicești au fost oficiate diverse slujbe și laude bisericești, precum Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul și Dumnezeiasca Liturghie, în cadrul căreia copiii și credincioșii au primit Sfânta Euharistie. Prin osârdia preotului paroh și prin generozitatea credincioșilor, fiecare seară s-a încheiat cu o agapă oferită credincioșilor, ca expresie a filantropiei și a frățietății dintre creștini, dar și a unității spiritului creștin-ortodox.

Citeşte în continuare »
  • 8 Mar 2020
  • 210 vizualizari

Procesiunea icoanelor în parohia Mașloc

Vineri, 6 martie s-a desfășurat în localitatea  Mașloc procesiunea icoanelor pentru a aminti de Duminica Ortodoxiei credincioșilor din parohie. Activitatea a fost realizată de Parohia Ortodoxă și Școala Gimnazială din comună.

Au participat 100 de elevi de la clasele pregătitoare, ce au fost însoțiți de dascălii lor: Aurora Szigety, Maria Pavlovici Pătruț, Ramona Popescu, Ramona Zamfir, Denisa Fuiorea, Florentina Todea, Eleonora Drăgoi și Nova Drăghici.

Copiii cu icoane în mâini au plecat de la școală la biserica parohială, unde au participat la Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, oficiată de către preotul Dan Dologa de la parohia Remetea Mică și preotul Iliia Pavlovici Pătruț, parohul locului. La momentul potrivit au fost împărtășiți cu Trupul și Sângele Domnului copiii care s-au pregătit prin Taina Mărturisirii.

Cuvântul de învățătură a fost susținut de părintele Dologa, care a vorbit copiilor despre ,,Semnificația Duminicii Ortodoxiei”.

La finalul Sfintei Liturghii a fost săvârșit un parastas de obște pentru eroii temnițelor comuniste. Părintele paroh Iliia Pavlovici Pătruț le-a vorbit celor mici despre semnificația Sfinților 40 de Mucenici pentru credința creștină și tradiția populară.

Au fost împărtășiți celor prezenți mucenici, iar cei mici au inițiat și organizat o expozițe de icoane, care va rămâne în biserică până în prima Duminică a Postului Mare.

Citeşte în continuare »
  • 7 Mar 2020
  • 392 vizualizari

Acțiuni caritabile cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii

Batalionul 183 Artilerie Mixtă General ,,Ion Dragalina” Lugoj, în colaborare cu Lions Club ,,Ana Lugojana” și cu Asociația Militar Culturală ,,Sfântul Gheorghe” Lugoj au desfășurat zilele acestea o serie de acțiuni venite a aduce zâmbetul acelora ce trec prin momente mai puțin fericite. În acest sens a fost vizitat Căminul de Bătrâni ,,Anita Heim” din Lugoj, unde au fost împărțite tuturor beneficiarilor daruri. De asemenea toate doamnele prezente la eveniment au primit din partea organizatorilor flori, simbol al gingășiei și al frumuseții. Cadrele militare au fost însoțite de părintele Emanuel Gafița, preot militar al garnizoanei Lugoj.

Activitatea a luat sfârșit printr-o serie de discuții între oaspeți și invitați, venite a-i îmbărbăta și a-i întări pe cei ce sunt instituționalizați și trec prin momente de încercare pricinuite de bătrânețe, boală și alte suferințe.  

Citeşte în continuare »
  • 7 Mar 2020
  • 276 vizualizari

Prima parte a Canonului Sfântului Andrei Criteanul, la Catedrala din Timișoara

În prima zi din postul Sfintelor Paști, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, a săvârșit, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi de la Catedrala mitropolitană din Timişoara, slujba Pavecerniţei Mari, unită cu prima parte a Canonului de pocăinţă al Sfântului Andrei Criteanul. Și în acest an, la slujbă, au participat un număr mare de credincioși timișoreni. La finalul Pavecerniței, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Ioan a adresat celor prezenţi un cuvânt de învăţătură despre specificul acestei creații imnologice a Sfântului Andrei, Arhiepiscop de Gortyna, dioceză a Mitropoliei Cretei.

Citeşte în continuare »
  • 2 Mar 2020
  • 908 vizualizari

Duminica „Izgonirii lui Adam din Rai”, la Parohia Timișoara Viile Fabric

În Duminica „Izgonirii lui Adam din Rai”, Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei a săvârșit sfânta și dumnezeiasca liturghie la parohia timișoareană Viile Fabric, fiind întâmpinat încă de dimineață de părintele paroh Marius Sfercoci, dimpreună cu preoții coslujitori și credincioșii prezenți.

 În timpul Sfintei Liturghii, la momentul rânduit, Preasfinția Sa a hirotonit întru diacon pe licențiatul în Teologie Pastorală, Daniel-Remus Poganu, numit de către Permanența Consiliului Eparhial ca preot paroh pe seama parohiei Bobda, din protopopiatul Timișoara I.

La momentul Sfintei Împărtășanii, mulți credincioși de toate vârstele au primit Trupul și Sângele Domnului.

În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa a explicat fragmentul evanghelic de la Sfântul Ap. și Ev. Matei 6, 14-21, vorbind despre modelul de postire pe care însuși Fiul lui Dumnezeu ni la exemplificat și lăsat nouă oamenilor, punând înaintea hranei materiale rostul jertfei personale și scopul final al acesteia, redobândirea Raiului pierdut.

De asemenea, Ierarhul, a arătat că pentru un creștin adevărat nu este suficient doar să cunoască învăţătura Domnului nos­tru Iisus Hristos, trăind într-o stare de automulțumire personală, ci un creștin autentic este important să-și facă, din învăţătura Dom­nului, lege de viaţă.

La final, Preasfinția Sa a transmis binecuvântarea și purtarea de grijă a Părintelui Mitropolit Ioan, pentru preoții slujitori și credincioșii parohiei, preotul paroh mulțumind Ierarhului pentru prezența și binecuvântare, oferindu-i totodată un volum din Cronica parohiei, dintre anii 1933-1954, scrisă de către părintele Ștefan Șora, primul preot al parohiei și reeditată prin grija  părintelui dr. Sorin Lungoci, slujitor al parohiei.

Anul acesta parohia Timișoara Viile Fabric aniversează 90 de ani de la înființare, prima biserică fiind târnosită în anul 1939, de către Preasfinția Sa, Dr. Andrei Mageru, Episcopul Aradului. Biserica actuală a fost rezidită în perioada 1986 – 1993, sub păstorirea preotului Mihai Pop și târnosită de către vrednicul de pomenire Mitropolit Nicolae al Banatului, în anul 1997.

Citeşte în continuare »
  • 2 Mar 2020
  • 2,249 vizualizari

Luni este prima zi din Postul Mare

Luni începe Postul Mare, perioadă de postire care precede Praznicul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, serbat anul acesta în data de 19 aprilie.

Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor e numit în general Postul Mare sau Postul prin excelenţă.

Perioada de post premergătoare Sfintelor Paşti este de luni, 02 martie, până sâmbătă, 18 aprilie, inclusiv.


Nimeni nu poate intra în post fără iertare – Patriarhul Daniel


În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau uniforme peste tot.

Astfel, după mărturiile Sfântului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfântului Dionisie al Alexandriei ş.a., unii posteau numai o zi sau două înainte de Paşti, alţii trei zile, alţii o săptămână, iar alţii mai multe zile, chiar până la şase săptămâni înainte de Paşti.

Ultima dintre cele şapte săptămâni de post deplin, Săptămâna Sfintelor Patimi, nu era integrată în postul Păresimilor, ci se socotea aparte.

Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi.

După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai şi se postește până în seara Sâmbetei din săptămâna Patimilor, inclusiv.

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, referitoare la numărul patruzeci când este vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: Potopul a durat 40 zile, 40 de ani au rătăcit evreii în pustie, Moise a stat pe munte 40 zile pentru a primi Legea ș.a.

Postul Paştilor nu este numai cel mai lung şi mai important, dar şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

În secolul al IV-lea, Constituţiile Apostolice recomandă să se postească, în ultima săptămână, astfel:

Postiţi din ziua a doua – luni –  până vineri şi sâmbătă şase zile, întrebuinţând numai pâine, sare şi legume şi bând apă, iar de vin şi de carne abţineţi-vă în aceste zile, că sunt zile de întristare, nu de sărbătoare; vineri şi sâmbătă să postiţi, cei cărora le stă în putinţă, negustând nimic până la cântatul cocoşului din noapte. Iar de nu poate cineva să ajuneze în şir aceste două zile, să păzească cel puţin sâmbăta – Constituțiile Apostolice, Cartea V, cap. 18.


În general, postul Păresimilor era mult mai aspru decât se ţine azi. Toate zilele erau de ajunare, adică abţinere completă de la orice mâncare şi băutură până la Ceasul al nouălea din zi, spre seară, în afară de sâmbete şi duminici, care erau exceptate de la ajunare.

Conform tradiţiei actuale a Bisericii, în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

  • în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
  • în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;
  • miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după săvârşirea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
  • în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
  • La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte.

Pentru a trezi sufletele credincioşilor şi a le îndemna la căinţă şi smerenie, Biserica a hotărât, prin canoanele 49 Laodiceea şi 52 Trulan, ca în timpul Păresimilor să nu se oficieze Sfânta Liturghie decât sâmbăta, duminica şi de sărbătoarea Buneivestiri, iar în celelalte zile ale săptămânii să se săvârşească numai Liturghia Darurilor înainte sfinţite, care e mai potrivită pentru acest timp.

Totodată, pentru a păstra caracterul sobru al Păresimilor, Biserica a oprit prăznuirea sărbătorilor martirilor în zilele de rând ale Păresimilor, pomenirile acestora urmând a se face numai în sâmbetele şi duminicile din acest timp.

Sunt oprite, de asemenea, nunţile şi serbarea zilelor onomastice în Păresimi, fiindcă acestea se fac de obicei cu petreceri şi veselie, care nu sunt potrivite atmosferei de smerenie, de sobrietate şi pocăinţă, specifică perioadelor de post.

Odinioară legile statului bizantin asigurau respectul cuvenit Postului Păresimilor, interzicând toate petrecerile, jocurile şi spectacolele în acest timp.

Toate serviciile divine din timpul Păresimilor sunt mai sobre decât cele din restul anului şi îndeamnă la smerenie, întristare şi căinţă.

Este timpul în care se spovedesc cei mai mulţi credincioşi, în vederea împărtăşirii din ziua Paştilor, conform poruncii a patra a Bisericii.

Sursa: basilica.ro

Citeşte în continuare »
  • 1 Mar 2020
  • 361 vizualizari